Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Valul scandalurilor de plagiat nu ocoleşte Partidul Naţional Liberal. Ce fost ministru PNL este vizat de această dată. Teza de doctorat a fostului deţinător al portofoliului Sănătății,
deputatul Eugen Nicolăescu, prezintă multe semne de incorectitudine
științifică și suspiciuni de plagiat, scrie romanialibera.ro.
Fragmente din cărțile altor economiști se regăsesc în lucrarea
acestuia, fără să fie citate în conformitate cu regulile academice. Mai
mult: în anul în care Nicolăescu și-a susținut teza, coordonatorul său
științific, prof. univ. dr. Eugen Țurlea, îi era subaltern în Ministerul
Sănătății. Eugen Nicolăescu (actual lider al grupului PNL din Camera Deputaţilor) a devenit doctor în științe economice cu lucrarea „Auditul intern, factor al procesului de perfecționare a managementului“,
în anul 2007, perioadă în care ocupa portofoliul Ministerului
Sănătății. Doi ani mai devreme, în 2005, Nicolăescu și-a adus
îndrumătorul de doctorat pe postul de consilier personal pe probleme de
asigurări de sănătate, caz clasic de incompatibilitate etică, susţin cei
de la România Liberă. Numirea respectivă a stârnit critici din partea presei, la acea
vreme, numele lui Eugen Țurlea fiind legat de mai multe scandaluri în
perioada Guvernării Năstase, când a deținut funcția de președinte al
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (2001-2003). Țurlea a fost
demis de Adrian Năstase, în urma unui raport întocmit de Ionel
Blănculescu, demiterea acestuia fiind motivată de „management defectuos și folosirea nejudicioasă a fondurilor alocate“. Actualmente, Țurlea este directorul Departamentului de Contabilitate
și Audit, din Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, a
Academiei de Științe Economice (ASE). Lucrarea de doctorat a lui Nicolăescu se află la biblioteca ASE și,
în urma unei analize comparative, România Liberă aduce dovezi că fostul
ministru nu a respectat rigorile academice. Fără ghilimele sau notă de
subsol, teza de doctorat începe cu următorul pasaj: „Termenul
de audit provine din limba latină de la cuvântul «audit-auditare», care
are semnificația de a asculta, dar despre audit se vorbește de pe
vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui Carol cel Mare
sau a lui Eduard I al Angliei. De la Missi Dominici ai lui Carol cel
Mare la auditoria lui Eduard I, exemplele sunt numeroase, dar nici unul
dintre ele nu ilustrează funcția așa cum există ea în zilele noastre,
deoarece este o funcție nouă, cu particularități unice și care nu se
confundă cu nici un precedent istoric“. România Liberă a identificat pasajul respectiv, într-o formă aproape
identică, în cartea autorului Jacques Renard, publicată de Ministerul
Finanțelor Publice, printr-un proiect PHARE, în anul 2002. Altă carte de specialitate din care Nicolăescu se inspiră, fără să
respecte regulile citării, este cea a autorilor Marcel Ghiță și Mihai
Sprânceană, „Auditul intern al instituțiilor publice“, publicată la Editura Tribuna Economică, în anul 2006. Lucrarea de doctorat a lui Nicolăescu se află la biblioteca ASE atât
în format electronic, cât și pe hârtie. Textul lucrării este identic,
așa cum era de așteptat, în schimb, bibliografia diferă. În formatul
electronic, la paginile 8-9, există o bibliografie selectivă care nu se
regăsește și în teza în suport fizic. Autorii din care citează
Nicolăescu nu se regăsesc în bibliografia de la sfârșitul tezei,
varianta print. La pagina 3 a tezei, se află următorul pasaj: „Auditorul
intern își va atinge obiectivele dacă există un sistem de control intern
organizat, formalizat, periodic, constituit din: standard și norme
profesionale, ghiduri procedurale, coduri deontologice (nu etice), care
să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că
auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli“. Acest fragment se regăsește integral la pagina 18, în cartea „Auditul Intern al Instituțiilor Publice“. Alt fragment regăsit la pagina 5, în lucrarea de doctorat, a fost
găsit la pagina 20, în aceeași carte a lui Ghiță și Sprânceană, pasaj
însușit fără ghilimele și fără citare. În mai multe capitole, în partea
teoretică a lucrării, am identificat pasaje din teoreticienii economiști
Marcel Ghiță și Mihai Sprânceană. Un alt exemplu: în Capitolul III, „Sistemul de control și Auditul Intern“, la pagina 69, Nicolăescu prezintă caracteristicile controlului intern. „Toate
funcțiile conducerii, inclusiv funcția de audit intern, include
activități de control, care contribuie la evaluarea procesului
managerial. Mai mult chiar, fiecare activitate trebuie să aibă
componenta ei de control, care o ajută să funcționeze. Controlul intern,
privit ca proces la dispoziția managerului, este un proces dinamic,
care își adaptează permanent instrumentele și tehnicile la schimbările
survenite în cultura organizației determinate de gradul de competență al
managerilor“. Pasajul respectiv este copiat mot-à-mot din
cartea autorilor Marcel Ghiță și Mihai Sprânceană, aflat la pagina 39,
în cartea menționată mai sus. La pagina 71, în teza de doctorat, Nicolăescu tratează o altă
caracteristică a controlului intern, aceasta fiind universalitatea: „Sistemul
de control intern reprezintă nu numai formulare, proceduri, tehnici,
programe, instrucțiuni. Controlul intern este un proces realizat de
către personalul de la toate nivelele: atât de managementul de la vârf,
dar și de managementul de linie, adică responsabilii de compartimente,
cât și de fiecare membru al entității“. Citatul respectiv se regăsește la pagina 40, în cartea lui Marcel Ghiță și Mihai Sprânceană. Biblioteca ASE nu permite fotocopierea tezelor de doctorat, hotărâre
luată de Senatul universității, pentru a preîntâmpina furtul
intelectual. Potrivit prevederilor art. 170 din Legea 1/2011,
conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de
respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv
de asigurarea originalităţii conţinutului tezei. Plagiatul este reglementat încă din 2004. Potrivit legii 206/2004
privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, plagiatul se definește
drept „expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală,
inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor
autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele
originale”. Contactat de România Liberă, prof. univ. dr. Eugen Țurlea susține că în 2007 „erau alte reguli academice, nu ca acum“. „Înainte, dacă autorii din care citai erau trecuți la
sfârșitul tezei, la bibliografie, totul era acceptat. Nu se foloseau
ghilimelele, așa cum se cere acum“, a declarat coordonatorul de doctorat al lui Eugen Nicolăescu. Mai mult: acesta susține că nu-și mai amintește să fi fost
consilierul personal al lui Nicolăescu, când fostul ministru și-a
susținut doctoratul. „Nu mai știu exact. Eu am fost președintele CNAS, apoi am
fost și consilierul lui, dar nu am datele, cronologia la îndemână. Nu
știu ce să vă spun. Poate am fost. Domnul Nicolăescu și-a realizat teza
cum trebuie, mai ales că atunci era și în Camera Auditorilor Financiari“, a spus Țurlea. O poziţie similară are şi Eugen Nicolăescu. Acesta a declarat pentru
România Liberă că, acum opt ani, regulile academice privind teza de
doctorat erau altele. „Atunci, Codul Deontologic îngăduia lipsa ghilimelelor,
dacă autorii erau trecuți fie la începutul, fie la sfârșitul lucrării.
Am folosit nota de subsol. Ar trebui să revăd teza, a trecut foarte mult
timp de atunci. Acum nu se mai acceptă așa ceva, dar atunci nu era nici
o problemă“, a spus fostul ministru. Într-adevăr, în unele pagini este folosită nota de subsol, dar
aceasta apare ocazional. Întrebat de ce și-a angajat îndrumătorul de
doctorat drept consilier personal, Nicolăescu a declarat următoarele: „A
fost consilierul meu, dar mi-am realizat teza în mod corect. În 2007,
nu existau situații de incompatibilitate, nu se discuta în acești
termeni, cum se obișnuiește acum“. Totuşi, scuza referitoare la lipsa ghilimelelor a fost demontată de
mediul academic, atunci când a fost analizată teza de doctorat a
premierului Victor Ponta, și el acuzat de plagiat. Motivul e simplu:
regulile citării sunt aceleaşi. Potrivit CV-ului aflat pe site-ul Camerei Deputaților, Eugen
Nicolăescu este din anul 2010, lector universitar doctor titular la
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“,
Facultatea de Finanțe, Bănci și Contabilitate. Așadar, în baza titlului
de doctor, șeful grupului PNL din Parlament și-a urmat cariera în mediul
universitar.
Omar Hayssam, dezvăluiri într-o scrisoare pentru Băsescu: 'Mi s-a sugerat să...'
Florin Pușcaș,
Redactor
07:58
Omar Hayssam, condamnat la închisoare
pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak în
2005, îi scrie lui Traian Băsescu, din spatele gratiilor. Fostul
preşedinte a afirmat miercuri că sirianul nu ar fi fost bolnav când a
fost eliberat din închisoare, în 2006. Hayssam susţine că a fost
într-adevăr operat şi dezvăluie că i s-a sugerat de mai multe ori să dea
vina pe Băsescu pentru a scăpa.
Traian
Băsescu a fost ieri la Judecătoria Sectorului 5, unde se judecă cererea
Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul
răpirii jurnaliştilor români în Irak. Demersul procurorilor vine în urma
unui denunţ depus de Corneliu Vadim Tudor.
Ştiu
că nu mă urâţi. Politica se face cu raţiune, cu răbdare și cu o
neobosită muncă de a armoniza interesele diverselor tabere. Numai
proștii fac politică cu sentiment. Pe dumneavoastră nimeni nu v-a
considerat vreodată prost, nici măcar dușmanii de moarte.
V-am
văzut la televizor, purtat pe drumurile tribunalului de un denunţ
absurd, într-o speță pe care aţi calificat-o drept “o palmă pe obrazul
României”. Nu e o palmă. E doar puţină salivă împroșcată de ura vocală a
unor neaveniţi.
Dar, permiteţi-mi să
vă contrazic… Redeschiderea acestui dosar, impropriu numit “al răpirii
jurnaliștilor”, este nu numai necesară, ci și benefică, imperios cerută
tocmai de vătămata reputaţie a unor instituţii și persoane.
O să încep să răspund unora din întrebările dumneavoastră chiar acum și aici.
Cât
de bolnav am fost, încât un judecător să se lase convins să mă
elibereze, în 2006? Am fost oare operat cu adevărat? Aţi dori să vedeți
operaţia, ca să credeți, înțeleg…
Operaţia
există… A existat, a lăsat urme. Dar asta nu înseamnă mare lucru… Pe
vremuri, când armata era obligatorie în România, existau bărbaţi care,
îngroziţi de rigoarea vieții cazone, făceau tot ce se putea pentru a se
scuti medical de îndatorire. Un cunoscut de-al meu, pe bani grei, și-a
scos certificat medical cum că i se scosese splina, sau fierea, sau
amândouă, nu mai știu… Toate bolile lui au fost pe hârtie. Însă, medicii
mituiţi au trebuit să-l bage în sala de operație, să-l anestezieze și
să-l deschidă, cât să se vadă cicatricea la un examen sumar.
Bineînţeles, un examen radiologic sau ecografic ar fi dovedit
înșelătoria. Dar, doar la ochi, operația putea fi atestată de orice
privitor.
Eu am cicatricea. Mai mult,
am și operația, în întregul ei. N-am fost operat de cancer la pancreas,
cum greșit ați reținut, ci de o tumoare la colon. Intervenția
chirurgicală a avut loc în data de 18 ianuarie 2006. Slavă Domnului,
operația a reușit iar eu sunt viu, lucru de care mă bucur, firește, dar
lucru de care vă veți bucura și dumneavoastră, căci dacă muream, nu mai
puteam aduce lămuriri acum.
Între 18
ianuarie și 26 aprilie 2006 am făcut 3 (trei) cereri de eliberare pe
motive medicale, cereri extrem de bine motivate cu întreaga documentaţie
medico-legală necesară. Toate cererile au fost respinse.
După
ce procurorul Ciprian Nastasiu și Mohammad Yassin mi-au propus o
înţelegere, lucrurile s-au petrecut altfel: Nastasiu mi-a spus: “Gata, o
să fii liber! O să cer eu eliberarea ta în temei medical!” Am mers în
instanţă, Nastasiu a cerut să fiu eliberat pe caz de boală (să nu mai
zică lumea că procurorii sunt câinoși și insensibili la suferinţă!) și
judecătoarea Sofica Dumitrașcu a încuviinţat fără prea multă reflecţie,
fără să aibă vreun act medical în dosar!!! A doua zi după ce eliberarea
se pronunţase, a sosit și o adeverinţa banală de la medicul de
penitenciar, fără valoare legală. Se poate verifica ușor care au fost
data hotarârii judecatorești, respectiv data adeverinţei medicale…
Scurt,
răspunsul la întrebarea dumneavoastră este: Da, am fost bolnav, dar
asta n-a avut nimic de-a face cu eliberarea mea, și dacă eram sănătos,
cu procurori abuzivi n-ar fi contat…
Acum aș vrea să vă răspund și la o întrebare pe care nu mi-aţi pus-o
N-am răpit pe nimeni în viaţa mea! Sunt nevinovat de orice faptă de terorism!
Terorismul
e o activitate de grup, cu o ideologie în spate. În războiul așa numit
“asimetric”, acțiunile teroriste sunt o formă criminală de a compensa
lipsurile militare față de adversar. Toți teroriștii aparțin unei
organizații. Toate organizațiile teroriste au o mișcare politică în
spate… Eta, Armata Republicană Irlandeză, Hezbollah, ISIS, Al Qaeda,
toate au o aripă politică sau o doctrină, laică sau religioasă, pe care
se sprijină.
Eu cu Munaf suntem niște
oameni simpli, niște băieți banali, niște arabi stabiliți aici ca să
facă un business. Ați auzit de Martorii lui Hayssam sau de Partidul
Munaf?
N-am comis nici un act de
terorism. De ce mi-ar fi frică de redeschiderea dosarului? Execut o
pedeapsă de 23 de ani și patru luni, credeți că mi-ar putea-o cineva
mări la 24 de ani și trei luni sau că, dacă această aberaţie s-ar
petrece, mi-ar păsa?
Adversarii
domniei voastre speră că o redeschidere a cazului să vă inculpe cumva.
Mi s-a sugerat de multe ori să dau toată vina pe Băsescu, poate scap. Mi
s-au răstălmăcit cuvintele, mi s-au pus în gură vorbe pe care nu le-am
spus, și nu o dată.
Eu nu fac
închisoare nevinovat. Am făcut și eu ceva păcate în viața mea. Am făcut
afaceri în România anilor 1990-2000 și m-am avut bine cu PSD-ul, e
adevărat. Dar să știți că afacerile mele n-au fost mai necinsite, mai
veroase sau mai imorale ca ale altora. Am făcut afaceri așa cum se
făceau în România acelor ani. Întradevar eram un membru activ al
PSD-ului care a servit interesul partidului şi al națiunii cât am putut.
Au mișcat pesediștii vreun deget pentru mine când am dat de necaz ?
Şi
de ce să cred că dacă mint să-l înfund pe Băsescu, eu scap? De ce se
pune problema așa: Băsescu sau Hayssam? Partea frumoasă a poveștii cu
răpirea stă în faptul că nimeni n-a murit și n-a fost vătămat, deci
Statul și serviciile și-au făcut treaba una peste alta. Partea urâtă e
partea tulbure care aduce atingere imaginii țării, țară care e și a mea.
Cine profită de turbulențe? Niște foşti magistrați corupți și abuzivi,
un traficant de influență care trăiește regește din iluzia influenței pe
care pretinde c-o are, o jupâniță avidă de senzații tari și de glorie
profesională, un derbedeu care vrea milioane de la mine, de la Statul
Român, de la Statele Unite, de la oricine, nu contează, milioane să fie…
Încă
ceva… Să știţi că nu trebuie desecretizat nimic. Misterele nu se ascund
în partea secretă a dosarului. Acesta poate fi rezolvat doar accesând
partea sa publică. În spatele secretului de stat se ascund numai
informaţii irelevante în speță dar care, desecretizate, ar face rău unor
lucrători care și-au făcut doar datoria și care au slujit interesul
național.
Adevărul în acest caz nu-mi
va dăuna nici mie, nu vă va dăuna nici dumneavoastră. Dar, cum
spuneați, sunt unii care trebuie să se teamă. Pe care însă cred că nici
nu-i veți ierta, nici compătimi.
P.S.
Nu
e genial?!? Un procuror corupt și abuziv întocmește un rechizitoriu
într-un total dispreț al legii!… apoi scrie o carte senzatională… pe
care un justiţiar își fundamentează plângerea penală… după zece ani de
meditaţie…
Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat miercuri în fața
Parlamentului European că regulile europene actuale privind tratamentul
în cazul solicitanților de azil sunt ''învechite'' și că trebuie
înlocuite cu ''o nouă procedură'', relatează AFP și DPA, conform
Agerpres.
Regulile actuale, care fac de fapt ca responsabilitatea de a primi cei mai mulți refugiați să le revină Italiei și Greciei, ''pornesc de la o intenție bună, fără nici o îndoială, dar provocările ce apar la frontierele noastre sunt acum de nestăpânit'', a estimat Merkel.
''Pledez în favoarea unei noi proceduri'', pentru a-i repartiza în mod echitabil
pe solicitanții de azil între țările europene, a adăugat Angela Merkel,
a cărei țară se așteaptă să primească între 800.000 și un milion de
imigranți în 2015, potrivit unor estimări oficiale.
La rândul său, Președintele francez Francois Hollande a tras
miercuri, în fața Parlamentului European, un semnal de alarmă în
legătură cu un 'sfârșit al Europei' și o 'revenire la frontierele naționale', dacă UE nu va face dovadă de unitate în fața crizelor.
'Da, sfârșitul Europei', a insistat el, 'ceea ce înseamnă revenirea la frontierele naționale, desființarea politicilor comunitare, abandonarea monedei euro'.
Cancelarul german consideră că ''nu va fi în avantajul nimănui'' dacă statele europene încearcă ''să se separe complet''. ''Separarea și izolarea reprezintă o iluzie în epoca Internetului'', a declarat Merkel, estimând că o astfel de abordare ar însemna o respingere a valorilor și a identității continentului.
Da, sfârșitul Europei', a insistat el, 'ceea ce înseamnă revenirea la frontierele naționale, desființarea politicilor comunitare, abandonarea monedei euro'.
