Udrea nu uită răceala cătușelor: Va sesiza CEDO pentru „plimbarea în cătuşe” în faţa presei - 22 Ian, 2016

NEWS

Udrea nu uită răceala cătușelor: Va sesiza CEDO pentru „plimbarea în cătuşe” în faţa presei

22 Ian, 2016

Fostul ministru al Dezvoltării si Turismului, Elena Udrea a revenit, joi seară, pe pagina sa de Facebook cu un mesaj surprinzător,...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

AIURITOR: Institutul Elie Wiesel, atac la singurul român căruia i s-a atribuit celebrul Premiu Goncourt/ Istoricul Basarab Nicolescu: Alexandru Florian folosește falsurile Securității împotriva lui Vintilă Horia

AIURITOR: Institutul Elie Wiesel, atac la singurul român căruia i s-a atribuit celebrul Premiu Goncourt/ Istoricul Basarab Nicolescu: Alexandru Florian folosește falsurile Securității împotriva lui Vintilă Horia

Filozoful şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un interviu pentru Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de cetăţean de onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de Primăria din Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul „Elie Wiesel”, este o atingere adusă culturii române. Vintilă Horia este autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil. La sfîrşitul 

Mai multe detalii... 

 22 ianuarie 2016, 00:37

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Filozoful şi fizicianul Basarab Nicolescu explică, într-un interviu pentru Adevărul, în ce mod intenţia de retragere a titlului de cetăţean de onoare acordat scriitorului Vintilă Horia acordat de Primăria din Segarcea, oraș în care s-a născut, formulată de Institutul „Elie Wiesel”, este o atingere adusă culturii române.
Vintilă Horia este autorul celebrului roman, Dumnezeu s-a născut în exil.


La sfîrşitul lui 2015, centenarul scriitorului Vintilă Horia (1915-1992) a fost celebrat prin colocvii şi comunicări literare şi ştiinţifice la Universitatea Alcala de Henares din Madrid, la Craiova, Alba Iulia şi Deva. Oraşul Segarcea, unde a văzut lumina zilei autorul celebrului „Dumnezeu s-a născut în exil”, distins cu premiul Goncourt în 1960, (atribuit, dar nedecernat), i-a conferit cu această ocazie titlul de cetăţean de onoare post mortem. Invocînd legea 217/2015 şi o sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a fost condamnat pentru „crime de război”, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” cere retragerea acestui titlu.
Domnul Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, aflat sub autoritatea Guvernului României, i-a scris în decembrie 2015 domnului primar o scrisoare în care cere, în virtutea Legii nr. 217 din 2015, retragerea titlului de cetăţean de onoare acordat lui Vintilă Horia, spunând că a fost criminal de război, prin sentinţa nr. 11 a Tribunalului Poporului din 21 februarie 1946 şi că ar fi fost vinovat de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Deci domnul primar ar fi în infracţiune potrivit acestei legi, în sensul promovării cultului persoanelor vinovate de aceste crime, spune Basarab Nicolescu.

 

Vintilă Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari, spune istoricul.
PCR a lansat o campanie împotriva sa, în 1960, în momentul în care Vintilă Horia a primit în Franţa, premiul Goncourt, pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil”, publicat în franceză. El a fost invitat de Ambasadorul României la Paris de atunci, Mircea Bălănescu, ilegalist, pe numele său adevărat Eugen Bender, să se fotografieze împreună la Ambasadă, ca să celebreze premiul Goncourt. Deci trebuie să ne închipuim că domnul Ambasador din 1960 se adresa unui „criminal de război” ca să-i ceară să se fotografieze cu el şi să celebreze un mare premiu. Bineînţeles, Vintilă Horia a refuzat, a spus „eu sunt un anticomunist, n-o să-mi trădez convingerile mergînd la Ambasadă.” Două zile mai tîrziu, autorităţile l-au trimis la Paris pe Mihai Ralea cu un dosar foarte consistent în care era strecurată şi această acuzaţie de a fi fost legionar. De acolo provine povestea, din acest dosar contrafăcut, cum erau documentele de atunci ale Securităţii, unele documente erau desigur reale, erau citate din articolele lui Horia, dar erau şi lucruri cu totul false. Spre exemplu, faptul că s-ar fi înscris în 1933 la legionari şi că ar fi coordonat activităţile legionarilor din Germania cu a celor din România. Lucruri aberante, fundamentate pe o confuzie de nume, pe care Securitatea o cunoştea şi a folosit-o anume: a fost confundat cu Gheorghe Caftangioglu, vărul său, care într-adevăr era legionar, şi de altfel era în închisoare! Vintilă Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari, mai spune Nicolescu.
Cristina Horia, fiica scriitorului Vintilă Horia care trăieşte la Madrid, face demersuri pentru a deschide în România o acţiune judiciară în vederea anulării sentinţei din 1946: „A fost o injustiţie şi nu doresc ca tatăl meu să rămână în istorie ca un criminal de război când, evident, nu a fost“, a declarat Cristina Horia pentru adevarul.ro.

Dezvaluiri

22 ianuarie 2016, 00:37

Autor: 

admin

10:49 - Ministrul Curaj spune ca a donat banii primiti de la Academia lui Oprea

Actualitate

10:49 - Ministrul Curaj spune ca a donat banii primiti de la Academia lui Oprea

Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, spune ca a devenit membru al Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale (ASSN) in 2015, in perioada in care presedinte al acestei institutii era actualul...

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

E oficial! Brad Pitt şi Angelina Jolie s-au separat şi îşi împart averea

E oficial! Brad Pitt şi Angelina Jolie s-au separat şi îşi împart averea

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu - de Cristian Hagi , 20 ianuarie 2016

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu

de

  Cristian Hagi ,  

20 ianuarie 2016

 - stire actualizata la ora 08:39, 21 ianuarie 2016

Peste jumătate din Portul Constanța e pustiu

Portul românesc de la Marea Neagră funcționează în prezent la mai puțin de jumătate din capacitate, deși cifrele oficiale arată că activitatea este în creștere ușoară.
Raportul de trafic prezentat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța arată bine, la prima vedere. Traficul prin porturile maritime românești (Constanța, Mangalia și Năvodari) este în creștere ușoară față de anul trecut. „Traficul total de mărfuri înregistrat în 2015 în porturile maritime românești Constanța, Midia și Mangalia a fost de 56,33 milioane tone, cu 1,25% mai mult decât în 2014”, a precizat directorul general al CNAPMC, Valeriu Nicolae Ionescu. Traficul maritim a fost de 43,60 milioane tone (43 milioane tone în 2014), iar cel fluvial a reprezentat 12,73 milioane tone (12,58 milioane tone în 2014). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 1,28%, iar pentru cel fluvial de 1,15%. Creșteri de trafic au fost înregistrate la cereale (de la 17,42 milioane tone în 2014, la 19,61 milioane tone în 2015), produse petroliere (de la 4,71 milioane tone la 5,16 milioane tone), produse metalice (de la 1,88 milioane tone la 2,06 milioane tone) și combustibili minerali solizi (de la 2,15 milioane tone la 3,20 milioane tone). Scăderi de trafic sunt înregistrate în cazul minereurilor de fier (de la 5,5 milioane tone la 2,75 milioane tone).

Adevărul din spatele cifrelor

Lucrurile nu sunt însă atât de roz. Adevărul despre trafic reiese dintr-o simplă comparație. Portul Constanta are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, după cum se menționează chiar pe pagina de prezentare a CNAPMC. Cu alte cuvinte, portul este folosit la mai puțin de jumătate din potențialul său. ”Într-adevăr, capacitatea de proiectare a portului este de 120 de milioane de tone”, a declarat pentru România liberă Laurențiu Mironescu, fost director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și vicepreședinte al organizației Operatorul Portuar. Acest lucru se poate însă face numai dacă există o strategie de dezvoltare bine pusă la punct, care acum lipsește. Cel mai bun an din istoria portului Constanța a fost 1989, când s-a înregistrat un trafic de 62,4 milioane de tone. De atunci au urmat ani grei, care au oglindit economia de tranziție a României. ”56 de milioane de tone nu este foarte rău pentru contextul economic”, afirmă totuși fostul șef al portului.

Traficul este meteo-dependent

Din păcate, traficul maritime este dependent de cel fluvial, iar acesta, la rândul lui, este dependent de vreme. ”În traficul total, cerealele au o pondere de 34,8%”, a explicat și Valeriu Ionescu. ”România a devenit un hub regional pentru cereale, ceea ce este bine”, spune Laurențiu Mironescu. Americanii și elvețienii au investit masiv în capacități de operare aici, iar România a devenit unul dintre principalele porturi de unde pleacă cereale spre țări ca Egipt, de exemplu. Traficul este meteo-dependent, spune însă Mironescu, pentru că pe Dunăre nu se poate circula în condiții optime atunci când este secetă. Fără ploaie, există porțiuni unde nu se mai poate naviga, există praguri de piatră care pot afecta navele, iar lucrul aceste nu ține numai de autoritățile din România, ci și de cele din Bulgaria sau chiar Serbia.

Constanța, o falsă problemă pentru Schengen

Traficul actual, dar chiar și cel operaționat maxim, nu fac din portul Constanța un concurent serios pentru portul Rotterdam, așa cum s-a speculat, și nu este o cauză pentru împiedicarea accesului la spațiul Schengen. E adevărat, a menționat Laurențiu Mironescu, portul Constanța poate deveni un concurent mic pentru Rotterdam. Acesta însă, împreună cu cele din Anvers și Hamburg, sunt principale inovatoare în domeniul portuar. Și ca trafic, diferența este extrem de mare. Portul Rotterdam a raportat, în anul 2015, potrivit paginii oficiale de internet, o creștere de trafic de 4,9% față de 2014, până la 466,4 milioane de tone. ”Creșterea semnificativă poate fi aproape în întregime atribuită traficului în creștere de petrol curd și produse petroliere”, a declarat CEO-ul portului, Allard Castelein. Constanța este, așadar, un port cu un trafic de nouă ori mai mic.

21 ianuarie în istorie: Prima traducere a Bibliei. Război civil în România

21 ianuarie în istorie: Prima traducere a Bibliei. Război civil în România

CALENDAR: 

Ce s-a întâmplat pe 21 ianuarie...

Aldine 

  21 ianuarie 2016

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (I)

Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (I)

George Soros avertizează asupra pericolului care-l reprezintă pentru UE combinația dintre naționalismul etnic și religios....

Opinii 21 ianuarie 2016

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cunoscutul om de afaceri american George Soros susține că Angela Merkel și-a asumat mai multe riscuri atunci când s-a implicat în criza migranților, în timp ce în criza euro a fost mult mai preocupată de propria soartă politică. De aceea, menționează fondatorul celebrei Fundații Soros, Germania trebuie să se hotărască dacă vrea să accepte responsabilitățile și obligațiile care vin odată cu statutul de putere dominantă în Europa. George Soros avertizează și asupra pericolului care-l reprezintă pentru UE combinația dintre naționalismul etnic și religios.
Acest interviu acordat de George Soros lui Gregor Peter Schmitz a fost publicat inițial în New York Review of Books. România liberă are drept exclusiv de publicare în limba română. 
Gregor Peter Schmitz: Pe coperta dedicată Cancelarului Germaniei, Angela Merkel, revista Time o numea pe aceasta „Cancelarul Lumii Libere”. Credeți că acest titlu este justificat?
George Soros: Da. După cum știți, eu am fost foarte critic la adresa cancelarului în trecut și rămân în continuare foarte critic în ceea ce privește politica ei de austeritate. Totuși, după ce președintele rus Vladimir Putin a atacat Ucraina, ea a devenit liderul Uniunii Europene și astfel, indirect, al Lumii Libere. Până la acel moment, era un politician înzestrat care se pricepea să citească dispoziția publicului și să acționeze în sensul ei. Atunci când a opus rezistență agresiunii ruse, ea a devenit un lider care și-a asumat un risc, trecând în opoziție față de opinia majoritară.
A dat dovadă poate chiar de o și mai mare clarviziune atunci când a recunoscut în criza migrației potențialul de a distruge Uniunea Europeană, în primul rând prin prăbușirea sistemului Schengen al frontierelor libere și apoi prin subminarea pieței unice. Și-a asumat inițiativa îndrăzneață de a schimba atitudinea publicului. Din păcate, planul nu a fost pregătit așa cum ar fi trebuit. Criza este departe de a fi soluționată, iar poziția ei de lider – nu doar în Europa, ci și în Germania și chiar în propriul partid – este atacată.
G.P.S.: Merkel era la un moment dat foarte precaută și calculată. Oamenii puteau avea încredere în ea. Însă în criza migrației a acționat impulsiv și și-a asumat un mare risc. Stilul său de a conduce s-a schimbat și acest lucru îi neliniștește pe oameni.
G.S.: Este adevărat, dar eu cred că schimbarea este binevenită. Există foarte multe lucruri care să ne neliniștească. Așa cum corect a prezis ea, UE este pe marginea prăpastiei. Criza din Grecia a învățat autoritățile europene arta afundării dintr-o criză în alta. S-a adoptat o practică de tergiversare, despre care mai curând și mai popular am putea spune că este un fel de a bate apa în piuă. În prezent, UE se confruntă nu cu una, ci cu cinci sau șase crize simultane.
G.P.S.: Mai specific, vă referiți la Grecia, Rusia, Ucraina, viitorul referendum din Regatul Unit și criza migrației?
G.S.: Da. Și nu ați menționat cauza primară a crizei migrației: conflictul din Siria. De asemenea, nu ați menționat efectul nefericit pe care atacurile teroriste din Paris și din alte zone l-au avut asupra opiniei publice europene.
Merkel a prevăzut corect potențialul crizei migranților de a distruge Uniunea Europeană. Această previziune s-a transformat în realitate. Uniunea Europeană are mare nevoie de o gură de oxigen.
Acesta este un fapt, dar nu este ireversibil. Iar cei care pot opri transformarea în realitate a predicției sumbre a lui Merkel sunt chiar germanii. Cred ca sub conducerea lui Merkel poporul german a obținut o poziție de hegemonie. Dar a obținut-o la un preț derizoriu. În mod normal, cei aflați într-o astfel de poziție trebuie să aibă grijă atât de propriile lor interese, cât și de interesele celor care se află sub protecția lor. Acum, germanii trebuie să decidă: vor să accepte responsabilitățile și obligațiile care vin odată cu statutul de putere dominantă în Europa?
G.P.S.: Ați spune că modul în care Merkel a acționat ca lider în criza migrației diferă de modul în care a acționat ca lider în criza euro? Credeți că este în mai mare măsură dispusă să devină un hegemon binevoitor?
G.S.: Cred că am cere prea mult. Nu am niciun motiv să îmi schimb opinia critică asupra modului în care Merkel a acționat ca lider în criza euro. Europa ar fi putut beneficia mult mai devreme de tipul acesta de conducere pe care Merkel îl demonstrează acum. Din păcate, atunci când a avut loc falimentul Lehman Brothers în 2008, ea nu a fost dispusă să permită garantarea la nivel european a salvării sistemului bancar deoarece a considerat că opinia publică germană majoritară se va opune. Dacă ar fi încercat să schimbe opinia publică în loc să o urmeze, tragedia Uniunii Europene ar fi putut fi evitată.
G.P.S.: Dar așa nu ar mai fi rămas cancelar al Germaniei timp de zece ani.
G.S.: Aveți dreptate. A fost foarte abilă în satisfacerea cererilor și aspirațiilor unei largi părți a publicului german. A beneficiat atât de sprijinul celor care doreau să fie buni europeni, cât și de al celor care doreau protejarea interesului național german. Nu este puțin lucru. A fost realeasă cu o majoritate în creștere. Însă în ceea ce privește criza migrației chiar a acționat din principiu și a fost dispusă să își riște poziția de lider. Merită sprijinul celor care îi împărtășesc principiile.
Pentru mine toate această chestiune este foarte personală. Sunt un ferm susținător al valorilor și principiilor unei societăți deschise, din cauza trecutului meu de supraviețuitor al Holocaustului ca evreu în timpul ocupației naziste. Și cred că Merkel împărtășește aceste valori din cauza propriului ei trecut, crescută fiind în regimul comunist din Germania de Est sub influența tatălui ei pastor. Acest lucru mă face un susținător al ei deși opiniile noastre sunt divergente în legătură cu multe aspecte importante.
G.P.S.: V-ați implicat atât de mult în promovarea principiilor unei societăți deschise și în sprijinirea schimbării democratice în Europa de Est. De ce există atâta opoziție și atât resentiment față de refugiați în acea zonă?
G.S.: Deoarece principiile societății deschise nu au rădăcini foarte adânci în acea parte a lumii. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, promovează principiile identității maghiare și creștine. Asocierea identității naționale cu religia este un amestec periculos. Iar Orbán nu este singurul. Liderului noului partid ales la conducere în Polonia, Jarosław Kaczyński, are o abordare similară. Acesta nu este la fel de inteligent ca Orbán, dar este un politician abil și a ales criza migrației ca temă centrală a campaniei sale. Polonia este una dintre cele mai omogene țări din Europa din punct de vedere etnic și religios. Un imigrant musulman în Polonia catolică este întruchiparea Celuilalt. Kaczyński a avut succes portretizându-l pe migrant ca pe diavolul însuși.
G.P.S.: Mai pe larg, cum vedeți situația politică din Polonia și Ungaria?
G.S.: Deși Kaczyński și Orbán sunt doi oameni foarte diferiți, regimurile pe care intenționează să le instituie sunt foarte similare. Așa cum am mai spus, ei încearcă să exploateze o combinație de naționalism etnic și religios pentru a se menține la putere. Într-un fel, încearcă să restabilească acea democrație de fațadă care prevala în perioada dintre Primul și cel de-al Doilea Război Mondial în Ungaria amiralului Horthy și Polonia mareșalului Piłsudski. Ajunși la putere, ei își pot subjuga unele dintre instituțiile democratice care sunt și trebuie să fie independente, cum ar fi banca centrală sau curtea constituțională. Orbán a făcut deja acest lucru; Kaczyński abia începe. Vor fi dificil de îndepărtat.
Pe lângă toate celelalte probleme ale sale, Germania va avea și o problemă poloneză. Spre deosebire de Ungaria, Polonia este una dintre cele mai de succes țări din Europa, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Germania are nevoie de Polonia pentru a fi protejată de Rusia. Rusia lui Putin și Polonia lui Kaczyński sunt ostile una față de alta, dar sunt și mai ostile față de principiile fondatoare ale Uniunii Europene.
G.P.S.: Care sunt aceste principii?
G.S.: Întotdeauna am privit Uniunea Europeană ca fiind întruparea principiilor societății deschise. În urmă cu un sfert de secol, când m-am implicat pentru prima dată în această regiune, am găsit aici o Uniune Sovietică muribundă și o Uniune Europeană emergentă. Și, foarte interesant, ambele reprezentau pionierate în materie de guvernanță internațională. Uniunea Sovietică încerca să unească proletariatul lumii, iar UE încerca să dezvolte un model de integrare regională pe baza principiilor societății deschise.
G.P.S.: Cum este situația de astăzi, prin comparație?
G.S.: Uniunea Sovietică a fost înlocuită de o Rusie renăscută, iar Uniunea Europeană a ajuns să fie dominată de forțele naționalismului. Societatea deschisă în care credem eu și doamna Merkel din cauza trecutului nostru și la care reformatorii noii Ucraine doresc să adere din cauza propriului lor trecut nu există de fapt. Uniunea Europeană s-a dorit a fi o asociere voluntară între egali, însă criza euro a transformat-o într-o relație între debitori și creditori, în care debitorii au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor, iar creditorii stabilesc condițiile pe care debitorii trebuie să le îndeplinească. O astfel de relație nu este nici voluntară, nici de la egal la egal. Criza migrației a cauzat alte fisuri. Astfel, însăși supraviețuirea Uniunii Europene este în pericol.

G.P.S.: Acesta este un aspect interesant, deoarece țin minte că erați foarte critic la adresa doamnei Merkel în urmă cu doi ani pe motiv că era mult prea preocupată de interesele votanților săi și de stabilirea unei hegemonii germane la preț redus. Acum, ea a schimbat cu adevărat traiectoria în privința migrației și le-a deschis larg ușile refugiaților sirieni. S-a creat astfel un factor de atracție care la rândul său a permis autorităților europene să elaboreze o politică în materie de azil cu un obiectiv generos, de până la un milion de refugiați pe an, care rămâne deschis mai mulți ani. Este posibil ca refugiații eligibili pentru a fi admiși să rămână unde se află acum până când le vine rândul.

G.S.: Dar nu avem o politică europeană privind azilul. Autoritățile europene trebuie să-și asume responsabilitatea pentru acest lucru. Din această cauză, afluxul din ce în ce mai mare de refugiați s-a transformat dintr-o problemă gestionabilă într-o criză politică acută. Fiecare stat membru s-a concentrat cu egoism asupra propriilor sale interese, acționând de multe ori împotriva intereselor altora. S-a creat astfel panică în rândul solicitanților de azil, în rândul publicului general și al autorităților responsabile pentru respectarea legii și ordinii. Solicitanții de azil au fost principalele victime. Dar aveți dreptate. Merkel merită să fie lăudată deoarece a făcut posibilă o politică europeană privind azilul.
UE are nevoie de un plan cuprinzător pentru a răspunde crizei, un plan care să restabilească gestionarea eficace a fluxurilor de solicitanți de azil astfel încât acestea să se desfășoare într-o manieră sigură, ordonată și într-un ritm care să reflecte capacitatea Europei de a le prelua. Pentru a fi cuprinzător, planul trebuie să depășească granițele Europei. Este mai puțin disruptiv și mult mai puțin costisitor pentru potențialii solicitanți de azil să rămână în locul în care se află acum sau în apropiere.
Fundația mea a elaborat un plan în șase puncte pe această bază, pe care l-a anunțat exact în același moment în care Orbán a introdus propriul său plan în șase puncte, însă cele două sunt diametral opuse. Planul lui Orbán a fost conceput în vederea protejării granițelor naționale împotriva solicitanților de azil; planul nostru urmărea protejarea solicitanților de azil. De la acel moment am fost în permanență în conflict. Orbán mă acuză că încerc să distrug cultura națională a Ungariei inundând țara cu refugiați musulmani. Paradoxal, planul nostru ar menține solicitanții de azil eligibili în locurile în care se află acum și ar construi spații în acele locuri; politicile lui sunt de fapt cele care îi determină să se grăbească spre Europa acum, cât ușile sunt încă deschise.
Continuarea acestui interviu acordat de George Soros lui Gregor Peter Schmitz poate fi citită în ediția de mâine a României libere.