Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Moş Nicolae, o poveste încâlcită. Cel mai popular sfânt al creştinismului seamănă leit cu un zeu viking atotputernic
Moş Nicolae circulă în toată lumea într-o singură seară FOTO: opiniagiurgiu.ro
Cristian Unteanu Cristian Unteanu Este oare nevoie de o CIA europeană?
6 decembrie 2015, 11:06
Este oare nevoie de o CIA europeană? Da, cu siguranţă da, răspunde fără ezitare Charles Michel, Prim-ministrul Belgiei, declanşând totodată o dispută extrem de dură, cu argumente solide pro şi contra, virulenţa dezbaterii fiind potenţată evident de contextul extrem de tensionat de după atentatele de la Paris. De acelasi autor Propunerea care poate schimba totul: schimbarea la faţă a securităţii ... Dar şi de conştientizarea, înainte de toate, a unei probleme enorme în materie de securitate europeană: nimeni, la nivelul decidenţilor politici, nu a vrut să creadă că mesajele ISIS nu ar fi fost altceva decât propagandă pură, destinată să dinamizeze şi să motiveze celulele operative aflate în perioada de pregătire a atentatelor. Desigur, după cu s-a văzut ulterior, aceasta era doar o componentă a mesajelor respective, dar ele erau esenţial de descifrat ca o formulă nouă în conceperea strategiei teroriste: pentru prima oară, cu mult timp înainte de comiterea acţiunilor, se anunţa în mod oficial, în clar, prin vocea purtătorului de cuvând al ISIS, întreg programul de acţiune cu ţintele generale (marile capitale ale lumii occidentale) dar şi episodul următor, adică trecerea la acţiuni individuale, cele mai greu de identificat la nivel de pregătire, aşa cum au fost recentele evenimente din San Bernardino şi din metroul londonez. Iată poziţia exprimată de primul ministru belgian: „Ne confruntăm cu o dificultate, schimburile de informaţii în Europa sunt bilaterale... Nu există o muncă de culegere de informaţii armonizată la nivel european... Convingerea mea este că trebuie, cât mai repede posibil, să formăm o CIA europeană... căci există acum un nou inamic, mult mai dificil de prins, adică terorismul şi radicalizarea...Trebuie cu mult mai mult decât mijloacele de care se poate dispune la scară naţională şi iată de ce fac apel la o mobilizare pentru formarea unei agenţii europene de informaţii, o CIA europeană". De partea sa se situează, Dimitris Avramopoulos, Comisarului European responsabil de domeniul afacerilor interne care a propus, la rândul său, crearea unei agenţii europene unice de informaţii. Dar există şi reticenţe majore din partea Franţei şi Germaniei care nu văd cu ochi buni renunţarea la controlul naţional pe această zonă ultra-sensibilă: "Nu ar trebui să ne risipim energia pe o Agenţie europeană de informaţii. Nu mă pot gândi că vom renunţa la suveranitatea noastră naţională...ar trebui să ne concentrăm pe ameliorarea schimbului de informaţii între instituţiile deja existente" - spunea Thomas de Maziere, ministrul german de interne . Dar, pe fond, despre ce este vorba în această dispută? Trebuie început cu o precizare esenţială: e vorba despre o dispută care vizează treapta a doua a unui proiect de colaborare în domeniul serviciilor şi agenţiilor de informaţii europene. Prima etapă este deja demarată şi în parte şi rezolvată pe câteva paliere prin deciziile luate în această săptămână în cadrul Consiliului JAI pe baza documentelor pe care vi le-am prezentat deja, în premieră, în avans, cele în care se statutează pe de o parte viitorul nou statut legislativ al luptei anti-teoriste şi, pe de altă parte, anunţă acordul pentru noul centru de coordonare a informaţiilor specifice în cadrul EUROPOL cel care, conform previziunilor, va începe să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2016. A doua etapă ar presupune formarea acestei Agenţii europene de informaţii. Cu ce rol? Cu ce atribuţii operative? Cu ce extensie? De aici încep discuţiile în contradictoriu. Aceasta pentru că, deşi absolut toată lumea recunoaşte că există falii masive în sistemele actuale de schimb de informaţii la nivel european, nimeni nu este gata să prevadă posibilitatea unei obligaţii legale de colaborare pe care ar presupune-o existenţa unei asemenea Agenţii care, evident, ar anula sau, cel puţin, restrânge prevederile de independenţă absolută păstrate de serviciile de informaţii în acest moment ca expresie a suveranităţii naţionale. Pentru a realiza dimensiunea reală a problemei în discuţie, să amintim că în acest moment, chiar şi contextul crizei extrem de grave de acum, doar 14 State Membre şi-au conectat reţelele la platforma SIENA pusă la dispoziţie de EUROPOL, acolo unde este deja funcţional un program special destinat luptei antiteroriste... Sigur că documentele adoptate acum deschid o perspectivă mai clară cel puţin a obligaţiei de colaborare în domeniul furnizării datelor personale ale pasagerilor pe avioanele de pe rutele europene, armonizându-se cu deciziile americane în domeniu. Sigur că este deschisă şi o zonă mult mai importantă în ce priveşte cooperarea cu companiile care oferă serviciile de socializare pe Internet, facilitându-se activitatea "patrulelor de pe web" acţionând pe de o parte împotriva propagandei jihadiste şi extremiste dar şi urmărind reţelele virtuale foloste pentru finanţarea reţelelor teroriste. Dar toate acestea nu sunt decât segmente a ceea ce ar putea preupune activitatea unei Agenţii europene de informaţii, cu precizarea că, până acum, nu s-a evocat decât una dintre dimensiunile esenţiale care ar putea-o face comparabilă cu CIA: strângerea de informaţii. Deocamdată, există doar rapoarte de evaluare preliminare, la stadiul analizei generale de impact, asupra celeilalte dimensiuni, cea operativă. Strict necesară la nivel europeană, afirmă unii specialişti în domeniu, deoarece, cel puţin până în acest moment, prioritatea se concentrează aproape exclusiv pe prevenirea actelor teroriste în interiorul unor frontiere naţionale din Europa. Nu există acţiuni ofensive care să încerce să lovească decisiv ţintele de interes la sursa evenimentelor, adică responsabilii acestor reţele teroriste. Singura speranţă în acest sens stă, cel puţin acum, în acţiunile şi atacurile organizate de americani, cu deosebire atacurile cu dronă vizând înalţii responsabili din structurile ISIS din mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa. Numai că, argumentează experţii, listele de ţinte potenţiale sunt stabilite exclusiv de americani, fiind necesar ca, la un moment dat, să existe resurse europene dedicate unui tip de acţiuni care se dovedesc necesare şi urgente. Dar şi foarte dificile, necesitând resurse enorme şi foarte sofisticate, lucru evident în cazul puţinelor "operaţiuni de extracţie" a unor ostatici. Fiind limpede că foarte puţine ţări europene dispun singure de mijloacele care să le permită acţiuni în forţă, de aici apărând ideea unei formule unitare de colaborare. Împotriva acestei ameninţări de acum a terorismului islamic dar, la fel de important, capabilă să identifice şi să răspundă cu mijloacele adecvate şi celorlalte ameninţări cu care se confruntă ţările continentului nostru, apărat acum doar de umbrela militară a NATO. Ştiindu-se bine că operaţiunile militare au determinări specifice, limite de angajare precise şi comportamente în teren foarte clar definite. Tot restul, ca în cazul CIA, aparţine de domeniul "operaţiunilor speciale" bazate pe un anume tip de informaţii, de la un moment dat diferite de cele militare, completându-le uneori, dar constituindu-se într-un ansamblu cu valoare unică de scut de protecţie a siguranţei naţionale şi, posibil, a întregului spaţiu european. Deocamdată, cu rezultatele care se văd, securitatea aceasta este realizată prin adiţionare de elemente. Să vedem, în lunile care urmează, cum va evolua propunerea privind Agenţia europeană de informaţii. Cu precizarea că, până atunci, foarte probabil chiar în această lună, va fi prezentat programul de anasamblu care să prevadă marile schimbări ce vor marca naşterea "Spaţiului Schengen Plus", o nouă formulă întărită şi mult reviziuită, în complexitate şi severitate, faţă de cea existentă acum. Plus "un plan operativ", tot până la fine de decembrie, "pentru a răspunde provocării reprezentate de traficul de arme din Balcani". Interesant. S-ar putea să fie destul. Mulţi însă se îndoiesc, de unde şi orizontul cert de aşteptare deschis, cu mai mult sau mai puţin entuziasm, în favoarea înfiinţării Agenţiei Europene de Informaţii.
Documentul acesta se discută acum la Bruxelles şi prefigurează o
schimbare fundamentală în organizarea securităţii europene comune în
ceea ce înseamnă lupta împotriva terorismului. Documentul confidenţial
(14244/15) provine de la EUROPOL şi este adresat către Standing
Committee on Operational Cooperation on Internal Security, fiind
destinat Delegaţiilor Statelor Membre şi Consililiului JAI din 3-4
decembrie.
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Încercarea de atentat proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al
HVIM (prescurtarea în limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64
de Comitate) atrage atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate,
autorităţile de la noi nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa
pe teritoriul românesc a unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum
se autoapreciază liderii lor – naţionalist radical.
Articolul aminteşte
„relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a fost în Republica
Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea Naţional-Democrată, o
organizaţie moldovenească prorusă ai cărei reprezentanţi au fost la
rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru secuime, Uniunea
Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui Putin, putem
conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
18
share
0
inShare
13
Live
Aboneaza-te la newsletter
Abonare
Ardealul – una dintre principalele ţinte ideologice ale Mişcării
Tineretului din cele 64 de Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Încercarea de atentat
proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al HVIM (prescurtarea în
limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64 de Comitate) atrage
atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate, autorităţile de la noi
nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa pe teritoriul românesc a
unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum se autoapreciază
liderii lor – naţionalist radical.
Deoarece nu este vorba numai de HVIM, ci şi de Garda Ungară, interzisă
în Ungaria dar reapărută sub un alt nume, aici în România sub denumirea
de Gardă Secuiască, sau de formaţiunea politică de extremă dreapta din
Ungaria – Jobbik. Toate şi-au deschis filiale în localităţi cu populaţie
de limbă maghiară, în primul rând în Secuime, dar nu numai acolo.
Activitatea lor, cel puţin până acum, a avut, caracter paşnic, deşi au
avut loc uneori, în cadrul unor demonstraţii, confruntări cu forţele de
ordine sau cu membrii organizaţiei radicale-româneşti Noua Dreaptă.
Dacă vorbim de caracter paşnic, ne referim la faptul că nu s-a recurs la
niciun fel de mijloc de luptă concret. Cea mai mare parte a activităţii
filialelor HVIM a fost de natură istorico-culturală. Dar tezele
susţinute au fost mai puţin paşnice deoarece, prin prezentarea
trecutului istoric al locurilor din Ardeal, vizau revizuirea
teritorială, considerîndu-se că ele au fost smulse pe nedrept Ungariei.
HVIM nici măcar nu neagă acest obiectiv, deoarece acesta a fost motivul
înfiinţării ei. Mişcarea a fost creată la 16 mai 2001 de către László
Toroczkai (care a primit interdicţie în România). La 4 iulie 2001 s-a
alăturat demonstraţiei organizate de Mişcarea Revizionistă Maghiară
împotriva Tratatului de pace de la Trianon. La prima întâlnire a
mişcării din august 2001 au participat 150 de persoane, o parte dintre
ele venind de la Târgu Mureş, Arad, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheroghe,
Aiud, Reghin, Remetea, Gheorgheni. Ele s-au alăturat delegaţilor veniţi
din Slovacia şi Voivodina, se arată în istoricul mişcării, publicat pe
site-ul organizaţiei. În cadrul acestui document, care nu include
ultimii cinci ani, spaţii ample sunt dedicate acţiunilor organizate pe
teritoriul ţării noastre. De altfel, pe site-ul HVIM sau pe pagina de
Facebook a mişcării sunt enumerate lunar acţiunile în curs de
desfăşurare în diferite filiale. Astfel, în fiecare an, în diferite
localităţi se marchează evenimente legate de istoria Ungariei, se evocă
personalităţi politice şi culturale care susţineau idealurile Ungariei
Mari, se organizează concursuri şcolare legate de istoria Ungariei sau
tabere în care prelegerile cu caracter iredentist sunt însoţite şi de
programe de pregătire fizică. În trecerea în revistă amintită, 40 de
menţiuni se referă la evenimente desfăşurate în localităţi din România.
În fiecare an, HIVM, împreună cu alte organizaţii naţionalist-radicale
participă la demonstraţii care se desfăşoară la 4 iunie, data semnării
Tratatului de la Trianon, în general la Budapesta, în faţa ambasadelor
României, Serbiei, Slovaciei dar au fost organizate demonstraţii şi în
Franţa, chiar în faţa Palatului de la Trianon.
Un aspect de interes este că filiala din Transilvania a HIVM nu se
consideră subordonată celei din Ungaria ci, potrivit lui Zoltán Szöcs,
preşedintele HIVM din Transilvania, este independentă Un articol de pe
site-ul românesc de limba maghiară „Transindex”, preluat şi de blogul
„átlátszó.hu” face o prezentare a organizaţiilor „radicale” maghiare din
România (materialul pare a fi din 2014). Se arată că „În România
acţionează trei-patru organizaţii maghiare radicale mai importante. Deşi
fiecare este legată într-o formă sau alta de o organizaţie extremistă
din Ungaria, ele nu sunt copii în miniatură ale acestora“.
„HVIM din Transilvania a luat naştere în 2003, în 14 localităţi, dar nu
toate sunt active, cele mai importante fiind la Târgu Secuiesc, Cluj,
Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi în zona Baraolt”. Potrivit lui Zoltán
Szöcs, numărul membrilor ar fi de 350 şi, spre deosebire de celelalte
organizaţii transilvănene maghiare, HIVM nu recunoaşte graniţele de la
Trianon. Pentru mişcare, autonomia Pământului Secuiesc nu este un scop
în sine, ci un pas pe calea refacerii Ungariei Mari.
„Şi dacă cele mai importante organizaţii vor să dobândească autonomia
Pământului Secuiesc pe cale paşnică, Zoltán Szöcs declară că <>.
Szöcs, se arată în articol, este foarte mândru de ceea ce s-a întâmplat
la demonstraţia din 10 martie 2014 pentru autonomie de la Târgu Mureş
când membrii HVIM şi alţi susţinători s-au confruntat cu jandarmii,
strigând în acelaşi timp „Pământul Secuiesc nu este România” şi
„Străinii să plece”. Deşi se vorbea de o participare venită din Ungaria,
Szöcs a susţinut că din cei 200 de demonstranţi radicali numai 10-15
erau din Ungaria.“
În Transilvania, HVIM nu are personalitate juridică, dar Szöcs este
preşedintele organizaţiei Uniunea Armatei Sfântului Ladislau şi în
numele acesteia colectează bani pentru organizarea diferitelor
evenimente ale HVIM. Dar, spune el, există din ce în ce mai mulţi
sponsori – intreprinzători locali sau persoane particulare care îşi
păstrează anonimatul din motive politice. Organizaţia are relaţii de
colaborare cu EMI (Tineretul Maghiar Transilvănean) cu care, la Târgu
Secuiesc, a organizat evenimente comune, şi cu Jobbik, deşi HVIM
respinge mijloacele politice.
Articolul aminteşte „relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a
fost în Republica Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea
Naţional-Democrată, o organizaţie moldovenească prorusă ai cărei
reprezentanţi au fost la rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru
secuime, Uniunea Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui
Putin, putem conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
Poate că luarea de poziţie, concepţiile preşedintelui HVIM din
Transilvania, la care se adaugă şi situaţia tensionată din Europa
declanşată prin acţiunile teroriştilor, pot furniza unele explicaţii
pentru tentativa de la Târgu Secuiesc, născută totuşi în mintea unui om
bolnav.
Încercarea de atentat proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al HVIM
(prescurtarea în limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate) atrage atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate,
autorităţile de la noi nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa
pe teritoriul românesc a unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum
se autoapreciază liderii lor – naţionalist radical.
Deoarece nu este vorba numai de HVIM, ci şi de Garda Ungară, interzisă
în Ungaria dar reapărută sub un alt nume, aici în România sub denumirea
de Gardă Secuiască, sau de formaţiunea politică de extremă dreapta din
Ungaria – Jobbik. Toate şi-au deschis filiale în localităţi cu populaţie
de limbă maghiară, în primul rând în Secuime, dar nu numai acolo.
Activitatea lor, cel puţin până acum, a avut, caracter paşnic, deşi au
avut loc uneori, în cadrul unor demonstraţii, confruntări cu forţele de
ordine sau cu membrii organizaţiei radicale-româneşti Noua Dreaptă.
Dacă vorbim de caracter paşnic, ne referim la faptul că nu s-a recurs la
niciun fel de mijloc de luptă concret. Cea mai mare parte a activităţii
filialelor HVIM a fost de natură istorico-culturală. Dar tezele
susţinute au fost mai puţin paşnice deoarece, prin prezentarea
trecutului istoric al locurilor din Ardeal, vizau revizuirea
teritorială, considerîndu-se că ele au fost smulse pe nedrept Ungariei.
HVIM nici măcar nu neagă acest obiectiv, deoarece acesta a fost motivul
înfiinţării ei. Mişcarea a fost creată la 16 mai 2001 de către László
Toroczkai (care a primit interdicţie în România). La 4 iulie 2001 s-a
alăturat demonstraţiei organizate de Mişcarea Revizionistă Maghiară
împotriva Tratatului de pace de la Trianon. La prima întâlnire a
mişcării din august 2001 au participat 150 de persoane, o parte dintre
ele venind de la Târgu Mureş, Arad, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheroghe,
Aiud, Reghin, Remetea, Gheorgheni. Ele s-au alăturat delegaţilor veniţi
din Slovacia şi Voivodina, se arată în istoricul mişcării, publicat pe
site-ul organizaţiei. În cadrul acestui document, care nu include
ultimii cinci ani, spaţii ample sunt dedicate acţiunilor organizate pe
teritoriul ţării noastre. De altfel, pe site-ul HVIM sau pe pagina de
Facebook a mişcării sunt enumerate lunar acţiunile în curs de
desfăşurare în diferite filiale. Astfel, în fiecare an, în diferite
localităţi se marchează evenimente legate de istoria Ungariei, se evocă
personalităţi politice şi culturale care susţineau idealurile Ungariei
Mari, se organizează concursuri şcolare legate de istoria Ungariei sau
tabere în care prelegerile cu caracter iredentist sunt însoţite şi de
programe de pregătire fizică. În trecerea în revistă amintită, 40 de
menţiuni se referă la evenimente desfăşurate în localităţi din România.
În fiecare an, HIVM, împreună cu alte organizaţii naţionalist-radicale
participă la demonstraţii care se desfăşoară la 4 iunie, data semnării
Tratatului de la Trianon, în general la Budapesta, în faţa ambasadelor
României, Serbiei, Slovaciei dar au fost organizate demonstraţii şi în
Franţa, chiar în faţa Palatului de la Trianon.
Un aspect de interes este că filiala din Transilvania a HIVM nu se
consideră subordonată celei din Ungaria ci, potrivit lui Zoltán Szöcs,
preşedintele HIVM din Transilvania, este independentă Un articol de pe
site-ul românesc de limba maghiară „Transindex”, preluat şi de blogul
„átlátszó.hu” face o prezentare a organizaţiilor „radicale” maghiare din
România (materialul pare a fi din 2014). Se arată că „În România
acţionează trei-patru organizaţii maghiare radicale mai importante. Deşi
fiecare este legată într-o formă sau alta de o organizaţie extremistă
din Ungaria, ele nu sunt copii în miniatură ale acestora“.
„HVIM din Transilvania a luat naştere în 2003, în 14 localităţi, dar nu
toate sunt active, cele mai importante fiind la Târgu Secuiesc, Cluj,
Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi în zona Baraolt”. Potrivit lui Zoltán
Szöcs, numărul membrilor ar fi de 350 şi, spre deosebire de celelalte
organizaţii transilvănene maghiare, HIVM nu recunoaşte graniţele de la
Trianon. Pentru mişcare, autonomia Pământului Secuiesc nu este un scop
în sine, ci un pas pe calea refacerii Ungariei Mari.
„Şi dacă cele mai importante organizaţii vor să dobândească autonomia
Pământului Secuiesc pe cale paşnică, Zoltán Szöcs declară că <>.
Szöcs, se arată în articol, este foarte mândru de ceea ce s-a întâmplat
la demonstraţia din 10 martie 2014 pentru autonomie de la Târgu Mureş
când membrii HVIM şi alţi susţinători s-au confruntat cu jandarmii,
strigând în acelaşi timp „Pământul Secuiesc nu este România” şi
„Străinii să plece”. Deşi se vorbea de o participare venită din Ungaria,
Szöcs a susţinut că din cei 200 de demonstranţi radicali numai 10-15
erau din Ungaria.“
În Transilvania, HVIM nu are personalitate juridică, dar Szöcs este
preşedintele organizaţiei Uniunea Armatei Sfântului Ladislau şi în
numele acesteia colectează bani pentru organizarea diferitelor
evenimente ale HVIM. Dar, spune el, există din ce în ce mai mulţi
sponsori – intreprinzători locali sau persoane particulare care îşi
păstrează anonimatul din motive politice. Organizaţia are relaţii de
colaborare cu EMI (Tineretul Maghiar Transilvănean) cu care, la Târgu
Secuiesc, a organizat evenimente comune, şi cu Jobbik, deşi HVIM
respinge mijloacele politice.
Articolul aminteşte „relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a
fost în Republica Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea
Naţional-Democrată, o organizaţie moldovenească prorusă ai cărei
reprezentanţi au fost la rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru
secuime, Uniunea Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui
Putin, putem conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
Poate că luarea de poziţie, concepţiile preşedintelui HVIM din
Transilvania, la care se adaugă şi situaţia tensionată din Europa
declanşată prin acţiunile teroriştilor, pot furniza unele explicaţii
pentru tentativa de la Târgu Secuiesc, născută totuşi în mintea unui om
bolnav.
Un barbat a atacat cu o maceta, sambata seara, mai multe persoane intr-o statie de metrou londoneza.
Trei persoane au fost injunghiate, iar una dintre victime se afla in stare grava, relateaza The Independent.
Potrivit martorilor, barbatul a ...
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
