Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2
Eveniment
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Ardealul – una dintre
principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Ardealul, una dintre principalele ţinte ideologice ale Mişcării Tineretului din cele 64 de Comitate
Încercarea de atentat proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al
HVIM (prescurtarea în limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64
de Comitate) atrage atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate,
autorităţile de la noi nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa
pe teritoriul românesc a unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum
se autoapreciază liderii lor – naţionalist radical.
Articolul aminteşte
„relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a fost în Republica
Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea Naţional-Democrată, o
organizaţie moldovenească prorusă ai cărei reprezentanţi au fost la
rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru secuime, Uniunea
Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui Putin, putem
conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
18
share
0
inShare
13
Live
Aboneaza-te la newsletter
Abonare
Ardealul – una dintre principalele ţinte ideologice ale Mişcării
Tineretului din cele 64 de Comitate
Membrii Mişcării de Tineret 64 de Comitate – „Pentru mişcarea HVIM,
autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea
refacerii Ungariei Mari“
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Încercarea de atentat
proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al HVIM (prescurtarea în
limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64 de Comitate) atrage
atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate, autorităţile de la noi
nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa pe teritoriul românesc a
unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum se autoapreciază
liderii lor – naţionalist radical.
Deoarece nu este vorba numai de HVIM, ci şi de Garda Ungară, interzisă
în Ungaria dar reapărută sub un alt nume, aici în România sub denumirea
de Gardă Secuiască, sau de formaţiunea politică de extremă dreapta din
Ungaria – Jobbik. Toate şi-au deschis filiale în localităţi cu populaţie
de limbă maghiară, în primul rând în Secuime, dar nu numai acolo.
Activitatea lor, cel puţin până acum, a avut, caracter paşnic, deşi au
avut loc uneori, în cadrul unor demonstraţii, confruntări cu forţele de
ordine sau cu membrii organizaţiei radicale-româneşti Noua Dreaptă.
Dacă vorbim de caracter paşnic, ne referim la faptul că nu s-a recurs la
niciun fel de mijloc de luptă concret. Cea mai mare parte a activităţii
filialelor HVIM a fost de natură istorico-culturală. Dar tezele
susţinute au fost mai puţin paşnice deoarece, prin prezentarea
trecutului istoric al locurilor din Ardeal, vizau revizuirea
teritorială, considerîndu-se că ele au fost smulse pe nedrept Ungariei.
HVIM nici măcar nu neagă acest obiectiv, deoarece acesta a fost motivul
înfiinţării ei. Mişcarea a fost creată la 16 mai 2001 de către László
Toroczkai (care a primit interdicţie în România). La 4 iulie 2001 s-a
alăturat demonstraţiei organizate de Mişcarea Revizionistă Maghiară
împotriva Tratatului de pace de la Trianon. La prima întâlnire a
mişcării din august 2001 au participat 150 de persoane, o parte dintre
ele venind de la Târgu Mureş, Arad, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheroghe,
Aiud, Reghin, Remetea, Gheorgheni. Ele s-au alăturat delegaţilor veniţi
din Slovacia şi Voivodina, se arată în istoricul mişcării, publicat pe
site-ul organizaţiei. În cadrul acestui document, care nu include
ultimii cinci ani, spaţii ample sunt dedicate acţiunilor organizate pe
teritoriul ţării noastre. De altfel, pe site-ul HVIM sau pe pagina de
Facebook a mişcării sunt enumerate lunar acţiunile în curs de
desfăşurare în diferite filiale. Astfel, în fiecare an, în diferite
localităţi se marchează evenimente legate de istoria Ungariei, se evocă
personalităţi politice şi culturale care susţineau idealurile Ungariei
Mari, se organizează concursuri şcolare legate de istoria Ungariei sau
tabere în care prelegerile cu caracter iredentist sunt însoţite şi de
programe de pregătire fizică. În trecerea în revistă amintită, 40 de
menţiuni se referă la evenimente desfăşurate în localităţi din România.
În fiecare an, HIVM, împreună cu alte organizaţii naţionalist-radicale
participă la demonstraţii care se desfăşoară la 4 iunie, data semnării
Tratatului de la Trianon, în general la Budapesta, în faţa ambasadelor
României, Serbiei, Slovaciei dar au fost organizate demonstraţii şi în
Franţa, chiar în faţa Palatului de la Trianon.
Un aspect de interes este că filiala din Transilvania a HIVM nu se
consideră subordonată celei din Ungaria ci, potrivit lui Zoltán Szöcs,
preşedintele HIVM din Transilvania, este independentă Un articol de pe
site-ul românesc de limba maghiară „Transindex”, preluat şi de blogul
„átlátszó.hu” face o prezentare a organizaţiilor „radicale” maghiare din
România (materialul pare a fi din 2014). Se arată că „În România
acţionează trei-patru organizaţii maghiare radicale mai importante. Deşi
fiecare este legată într-o formă sau alta de o organizaţie extremistă
din Ungaria, ele nu sunt copii în miniatură ale acestora“.
„HVIM din Transilvania a luat naştere în 2003, în 14 localităţi, dar nu
toate sunt active, cele mai importante fiind la Târgu Secuiesc, Cluj,
Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi în zona Baraolt”. Potrivit lui Zoltán
Szöcs, numărul membrilor ar fi de 350 şi, spre deosebire de celelalte
organizaţii transilvănene maghiare, HIVM nu recunoaşte graniţele de la
Trianon. Pentru mişcare, autonomia Pământului Secuiesc nu este un scop
în sine, ci un pas pe calea refacerii Ungariei Mari.
„Şi dacă cele mai importante organizaţii vor să dobândească autonomia
Pământului Secuiesc pe cale paşnică, Zoltán Szöcs declară că <>.
Szöcs, se arată în articol, este foarte mândru de ceea ce s-a întâmplat
la demonstraţia din 10 martie 2014 pentru autonomie de la Târgu Mureş
când membrii HVIM şi alţi susţinători s-au confruntat cu jandarmii,
strigând în acelaşi timp „Pământul Secuiesc nu este România” şi
„Străinii să plece”. Deşi se vorbea de o participare venită din Ungaria,
Szöcs a susţinut că din cei 200 de demonstranţi radicali numai 10-15
erau din Ungaria.“
În Transilvania, HVIM nu are personalitate juridică, dar Szöcs este
preşedintele organizaţiei Uniunea Armatei Sfântului Ladislau şi în
numele acesteia colectează bani pentru organizarea diferitelor
evenimente ale HVIM. Dar, spune el, există din ce în ce mai mulţi
sponsori – intreprinzători locali sau persoane particulare care îşi
păstrează anonimatul din motive politice. Organizaţia are relaţii de
colaborare cu EMI (Tineretul Maghiar Transilvănean) cu care, la Târgu
Secuiesc, a organizat evenimente comune, şi cu Jobbik, deşi HVIM
respinge mijloacele politice.
Articolul aminteşte „relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a
fost în Republica Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea
Naţional-Democrată, o organizaţie moldovenească prorusă ai cărei
reprezentanţi au fost la rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru
secuime, Uniunea Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui
Putin, putem conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
Poate că luarea de poziţie, concepţiile preşedintelui HVIM din
Transilvania, la care se adaugă şi situaţia tensionată din Europa
declanşată prin acţiunile teroriştilor, pot furniza unele explicaţii
pentru tentativa de la Târgu Secuiesc, născută totuşi în mintea unui om
bolnav.
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Încercarea de atentat proiectată de un membru din Târgu Secuiesc al HVIM
(prescurtarea în limba maghiară a Mişcării Tineretului din cele 64 de
Comitate) atrage atenţia asupra unui fenomen, căruia, din păcate,
autorităţile de la noi nu le-au acordat prea mare importanţă, prezenţa
pe teritoriul românesc a unor organizaţii cu caracter iredentist sau cum
se autoapreciază liderii lor – naţionalist radical.
Deoarece nu este vorba numai de HVIM, ci şi de Garda Ungară, interzisă
în Ungaria dar reapărută sub un alt nume, aici în România sub denumirea
de Gardă Secuiască, sau de formaţiunea politică de extremă dreapta din
Ungaria – Jobbik. Toate şi-au deschis filiale în localităţi cu populaţie
de limbă maghiară, în primul rând în Secuime, dar nu numai acolo.
Activitatea lor, cel puţin până acum, a avut, caracter paşnic, deşi au
avut loc uneori, în cadrul unor demonstraţii, confruntări cu forţele de
ordine sau cu membrii organizaţiei radicale-româneşti Noua Dreaptă.
Dacă vorbim de caracter paşnic, ne referim la faptul că nu s-a recurs la
niciun fel de mijloc de luptă concret. Cea mai mare parte a activităţii
filialelor HVIM a fost de natură istorico-culturală. Dar tezele
susţinute au fost mai puţin paşnice deoarece, prin prezentarea
trecutului istoric al locurilor din Ardeal, vizau revizuirea
teritorială, considerîndu-se că ele au fost smulse pe nedrept Ungariei.
HVIM nici măcar nu neagă acest obiectiv, deoarece acesta a fost motivul
înfiinţării ei. Mişcarea a fost creată la 16 mai 2001 de către László
Toroczkai (care a primit interdicţie în România). La 4 iulie 2001 s-a
alăturat demonstraţiei organizate de Mişcarea Revizionistă Maghiară
împotriva Tratatului de pace de la Trianon. La prima întâlnire a
mişcării din august 2001 au participat 150 de persoane, o parte dintre
ele venind de la Târgu Mureş, Arad, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheroghe,
Aiud, Reghin, Remetea, Gheorgheni. Ele s-au alăturat delegaţilor veniţi
din Slovacia şi Voivodina, se arată în istoricul mişcării, publicat pe
site-ul organizaţiei. În cadrul acestui document, care nu include
ultimii cinci ani, spaţii ample sunt dedicate acţiunilor organizate pe
teritoriul ţării noastre. De altfel, pe site-ul HVIM sau pe pagina de
Facebook a mişcării sunt enumerate lunar acţiunile în curs de
desfăşurare în diferite filiale. Astfel, în fiecare an, în diferite
localităţi se marchează evenimente legate de istoria Ungariei, se evocă
personalităţi politice şi culturale care susţineau idealurile Ungariei
Mari, se organizează concursuri şcolare legate de istoria Ungariei sau
tabere în care prelegerile cu caracter iredentist sunt însoţite şi de
programe de pregătire fizică. În trecerea în revistă amintită, 40 de
menţiuni se referă la evenimente desfăşurate în localităţi din România.
În fiecare an, HIVM, împreună cu alte organizaţii naţionalist-radicale
participă la demonstraţii care se desfăşoară la 4 iunie, data semnării
Tratatului de la Trianon, în general la Budapesta, în faţa ambasadelor
României, Serbiei, Slovaciei dar au fost organizate demonstraţii şi în
Franţa, chiar în faţa Palatului de la Trianon.
Un aspect de interes este că filiala din Transilvania a HIVM nu se
consideră subordonată celei din Ungaria ci, potrivit lui Zoltán Szöcs,
preşedintele HIVM din Transilvania, este independentă Un articol de pe
site-ul românesc de limba maghiară „Transindex”, preluat şi de blogul
„átlátszó.hu” face o prezentare a organizaţiilor „radicale” maghiare din
România (materialul pare a fi din 2014). Se arată că „În România
acţionează trei-patru organizaţii maghiare radicale mai importante. Deşi
fiecare este legată într-o formă sau alta de o organizaţie extremistă
din Ungaria, ele nu sunt copii în miniatură ale acestora“.
„HVIM din Transilvania a luat naştere în 2003, în 14 localităţi, dar nu
toate sunt active, cele mai importante fiind la Târgu Secuiesc, Cluj,
Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi în zona Baraolt”. Potrivit lui Zoltán
Szöcs, numărul membrilor ar fi de 350 şi, spre deosebire de celelalte
organizaţii transilvănene maghiare, HIVM nu recunoaşte graniţele de la
Trianon. Pentru mişcare, autonomia Pământului Secuiesc nu este un scop
în sine, ci un pas pe calea refacerii Ungariei Mari.
„Şi dacă cele mai importante organizaţii vor să dobândească autonomia
Pământului Secuiesc pe cale paşnică, Zoltán Szöcs declară că <>.
Szöcs, se arată în articol, este foarte mândru de ceea ce s-a întâmplat
la demonstraţia din 10 martie 2014 pentru autonomie de la Târgu Mureş
când membrii HVIM şi alţi susţinători s-au confruntat cu jandarmii,
strigând în acelaşi timp „Pământul Secuiesc nu este România” şi
„Străinii să plece”. Deşi se vorbea de o participare venită din Ungaria,
Szöcs a susţinut că din cei 200 de demonstranţi radicali numai 10-15
erau din Ungaria.“
În Transilvania, HVIM nu are personalitate juridică, dar Szöcs este
preşedintele organizaţiei Uniunea Armatei Sfântului Ladislau şi în
numele acesteia colectează bani pentru organizarea diferitelor
evenimente ale HVIM. Dar, spune el, există din ce în ce mai mulţi
sponsori – intreprinzători locali sau persoane particulare care îşi
păstrează anonimatul din motive politice. Organizaţia are relaţii de
colaborare cu EMI (Tineretul Maghiar Transilvănean) cu care, la Târgu
Secuiesc, a organizat evenimente comune, şi cu Jobbik, deşi HVIM
respinge mijloacele politice.
Articolul aminteşte „relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a
fost în Republica Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea
Naţional-Democrată, o organizaţie moldovenească prorusă ai cărei
reprezentanţi au fost la rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru
secuime, Uniunea Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui
Putin, putem conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.
Poate că luarea de poziţie, concepţiile preşedintelui HVIM din
Transilvania, la care se adaugă şi situaţia tensionată din Europa
declanşată prin acţiunile teroriştilor, pot furniza unele explicaţii
pentru tentativa de la Târgu Secuiesc, născută totuşi în mintea unui om
bolnav.
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Citeste mai mult: adev.ro/nyua2j
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu