Schengen, un vis frumos pentru România? Capii UE au în vedere suspendarea Tratatului SURSE
Comisia Europeană ar putea propune suspendarea
Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, afirmă surse
din cadrul U...
Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
vineri, 22 ianuarie 2016
Schengen, un vis frumos pentru România? Capii UE au în vedere suspendarea Tratatului SURSE 21 Ian, 2016
CSM, în fierbere după discuțiile referitoare la ofițerii acoperiți din Justiție. Reacția dură a Liviei Stanciu - 21 Ian, 2016
CSM, în fierbere după discuțiile referitoare la ofițerii acoperiți din Justiție. Reacția dură a Liviei Stanciu
Consiliul Superior al Magistraturii a discutat, joi,
informarea CSAT prin care se atestă că nu există lucrători operativi ai
servi...
Udrea nu uită răceala cătușelor: Va sesiza CEDO pentru „plimbarea în cătuşe” în faţa presei - 22 Ian, 2016
NEWS
Udrea nu uită răceala cătușelor: Va sesiza CEDO pentru „plimbarea în cătuşe” în faţa presei
Fostul ministru al Dezvoltării si Turismului, Elena
Udrea a revenit, joi seară, pe pagina sa de Facebook cu un mesaj
surprinzător,...
AIURITOR: Institutul Elie Wiesel, atac la singurul român căruia i s-a atribuit celebrul Premiu Goncourt/ Istoricul Basarab Nicolescu: Alexandru Florian folosește falsurile Securității împotriva lui Vintilă Horia
AIURITOR: Institutul Elie Wiesel, atac la singurul român căruia i s-a atribuit celebrul Premiu Goncourt/ Istoricul Basarab Nicolescu: Alexandru Florian folosește falsurile Securității împotriva lui Vintilă Horia
Filozoful
şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un interviu pentru
Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de cetăţean de
onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de Primăria din
Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul „Elie
Wiesel”, este o atingere adusă culturii române. Vintilă Horia este
autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil. La sfîrşitul
Filozoful şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un interviu pentru Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de cetăţean de onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de Primăria din Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul „Elie Wiesel”, este o atingere adusă culturii române.
Vintilă Horia este autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil.
La sfîrşitul lui 2015, centenarul scriitorului Vintilă Horia (1915-1992) a fost celebrat prin colocvii şi comunicări literare şi ştiinţifice la Universitatea Alcala de Henares din Madrid, la Craiova, Alba Iulia şi Deva. Oraşul Segarcea, unde a văzut lumina zilei autorul celebrului „Dumnezeu s-a născut în exil”, distins cu premiul Goncourt în 1960, (atribuit, dar nedecernat), i-a conferit cu această ocazie titlul de cetăţean de onoare post mortem. Invocînd legea 217/2015 şi o sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a fost condamnat pentru „crime de război”, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” cere retragerea acestui titlu.
Domnul Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, aflat sub autoritatea Guvernului României, i-a scris în decembrie 2015 domnului primar o scrisoare în care cere, în virtutea Legii nr. 217 din 2015, retragerea titlului de cetăţean de onoare acordat lui Vintilă Horia, spunând că a fost criminal de război, prin sentinţa nr. 11 a Tribunalului Poporului din 21 februarie 1946 şi că ar fi fost vinovat de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Deci domnul primar ar fi în infracţiune potrivit acestei legi, în sensul promovării cultului persoanelor vinovate de aceste crime, spune Basarab Nicolescu.
Vintilă Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari, spune istoricul.
PCR a lansat o campanie împotriva sa, în 1960, în momentul în care Vintilă Horia a primit în Franţa, premiul Goncourt, pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil”, publicat în franceză. El a fost invitat de Ambasadorul României la Paris de atunci, Mircea Bălănescu, ilegalist, pe numele său adevărat Eugen Bender, să se fotografieze împreună la Ambasadă, ca să celebreze premiul Goncourt. Deci trebuie să ne închipuim că domnul Ambasador din 1960 se adresa unui „criminal de război” ca să-i ceară să se fotografieze cu el şi să celebreze un mare premiu. Bineînţeles, Vintilă Horia a refuzat, a spus „eu sunt un anticomunist, n-o să-mi trădez convingerile mergînd la Ambasadă.” Două zile mai tîrziu, autorităţile l-au trimis la Paris pe Mihai Ralea cu un dosar foarte consistent în care era strecurată şi această acuzaţie de a fi fost legionar. De acolo provine povestea, din acest dosar contrafăcut, cum erau documentele de atunci ale Securităţii, unele documente erau desigur reale, erau citate din articolele lui Horia, dar erau şi lucruri cu totul false. Spre exemplu, faptul că s-ar fi înscris în 1933 la legionari şi că ar fi coordonat activităţile legionarilor din Germania cu a celor din România. Lucruri aberante, fundamentate pe o confuzie de nume, pe care Securitatea o cunoştea şi a folosit-o anume: a fost confundat cu Gheorghe Caftangioglu, vărul său, care într-adevăr era legionar, şi de altfel era în închisoare! Vintilă Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari, mai spune Nicolescu.
Cristina Horia, fiica scriitorului Vintilă Horia care trăieşte la Madrid, face demersuri pentru a deschide în România o acţiune judiciară în vederea anulării sentinţei din 1946: „A fost o injustiţie şi nu doresc ca tatăl meu să rămână în istorie ca un criminal de război când, evident, nu a fost“, a declarat Cristina Horia pentru adevarul.ro.
Autor:
admin
joi, 21 ianuarie 2016
10:49 - Ministrul Curaj spune ca a donat banii primiti de la Academia lui Oprea
Actualitate
10:49 - Ministrul Curaj spune ca a donat banii primiti de la Academia lui Oprea
Ministrul
Educatiei, Adrian Curaj, spune ca a devenit membru al Academiei de
Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) in 2015, in perioada in care
presedinte al acestei institutii era actualul...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlE oficial! Brad Pitt şi Angelina Jolie s-au separat şi îşi împart averea
Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu - de Cristian Hagi , 20 ianuarie 2016
Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu
20 ianuarie 2016
- stire actualizata la ora 08:39, 21 ianuarie 2016
Portul
românesc de la Marea Neagră funcționează în prezent la mai puțin de
jumătate din capacitate, deși cifrele oficiale arată că activitatea este
în creștere ușoară.
Raportul de trafic prezentat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța arată bine, la prima vedere. Traficul prin porturile maritime românești (Constanța, Mangalia și Năvodari) este în creștere ușoară față de anul trecut. „Traficul total de mărfuri înregistrat în 2015 în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost de 56,33 milioane tone, cu 1,25% mai mult decât în 2014”, a precizat directorul general al CNAPMC, Valeriu Nicolae Ionescu. Traficul maritim a fost de 43,60 milioane tone (43 milioane tone în 2014), iar cel fluvial a reprezentat 12,73 milioane tone (12,58 milioane tone în 2014). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 1,28%, iar pentru cel fluvial de 1,15%. Creșteri de trafic au fost înregistrate la cereale (de la 17,42 milioane tone în 2014, la 19,61 milioane tone în 2015), produse petroliere (de la 4,71 milioane tone la 5,16 milioane tone), produse metalice (de la 1,88 milioane tone la 2,06 milioane tone) și combustibili minerali solizi (de la 2,15 milioane tone la 3,20 milioane tone). Scăderi de trafic sunt înregistrate în cazul minereurilor de fier (de la 5,5 milioane tone la 2,75 milioane tone).
Raportul de trafic prezentat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța arată bine, la prima vedere. Traficul prin porturile maritime românești (Constanța, Mangalia și Năvodari) este în creștere ușoară față de anul trecut. „Traficul total de mărfuri înregistrat în 2015 în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost de 56,33 milioane tone, cu 1,25% mai mult decât în 2014”, a precizat directorul general al CNAPMC, Valeriu Nicolae Ionescu. Traficul maritim a fost de 43,60 milioane tone (43 milioane tone în 2014), iar cel fluvial a reprezentat 12,73 milioane tone (12,58 milioane tone în 2014). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 1,28%, iar pentru cel fluvial de 1,15%. Creșteri de trafic au fost înregistrate la cereale (de la 17,42 milioane tone în 2014, la 19,61 milioane tone în 2015), produse petroliere (de la 4,71 milioane tone la 5,16 milioane tone), produse metalice (de la 1,88 milioane tone la 2,06 milioane tone) și combustibili minerali solizi (de la 2,15 milioane tone la 3,20 milioane tone). Scăderi de trafic sunt înregistrate în cazul minereurilor de fier (de la 5,5 milioane tone la 2,75 milioane tone).
Adevărul din spatele cifrelor
Lucrurile nu sunt însă atât de roz. Adevărul despre trafic reiese dintr-o simplă comparație. Portul Constanta are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, după cum se menționează chiar pe pagina de prezentare a CNAPMC. Cu alte cuvinte, portul este folosit la mai puțin de jumătate din potențialul său. ”Într-adevăr, capacitatea de proiectare a portului este de 120 de milioane de tone”, a declarat pentru România liberă Laurențiu Mironescu, fost director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și vicepreședinte al organizației Operatorul Portuar. Acest lucru se poate însă face numai dacă există o strategie de dezvoltare bine pusă la punct, care acum lipsește. Cel mai bun an din istoria portului Constanța a fost 1989, când s-a înregistrat un trafic de 62,4 milioane de tone. De atunci au urmat ani grei, care au oglindit economia de tranziție a României. ”56 de milioane de tone nu este foarte rău pentru contextul economic”, afirmă totuși fostul șef al portului.Traficul este meteo-dependent
Din păcate, traficul maritime este dependent de cel fluvial, iar acesta, la rândul lui, este dependent de vreme. ”În traficul total, cerealele au o pondere de 34,8%”, a explicat și Valeriu Ionescu. ”România a devenit un hub regional pentru cereale, ceea ce este bine”, spune Laurențiu Mironescu. Americanii și elvețienii au investit masiv în capacități de operare aici, iar România a devenit unul dintre principalele porturi de unde pleacă cereale spre țări ca Egipt, de exemplu. Traficul este meteo-dependent, spune însă Mironescu, pentru că pe Dunăre nu se poate circula în condiții optime atunci când este secetă. Fără ploaie, există porțiuni unde nu se mai poate naviga, există praguri de piatră care pot afecta navele, iar lucrul aceste nu ține numai de autoritățile din România, ci și de cele din Bulgaria sau chiar Serbia.Constanța, o falsă problemă pentru Schengen
Traficul actual, dar chiar și cel operaționat maxim, nu fac din portul Constanța un concurent serios pentru portul Rotterdam, așa cum s-a speculat, și nu este o cauză pentru împiedicarea accesului la spațiul Schengen. E adevărat, a menționat Laurențiu Mironescu, portul Constanța poate deveni un concurent mic pentru Rotterdam. Acesta însă, împreună cu cele din Anvers și Hamburg, sunt principale inovatoare în domeniul portuar. Și ca trafic, diferența este extrem de mare. Portul Rotterdam a raportat, în anul 2015, potrivit paginii oficiale de internet, o creștere de trafic de 4,9% față de 2014, până la 466,4 milioane de tone. ”Creșterea semnificativă poate fi aproape în întregime atribuită traficului în creștere de petrol curd și produse petroliere”, a declarat CEO-ul portului, Allard Castelein. Constanța este, așadar, un port cu un trafic de nouă ori mai mic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
