Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Co-președintele
PNL, Alina Gorghiu, a anunțat sâmbătă seară pe facebook că ar fi fost
invitată la Chicago de Clubul de Afaceri Româno-American în debutul unei
vizite pe care a susținut că o face în Statele Unite ale Americii.
Organizația amintită de Gorghiu nu are nici o referință pe google, nu
există nici în anuarul publicat de Ambasada României din Washington Mai multe detalii...
- stire actualizata la ora 16:14, 27 ianuarie 2016
De ce are România un procuror general care-a tras în noi după 22. Și ce zice UE
La Bruxelles lumea nu se miră că România este
țara în care procurorul general merge ilegal cu girofar și coloană
oficială de două ori pe zi, vreme de aproape un an de zile, fără ca
nimeni să-și fi dat seama că omul trimis să vegheze împotriva abuzurilor
este primul care face excese.
Fascinat de ceea ce-l izolează de
realitate, procurorul șef al României a mizat pe strălucirea limuzinei
înconjurată de polițiști, simțindu-se mai important și mai puternic în
fața colegilor procurori, printre care și-ar fi dorit să se întoarcă în
această primăvară după ce i se va fi terminat mandatul. Încă nu înțelege
că va plăti pentru luxul de a avea girofarul, pe care i l-a făcut cadou
fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea. Generalul a vrut să-l
cumpere sau să-l aibă la mână, într-un fel sau altul, pe Tiberiu Nițu,
acest procuror general care e mai interesat de statutul de VIP, decât de
legi. Nu e clar ce a primit în schimb fostul ministru sau dacă era doar
un cec în alb, pe baza căruia putea cere la momentul oportun vreo
favoare.
Se știe că Nițu nu e vreun virtuos și că în spatele
zâmbetului său diplomatic se ascund multe compromisuri. Victor Ponta și
l-a dorit în fruntea Parchetului General, tocmai fiindcă îl cunoștea,
îi era prieten, știa că poate fi tras de sfori, iar generalul Oprea voia
să profite și el de slăbiciunile lui Nițu.
Numirea lui ca
procuror șef al României face parte dintr-o ecuație folosită des în
tranziția autohtonă de către liderii politici și nu doar de către ei: se
ia un personaj vulnerabil sau chiar șantajabil, i se dă o funcție
importantă, iar apoi i se dictează ce să facă, în ce fel trebuie să
plătească fotoliul pe care s-a cocoțat; unii sunt nevoiți să fure, alții
să încalce legea. Nițu nu a avut nicio problemă să intre în acestă
schemă și să-l servească pe prietenul său Victor Ponta, intervenind de
mai multe ori în favoarea fostului premier: a închis, astfel, mai multe
anchete referitoare la neregulile de la Referendumul pentru demiterea
lui Traian Băsescu din 2012 și a sprijinit Lukoil în toamna anului 2014,
când procurorii puseseră sechestru asupra companiei rusești pentru
grave nereguli; Ponta a perorat împotriva sechestrului, iar procurorii
din Ploiești, unde soția lui Nițu este șefa secției urmăriri penale,
s-au executat imediat.
Tiberiu Nițu este prototipul înaltului
funcționar vulnerabil. Fostul procuror militar Dan Voinea, care știe pe
de rost dosarul Revoluției a spus încă de la numirea lui Nițu că acesta
“are o declarație în care recunoaște că a tras la Televiziune” în
decembrie 1989, când era militar în termen: “are certificat de
revoluționar acum, dar el trebuia cercetat la fel ca cei care au tras în
1989”. Nu s-a întâmplat nimic după această declarație, nimeni nu a
luat-o în seamă, și nimeni nu a ieșit în stradă împotriva lui Nițu.
În
România procurorul șef a tras împotriva manifestanților din decembrie
1989, iar un sfert de secol mai târziu merge țanțoș, cu girofar și
coloană oficială, încălcând legea. Se consideră, poate, protejat de cei
cărora le-a făcut favoruri. Nimeni nu-i cere (deocamdată) demisia și
nici el nu vrea să și-o dea.
La Bruxelles amănuntele acestea îi
fac pe cei care ne monitorizează să păstreze semnul întrebării în
dreptul independenței justiției și să ceară “proceduri deschise și
bazate pe merit” pentru cei care vor fi numiți procurori șefi, ca nu
cumva să se mai repete negocierea pe șest făcută de Băsescu și Ponta în
2013. În această primăvară vor avea loc noile nominalizări, iar Comisia
Europeană susține că ar fi nevoie ca “înainte cu câteva luni de fiecare
procedură” de numire “ să se stabilească diferitele etape și criteriile
care vor sta la baza deciziilor” și “să se asigure transparența tuturor
procedurilor”. România e deja în întârziere și nu a ieșit încă din
ambiguritate, dar poate că de această dată va fi evitată tradiționala
schemă care l-a adus pe Nițu în fruntea Parchetului General. Oricum,
Comisia subliniază că actuala procedură de numire a procurorilor șefi
are o “componentă politică puternică” și că pe termen mai lung “ar
trebui introdus prin lege un sistem mai robust și independent”.
