Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
- stire actualizata la ora 22:44, 24 ianuarie 2016
Cioran şi trecutul său deocheat
Volumul de
eseuri „Cioran sau un trecut deocheat“, apărut în 2011 la Editura
Polirom, în seria de autor dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, a
fost publicat în limba italiană, editat de Giovannni Rotiroti la Editore
Orthotes, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă şi
cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi. Cartea
Martei Petreu, aflată la a III-a ediţie, revăzută şi adăugită,
reconstituie minuţios şi documentat circumstanţele filosofice şi
istorice care l-au dus pe tânărul Cioran la o opţiune politică
extremistă şi analizează insolita sa combinaţie de idei – de extremă
dreaptă legionară şi de extremă stângă bolşevică –, aducând dovezile
despărţirii de trecutul său „deocheat“. „Oamenii
nu vorbesc decât despre ceea ce ascundem“, observa, nu fără amărăciune,
Cioran, adăugând: „Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cât o
mărturisim mai puţin, cu atât ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează“.
Filosoful român refugiat la Paris şi devenit unul dintre marii autori
de limbă franceză ştia ce spune: în Franţa, el a fost permanent în
situaţia de a-şi ascunde trecutul românesc, adică articolele politice
extremiste şi volumul „Schimbarea la faţă a României“ (1936). Din
cuprins: • Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina
legionară • Doctrina legionară şi intelighenţia interbelică • Filosofii
paralele: Spengler şi Cioran • Critica fizionomică a României •
Filosofii paralele: Lovinescu şi Cioran • Problema străinilor •
...gândul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în
peisajul ideologic românesc • Paşii sofistului. Volumele Martei Petreu
au mai fost traduse în Franţa, SUA, Elveţia, Ungaria, Serbia şi Italia.
Tot în limba italiană va apărea o antologie de 50 de poeme extrase din
volumul „Apocalipsa după Marta“ (Polirom, 2011). Marta Petreu este
scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme
„Aduceţi verbele“. Alte volume de poeme: „Dimineaţa tinerelor doamne“
(1983); „Loc psihic“ (1991); „Poeme neruşinate“ (1993); „Cartea mâniei
(1997); „Apocalipsa după Marta“ (1999); „Falanga“ (2001); „Scara lui
Iacob“ (2006). Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii
despre filosofia şi cultura românească: „Teze neterminate“ (1991);
„Jocurile manierismului logic“ (1995); „Un trecut deocheat sau
Schimbarea la faţă a României“ (1999; ed. a II-a, 2004); „Ionescu în
ţara tatălui“ (2001; ed. a II-a, 2002); „Filosofia lui Caragiale“
(2003); „Filosofii paralele“ (2005); „Despre bolile filosofilor. Cioran“
(2008; ed. a II-a, 2010). La Editura Polirom au mai apărut: „Diavolul
şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian“ (2009; ed. a II-a,
2010), „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului“ (2011), „Apocalipsa după Marta“
(2011), „Cioran sau un trecut deocheat“ (2011), „De la Junimea la
Noica. Studii de cultură românească“ (2011), „Filosofia lui Caragiale“
(2012), „O zi din viaţa mea fără durere“ (2012), „Ionescu în ţara
tatălui“ (2012), „Jocurile manierismului logic“ (2013), „Filosofii
paralele“ (2013), „Biblioteci în aer liber“ (2014) şi „Asta nu este
viaţa mea“ (2014).
Avantajele
șocante de care au ajuns să beneficieze așa-numiții „scriitori din
pușcării“ nu sunt o întâmplare. Este vorba, de fapt, despre o strategie
bine pusă la punct în Parlament, ascunsă sub un fals într-un document
oficial al Camerei Deputaților. După
săptămâni de presiuni ale presei în scandalul așa-ziselor „lucrări
științifice” scrise în pușcării și după ce noul ministru al Justiției,
Raluca Prună, a decis să facă publică lista sutelor de titluri publicate
dintre închisoare, a apărut și unul din vinovații pentru această
situație. Împricinatul a fost indicat Remus Cernea, deputat independent,
fost consilier al premierului Victor Ponta, intrat în Parlament pe
listele USL. Conform unei „sinteze” a lucrărilor din 14 mai 2013 a
Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor
naţionale din Camera Deputaților (document public aflat pe site-ul
instituției), „dl deputat Remus Cernea a propus un amendament, însuşit
de toţi deputaţii Comisiei - prin care numărul de zile scăzut din
pedeapsă să fie de 30 de zile în loc de 20 de zile - cât prevedea
iniţial proiectul (este vorba de proiectul de lege întocmit de Guvern
care se referea la executarea pedepselor și a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,
proiect de lege devenit Legea 254/2013 - n.r.). Membrii Comisiei au
votat în unanimitate amendamentul propus şi au acordat aviz favorabil
iniţiativei”. Remus Cernea, însă, a negat public
că ar fi fost autorul acelui amendament. Contactat de „România liberă”,
deputatul a detaliat: „Cu siguranță nu am depus acel amendament, nu m-au
preocupat niciodată astfel de chestiuni juridice”. Parlamentarul a
infirmat și scenariul conform căruia ar fi depus, totuși, acel
amendament pentru că i s-ar fi cerut de către pesediști apropiați de
Victor Ponta sau chiar de către Victor Ponta. „Este absurd să se creadă
că am fost manipulat de Ponta, câtă vreme ședința aceasta de comisie a
fost pe 14 mai 2013 și eu anunțasem cu câteva zile înainte că îmi dau
demisia din grupul parlamentar al PSD pentru că mă opuneam Guvernului
Ponta în cazul Roșia Montană. De altfel, de-a lungul a mai multe luni
înainte de acea ședință am avut dispute cu PSD și cu Victor Ponta, unele
publice, în legătură cu politicile guvernamentale antimediu”, a afirmat
Remus Cernea.
Cum s-a ascuns autorul amendamentului
Mai
multe surse parlamentare, dar și din Justiție, consultate de „România
liberă”, au confirmat că Remus Cernea nu minte. Mai mult, a apărut și
numele celui responsabil de propunerea amendamentului care mărea de la
20 la 30 de zile perioada scăzută din pedeapsă pentru o „lucrare
științifică” scrisă în spatele gratiilor. Este vorba de deputatul
minorității rome Nicolae Păun, de altfel și președintele Comisiei pentru
drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din
Camera Deputaților. Păun a fost prezent la ședința Comisiei din 14 mai
2013, ba chiar a votat amendamentul despre care sinteza lucrărilor
Comisiei susține că ar fi fost promovat de Remus Cernea. Ceea
ce, practic, înseamnă că „sinteza” Comisiei pentru drepturile omului,
culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților a
fost, pur și simplu, falsificată. Dar deputatul Nicolae Păun nu
doar că a votat amendamentul, ci depusese deja o inițiativă legislativă,
încă din februarie 2013, prin care cerea expres ca numărul zilelor de
închisoare care li se scade din pedeapsă „scriitorilor din pușcării” să
fie mai mare decât era atunci reglementat.
Favorabil infractorului
Propunerea
legislativă viza modificarea Legii nr.275/2006 (în vigoare până la
apariția Legii 254/2013, referitoare tot la executarea pedepselor -
n.r.) privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal. Conform expunerii de motive la
această propunere legislativă a inițiatorului Nicolae Păun: „Unitățile
din sistemul penitenciar au capacitatea legală de cazare depășită.
Respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, aplicarea
drepturilor omului, reintegrarea în societate a persoanelor condamnate,
numărul tot mai mare de condamnați cazați în spații care nu asigură
normele legale, precum și alocarea unor sume din ce în ce mai mari
pentru întreținerea acestora impun modificarea unor prevederi ale Legii
nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv (...) art. 76,
alin. (1), litera f) (...) de majorare a numărului de zile acordate în
plus pentru persoanele condamnate care elaborează lucrări științifice
publicate sau invenții ori inovații brevetate”. Expunerea de
motive este semnată de deputații inițiatori Nicolae Păun (Partida
Romilor Pro-Europa) și Mădălin Voicu (PSD). Acesta din urmă, însă, în
ciuda faptului că apare cu nume și semnătură în documentul menționat, nu
recunoaște paternitatea propunerii legislative. „Cu siguranță nu am
semnat așa ceva, împreună cu Nicolae Păun am semnat doar propunerea
referitoare la grațieri, nu și asta”, a declarat Mădălin Voicu pentru
„România liberă”.
Scrii două zile, ți se taie patru din pedeapsă
În
propunerea legislativă a cuplului Păun-Voicu se scrie și cum trebuie să
sune, modificat, „art. 76, alin. (1), litera f)” din Legea 275/2006:
„în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții ori
inovații brevetate se consideră 4 zile executate pentru 2 zile de
muncă”. În textul atunci în vigoare al Legii 275/2006, pentru 2
zile de muncă intelectuală se scădeau doar 3 zile executate, așadar Păun
și Voicu propuneau, practic, favorizarea infractorilor condamnați
care scriau, inventau sau inovau. Culmea, la începutul lunii
aprilie 2013, Guvernul îi informa pe Nicolae Păun și Mădălin Voicu că
„nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”. Iar motivul
principal era că și Executivul, la rândul lui, avea în Parlament un
proiect care modifica Legea 275/2006. Iată câteva pasaje relevante din
adresa Guvernului: „Proiectul noii legi de executare prevede că în cazul
elaborării de lucrări științifice publicate, invenții sau inovații
brevetate să se considere 20 de zile executate. Apreciem că este foarte
greu de estimat câte zile se muncește sau ce efort presupune exact
elaborarea unei lucrări științifice sau invenții, de aceea s-a propus,
prin proiect, un număr fix de zile considerate ca executate pentru
elaborarea unei lucrări științifice sau invenții”.
Comisia lui Păun, „aviz favorabil în unanimitate“
Cu
toate acestea, Nicolae Păun nu a renunțat la propunerea sa legislativă.
Ba chiar a pus-o, o lună și jumătate mai târziu, în discuția Comisiei
pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
din Camera Deputaților. Culmea, discutarea acesteia a avut loc în
aceeași ședință din 14 mai în care s-a propus și adoptat și amendamentul
atribuit lui Cernea (la punctul 4 al ordinii de zi a Comisiei). Iată
cum apare discutarea propunerii Păun-Voicu în sinteza ședinței: „La
iniţiativa legislativă de la punctul 5, aparţinând domnilor deputaţi
Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, deputaţii au acordat aviz favorabil în
unanimitate, cu recomandarea către Comisia sesizată în fond ca
iniţiativa să fie joncţionată cu proiectul de lege având acelaşi obiect -
pedepsele privative de libertate”. În cele din urmă, însă,
propunerea Păun-Voicu nu a fost nici „joncționată” cu proiectul de lege
al Guvernului, nici nu a fost retrasă, astfel că și-a urmat traseul
legislativ până când a fost respinsă definitiv de Camera Deputaților
abia în iunie 2014.
Precedent.Păun, la originea legii amnistiei și grațierii
Deputatul
Nicolae Păun este cel care a declanșat ceea ce ne amintim azi ca
fiind „marțea neagră“ din Parlament de pe 10 decembrie 2013. În acea
zi s-a dezbătut în Camera Deputaților un alt proiect de lege al cuplului
Nicolae Păun -Mădălin Voicu, proiect „pentru amnistierea unor
infracţiuni şi graţierea unor pedepse”. Proiectul fusese depus în
Parlament în aprilie 2013 și prevedea amnistia pedepselor de până la
patru ani de închisoare, grațierea în întregime a pedepselor de până la
șase ani de închisoare și grațierea în parte a pedepselor de până la
zece ani de închisoare. Proiectul a fost respins definitiv de către
Camera Deputaților abia pe 18 noiembrie 2014, la cererea expresă a
președintelui nou-ales Klaus Iohannis.
Zile de muncă. Aritmetica abuzului
Un
calcul aritmetic simplu arată că propunerea lui Nicolae Păun și a lui
Mădălin Voicu de reducere a numărului de zile de închisoare pentru
intelectualii pușcăriilor este mai profitabilă pentru pușcăriași dacă un
condamnat nu scrie sau nu inventează din închisoare mai mult de o dată
pe lună. Astfel, conform propunerii respinse a cuplului Păun-Voicu, dacă
se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile,
atunci condamnatului i se reduce un an din pedeapsă (principiul
reducerii a patru zile de închisoare la două zile de muncă
intelectuală). În condițiile actualei legi, cea propusă de Guvern, dacă
se scrie o carte sau se produce o inovație timp de un an de zile, atunci
condamnatului i se reduc doar 30 de zile din pedeapsă, deci de 12 ori
mai puțin. Acesta este motivul inflației de lucrări științifice din
pușcării: pe legea propusă de Guvern, importantă devine rapiditatea cu
care se scrie. O lege amendată favorabil de același Nicolae Păun. În
ciuda încercărilor repetate ale „României libere” de a-l contactat a
deputatul Nicolae Păun, acesta a fost de negăsit.
Procurorii
DNA au cerut oficial, luni, inceperea urmarii penale in cazul fostului
ministru de Interne Gabriel Oprea, pe care il acuza nu doar ca personal a
folosit ilegal coloana oficiala, dar si...
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară
(ASF) a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru aplicarea
dispoziţiilor Legii 246/2015 privind redresarea şi rezoluţia
asigurătorilor, atât în ceea ce priveşte susceptibilitatea intrării
într-o stare de dificultate majoră a societăţii Carpatica Asigurări cât
şi justificarea aplicării măsurilor de rezoluţie din perspectiva
interesului public (art. 42 şi art.... Autor:
Raluca Florescu
