Pericolul vine din est: Cat de mare este unda de soc ce afecteaza Romania - Joi, 27 August 2015, ora 08:15 - Daniela Vasile, director general adjunct Certinvest

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Pericolul vine din est: Cat de mare este unda de soc ce afecteaza Romania

Joi, 27 August 2015, ora 08:15

Foto: Certinvest

Bursa din China se afla de trei zile pe minus, iar o unda de soc a fost trimisa in toata lumea.

Guvernul de la Beijing a oprit in aceasta saptamana interventiile pe piata de capital, pentru a efectua o analiza asupra situatiei.

Intr-un nou efort de a sustine economia si de a linisti investitorii, banca centrala a Chinei a anuntat, marti, reducerea dobanzii cheie. Este a cincea oara cand se aplica o reducere, din luna noiembrie 2014 pana in prezent.

Tot marti, banca centrala a redus cu 50 de puncte rata rezervelor minime obligatorii ale bancilor. Aceste masuri se devedesc a fi eficiente, dar pietele vor continua sa fluctueze.

Bursa din China, tot pe rosu: Trei factori cheie urmariti de investitori

Decizie de ultima ora luata in China

Ce se afla in spatele prabusirii burselor asiatice?

Prabusirea burselor asiatice a fost generata de mai multi factori pe care am sa-i detaliez mai jos.

1. Cresterea exploziva a burselor chinezesti - bursele chinezesti au crescut ca "Fat-Frumos"

Indicele Shanghai Composite a inregistrat cresteri sustinute pana in luna iunie 2015, aducand un randament de 150% in ultimul an. Avansul a fost alimentat de foarte multi investitori de retail (acestia reprezentand aproximativ 70% din piata), care au luat credite pentru a cumpara actiuni, mizand pe obtinerea unui profit pe termen scurt.

De altfel, bursa devenise instrument de tranzactionare pentru toata lumea, indiferent de educatie, ocupatie sau interese (sunt numeroase fotografii din China cu comercianti din piete ce aveau laptopurile conectate la bursa).

Acest interes brusc a determinat o supraevaluare a companiilor - la data de 30 iunie 2015 indicatorul PE (care arata in cati ani iti recuperezi investitia daca intreg profitul este distribuit ca dividend, fiind calculat ca raport intre pretul din piata si profitul net pe actiune) se afla la un nivel de 21.39 versus 9.61 la data de 30 iunie 2014.

Astfel, analistii au inceput sa traga semnale de alarma privind supraincalzirea bursei si efectele pe care ar putea sa le aiba vanzarile masive ale retailului.

Dupa primele scaderi inregistrate in luna iunie, masurile luate de catre Guvern nu au fost de natura sa diminueze panica decat temporar. Interdictia de a vinde actiuni sau recentul accept dat fondurilor de pensii de a investi in actiuni nu pot preveni corectia unei piete supraevaluate.

1. Ingrijorarile de incetinire a economiei chinezesti

Cu siguranta corectia de pe burse a avut ca factor favorizant trendul descendent pe care se inscrie ritmul cresterii economiei chineze, iar in continuare, deprecierile isi vor lasa amprenta asupra acestuia.

De altfel, analistii economici evidentiaza faptul ca PIB-ul raportat este mai ridicat decat valoarea reala, argumentand stocul imobiliar imens, orasele fantoma, investitiile nesustenabile in infrastructura.

Aceasta ar putea fi prima criza capitalista a Chinei, guvernul chinez neavand inca dezvoltate parghii si institutii care sa faca fata cu succes unei crize.

1. Scaderile valorilor activelor

Alte cauze: Deprecieri ale monedelor tarilor emergente sustinute si o continua depreciere a calitatii creditelor companiilor din zona cu datorii in dolari si scaderea pretului pe piata de materii prime (cupru, fier, petrol etc.)

Efecte in toata lumea

Bursele externe incepusera deja un proces de depreciere ale carui radacini stau in problemele economice din China.

Astfel, China este principalul consumator de materii prime si, totodata, un important importator global. In masura in care asteptarile ca cererea din China sa incetineasca se confirma, economia globala va fi negativ afectata.

De aceea, ce am vazut in ultimele zile este o modificare semnificativa a perspectivelor de crestere economica la nivel mondial, China contribuind in prezent cu 18% la cresterea economica globala.

Ce s-a intamplat la BVB

Bursa din Romania a fost afectata de vanzari foarte agresive pe o piata cu lichiditate in crestere, ajungand la un nivel record de 26,5 milioane de euro. In opinia noastra, scaderea indicilor de pana la 10% a fost cauzata de lichidari de pozitii ale unor investitori straini, in corelatie directa cu pietele din regiune, in particular, si in context mai larg, cu evolutia pietelor globale.

In perioada urmatoare, cred ca evolutia bursei locale va fi corelata cu evolutia regionala.

Cat mai dureaza unda de soc

Este prematur sa tragem concluzia daca asistam la o corectie temporara, pe fondul atingerii unor niveluri mult prea optimiste de catre indicii pietelor externe raportat la fundamentele economice sau la o inversare de trend si implicit o decelerare a cresterii economice globale.

In momentul de fata, asistam la o ajustare a pretului activelor, fara a exista premisele declansarii unei crize de anvergura celei din 2008.

Totusi, trebuie mentionat ca in prezent instrumentele bancilor centrale de a raspunde la o astfel de criza sunt mult diminuate fata de 2008, intrucat deja au fost folosite in piata o mare parte din acestea (dobanda 0, relaxare cantitativa etc.).

Si economia Romaniei?

In mod evident economia globala va fi afectata negativ, iar economia romaneasca este conectata la fluxurile de capital globale, insa este prematur pentru a cuantifica acest impact.

Singura certitudine este ca trebuie sa fim extrem de prudenti pentru a putea raspunde eficient la o contractie economica in pietele europene de care Romania este dependenta.

Intr-un orizont mediu, cred ca pietele se vor stabiliza, dar vor ramane vulnerabile la socuri externe. Evolutiile economice din zone precum SUA, China, UE vor avea un impact semnificativ asupra intregului sistem financiar, insa o imagine mai clara asupra perspectivelor economice vom avea abia in 2-3 luni.

Daniela Vasile, director general adjunct Certinvest

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre bani bursa china bursa china efecte

Sursa:  

Ziare.com

«Царь-бомбу» доставили в московский Манеж

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

EXCLUSIV. Clubul select al plagiatorilor: Avocata lui Victor Ponta, suspecta de plagierea tezei de doctorat. Loredana Radu a fost coordonata de Gabriel Oprea, suspect si el de plagiat de Emilia Sercan HotNews.ro

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

EXCLUSIV. Clubul select al plagiatorilor: Avocata lui Victor Ponta, suspecta de plagierea tezei de doctorat. Loredana Radu a fost coordonata de Gabriel Oprea, suspect si el de plagiat

de Emilia Sercan   

  HotNews.ro

Miercuri, 26 august 2015, 16:35

  Actualitate

 | Esenţial

Loredana Radu, avocata premierului Victor Ponta

Foto: Agerpres

Avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu, este suspecta ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2010 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazu”, institutie aflata in subordinea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Lucrarea acesteia a fost coordonata de catre profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspect ca si-a plagiat doctoratul sustinut in anul 2001. Si premierul Victor Ponta, cel pe care il reprezinta in dosarul in care este anchetat de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), a fost acuzat in anul 2012 ca si-a realizat lucrea de doctorat prin copierea unor pagini intregi din alte lucrari.

• Loredana Radu nu se remarca doar prin plagiatul care o leaga de Gabriel Oprea si Victor Ponta, ambii suspecti de plagiat. Radu a fost si reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, infiintata de fostul sot al Elenei Udrea, Dorin Cocos. Tot avocata Radu este cea care s-a ocupat de iregistrarea USL la tribunal.
• O alta lucrare de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, suspecta a fi plagiata, este cea a lui Neculai Ontanu, primar al Sectorului 2 si secretar general al UNPR, subiect prezentat in exclusivitate de Hotnews in data de 11 august. 

Avocata Loredana Radu a intrat in atentia opiniei publice la inceputul lunii iunie, cand a devenit reprezentanta legala a lui Victor Ponta. DNA i-a deschis premierului un dosar de urmarire penala care viza prejudicierea complexurilor energetice Turceni si Rovinari. Ponta este acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privată (17 infractiuni), complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalare de bani.

Tot atunci presa a scris ca Radu este fie nepoata lui Gabriel Oprea, fie o apropiata a acestuia. Legaturile Loredanei Radu cu Gabriel Oprea dateaza de la inceputul anilor 2000 si sunt in mod cert unele stranse, chiar daca presupusa relatie de rudenie nu ne-a fost confirmata de nicio sursa din anturajul celor doi.

• Citeste si Gabriel Oprea, primul autor de plagiat muncit cu "copy paste", "cut" si alte metode
• Gabriel Oprea l-a copiat in teza de doctorat si pe Nicolae Iorga. Cum a reusit

Loredana Radu se afla la acea vreme in anturajul familiei Elena Udrea – Dorin Cosos, fiind chiar reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, dupa cum rezulta din mai multe imputerniciri avocatiale depuse la instante in procesele cu primaria capitalei. DAlli Exim cea care a detinut pentru circa zece ani contractul de administrare a parcarilor din Bucuresti.

Legaturile dintre Gabriel Oprea si cuplul Udrea – Cocos sunt de notorietate. In 2000, Gabriel Oprea a infiintat impreuna cu Dorin Cocos si Florin Cristu (sotul lui Irinel Cristu, fosta membra in Consiliul Municipal Bucuresti din partea PDL si sponsor PDL) firma Trei Cososi – Complex International SRL.

In februarie 2001, dupa ce a fost numit presedinte cu rang de secretar de stat al Rezervelor Statului, Oprea i-a vandut actiunile sale lui Dorin Cocos. Ulterior, in firma au intrat interpusii cupului de afaceristi Alexandru Bittner – Adrian Petrache, iar numele firmei a fost implicat in diverse preluari suspecte de terenuri de la stat, pentru sume derizorii, desi obiectul principal de activitate al firmei era „restaurantele”.

Presa a mai scris ca printre clienții ei s-a aflat o perioadă de timp Nicolae Dumitru – NIRO în celebrul dosar Microsoft, om de afaceri care are legatura atat cu premierul Victor Ponta cat si cu fostul cuplu Udrea - Cocos.

In campania electorala din 2004, candidatul Traian Basescu spunea despre Gabriel Oprea ca este „seful mafiei personale a lui Adrian Nastase, din care fac parte Alexandru Bittner si Adrian Petrache”. 

Relatiile dintre Loredana Radu, Gabriel Oprea si Victor Ponta par  solide, daca luam in calcul faptul ca in august 2012 avocata a reprezentat la Tribunalul Bucuresti Partidul Social Democrat, condus de Victor Ponta, si Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR), condusa de Gabriel Oprea, acolo unde a inregistrat Alianta de Centru Stanga. Aceasta alianta politica a fost integrata in septembrie 2012 in Uniunea Social Liberala (USL), de inregistrarea la tribunal ocupandu-se tot Loredana Radu (Cabinetul sau de avocatura s-a ocupat si de contestatiile depuse la BEC in 2012).

2010 a fost un an foarte bun pentru Loredana Radu. Aceasta a devenit nu doar doctor in stiinte militare si informatii la Academia Nationala de Informatii a SRI, ci si locotenent colonel in rezerva in Ministerul Apararii Nationale. De ambele reusite este responsabil Gabriel Oprea. Pentru prima, din postura de profesor universitar, coordonator de doctorate, pentru cea de-a doua, din pozitia de ministru al Apararii Nationale. Si sotul Loredanei Radu, Vasile Dragos Radu, a fost avansat de Oprea, insa doar la gradul de maior in rezerva.   

Lucrarea de doctorat a avocatei lui Victor Ponta are un titlu extrem de complex, „Criminalitatea transfrontaliera in epoca globalizarii – factor de risc la adresa securitatii europene si nationale. Combaterea criminalitatii transfrontaliere” si se intinde pe 359 de pagini cu tot cu bibliografie. Cea mai mare parte a acesteia este plagiata din surse diverse: carti, cursuri universitare, articole sau pagini de internet.

Analiza tezei de doctorat arata ca incepand cu pagina 18 si pana la pagina 35, Loredana Radu copiaza fara sa utilizeze ghilimele sau note de subsol dintr-un studiu realizat de o echipa de 18 cercetatori de la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate a Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, condusa de generalul prof. univ. dr. Mircea Muresan.

Studiul a fost realizat in cadrul unui proiect cu finantare externa, intitulat „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civilmilitare in gestionarea crizelor si confliectelor armate”. La fel ca si coordonatorul sau de doctorat, Loredana Radu copiaza ad litteram si in bloc pagini intregi fara sa respecte normele internationale privind citarea in lumea academica.


Stanga: Lucrarea de doctorat a Loredanei Radu / Dreapta: Studiul „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civil militare in gestionarea crizelor si conflictelor armate”.


Stanga: Lucrarea de doctorat a Loredanei Radu / Dreapta: Studiul „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civil militare in gestionarea crizelor si conflictelor armate”.


Stanga: Lucrarea de doctorat a Loredanei Radu / Dreapta: Studiul „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civil militare in gestionarea crizelor si conflictelor armate”.

Tot fara ghilimele si note de subsol este copiat si continutul de la pagina 35 pana la pagina 37, de aceasta data dintr-un articol semnat de comisarul-sef Dan Silviu Bardas, din cadrul Ministerului de Interne, intitulat „Riscuri, amenintari si vulnerabilitai transfrontaliere, publicat in revista intitulata Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”, numarul 4 din 2009.

Insa si comisarul-sef Dan Silviu Bardas a plagiat portiuni consistente din textul sau din brosura „Terorismul contemporan – factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale, in conditiile statutului Romaniei de membru NATO”, scrisa de generalul de brigada (r) dr. Gheorghe Vaduva si publicata in 2005 la editura Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”.

Buletinul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I” este o publicatie stiintifica de importanta nationala de categoria „B”, recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii din Invatamantul Superior (CNCSIS). Pentru a obtine incadrarea in categoria “B”, printre conditiile impuse de CNCSIS pentru acordarea acestei incadrari fiind si respectarea normelor academice internatioanale de citare, dar si respectarea conditiilor de etica academica, care exclud in mod clar plagiatul.

De ce a preferat Loredana Radu sa copieze din articolul comisarului-sef Bardas si nu direct din cartea generalului (r) Vaduva? O explicatie poate fi data prin faptul ca textul lui Bardas se gasea in format electronic pe internet, pe cand cartea lui Vaduva, nu. Generalul (r) Vaduva nu a putut fi contactat pentru a i se cere un punct de vedere.

Tot din numarul 4 pe 2009 al Buletinului Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”, Loredana Radu plagiaza un alt articol, intitulat „Justitia si afacerile interne in spatiul administrativ al UE”, semnat de colonelul prof. univ. dr. Constantin Iordache de la Universitatea Nationale de Aparare „Carol I”. Continutul copiat fara citarea sursei sau indicarea acesteia se afla la paginile 173 – 181 din teza de doctorat a lui Radu.




Stanga: Lucrarea de doctorat a Loredanei Radu / Dreapta: brosura „Terorismul contemporan - factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale, in conditiile statutului Romaniei de membru NATO”, de generalul de brigada (r) dr. Gheorghe Vaduva


Stanga: Lucrarea de doctorat a Loredanei Radu / Dreapta: „Riscuri, amenintari si vulnerabilitati transfrontaliere”, de comisarul-sef Dan Silviu Bardas

De la pagina 49 si pana la pagina 61, Loredana Radu copiaza o carte postata pe site-ul a lui Andrei Vocila, intitulata „Globalizarea si securitatea”, fara a utiliza ghilimele si fara a mentiona autorul lucrarii. Cum pe pagina de internet nu este publicat numele autorului, editura unde a fost publicata sau anul, l-am contactat pe Andrei Vocila pentru a-i cere aceste informatii, insa pana la ora publicarii textului acesta nu a raspuns.



Plagiatul continua si in paginile 63 – 67, de aceasta data continutul fiind preluat din cursul „Combaterea crimei organizate - evolutie, tipologii, legislatie, particularitati”, semnat de chestorul de politie Damian Miclea, profesor universitar si coordonator de doctorate la Academia de Politie, si publicat in anul 2004 la Editura Ministerului Administratiei si Internelor din Bucuresti. Damian Miclea nu a putut fi contactat pentru a-si explima un punct de vedere.



Un autor din care Loredana Radu copiaza fara a respecta normele internationale de citare este colonelul Petru Albu, fostul sef al Directiei Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) intre 2007 si 2009, directie mult mai cunoscuta sub numele de „Doi si un sfert”, dar si fostul sef al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Corupției (DCCOA) intre 1999 si 2001, demis in urma unei anchete privind disparitia unei mari cantitati de droguri din depozitele politiei.

Avocata lui Victor Ponta a plagiat zeci de pagini din lucrarea „Crima organizata in perioada de tranzitie, o aomenintare majora la adresa securitatii internationale”, publicata de Petru Albu in 2007 la Editura Ministerului Internelor si Reformei Administrative din Bucuresti.

Astfel, continutul paginii 62, dar si a subcapitolului intitulat „Traficul ilicit de droguri – una din principalele forme de manifestare a criminalitatii transfrontaliere”, aflat la paginile 71 – 87, a subcapitolului intitulat „Migratia ilegala – o noua forma de manifestare a criminalitatii transfrontaliere”, aflat la paginile 88 – 97, dar si cel de la paginile 235 – 246 sunt copiate fara a fi folosite ghilimele o singura data. Loredana Radu pune note de subsol doar la unele paragrafe in care il indica pe Petru Albu drept autor, insa demersul ei este unul lipsit de onestitate, din moment ce face trimitere spre autor fara a folosi ghilimele, semnele universale care indica preluarea ad litteram de continut. Nici comisarul-sef Albu nu a putut fi contactat. 





Subcapitolul cuprins intre paginile 98 si 112, intitulat „Traficul de persoane – un nou gen de sclavie al (sic!) secolului XXI creat de crima organizata” este copiat cuvant cu cuvant din lucrarea „Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune”, coordonata de profesorii universitari Gheorghita Mateut si Tiberiu Rudica, publicata in 2005 de Asociaţia Alternative Sociale, Iasi. 

Gheorghita Mateut ne-a declarat ca o astfel de situatie este inadmisibila: „Este nelegal. Este un furt, pana la urma, si e cu atat mai grav cu cat se intampla in cazul unei lucrari de doctorat. Doctoratul presupune cercetare stiintifica si presupune ca rezultatul sa aduca un plus de cunoastere. In acest caz trebuie sesizata conducerea universitatii unde s-a sustinut teza si trebuie revazuta acordarea titlului”.  



Subcapitolul intitulat „Astecte generale” (paginile 169 – 173) din capitolul IV al tezei de doctorat a Loredanei Radu este luat dintr-un articol intitulat „Politica Uniunii Europene in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne”, publicat de procuroarea Mariana Didina Mihai in cadrul revistei Colocviu Strategic, suplimentul lunar al revistei Impact strategic, editata de Centrul de Studii Startegice de Aparare si Securitate din cadrul Universitatii Nationale de Aparare „Carol I”. Paginile sunt preluate fara indicarea sursei si fara utilizarea ghilimelelor.  



Alte zeci de pagini sunt preluate in bloc din cartea „Cooperarea internationala judiciara si politieneasca” semnata de Cristian Eduard Stefan, Ligia Teodora Pintilie, publicata la editura Sitech din Craiova in anul 2007. Astfel, de la pagina 237  la 287 si de la 291 la 310 intreg continutul este plagiat din Stefan si Pintilie. Nici in aceste zeci de pagini sursa nu este citata corespunzator, prin utilizarea ghilimelelor si prin trimitere catre autor, an si pagina de unde s-a facut preluarea.





Profesorul universitar dr. Dorin Isoc,  initiatorul unui proiect de devoalare a tezelor de doctorat plagiate, www.plagiate.ro, a explicat situatiile in care se considera existenta unui plagiat:

„In esenţă, plagiatul reprezintă fapta prin care cititorul este indus în eroare cu privire la autorul autentic al operei care i se prezintă prin publicare. Forma de manifestare a plagiatului este o operă sau părţi ale acesteia despre care cititorul nu poate decide cine este autorul şi este lăsat să creadă că cel care se întitulează autor este cel care a creat opera. Pentru evitarea plagiatului prin preluare (prin citare, rezumare sau parafrazare) este necesar ca în mod explicit să se identifice volumul preluării, prin ghilimele sau alte forme specifice, şi să se facă atribuirea adică să se indice în mod explicit cine este autorul şi care este opera din care s-a efectuat preluarea.
Ca analiză:

• a) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele şi fără să se facă trimitere către autor” plagiatul este argumentat prin lipsa delimitării volumului preluării.
• b) Dacă „se preiau paragrafe ad litteram fără a fi folosite ghilimele, dar la final se pune nota de subsol. Precizez că aceste paragrafe nu sunt însoţite şi de o  analiză critică” plagiatul este argumentat în mod multiplu. Cum delimitarea explicită a preluării repre­zintă o condiţie esenţială pentru identificarea contribuţiei reale a oricărui autor, absenţa delimitării nu este o simplă scăpare ci în contextul preluării dintr-o anumită operă, a unui anumit autor, a unui anumit volum, se pre­zu­mă o intenţie bine motivată. Chiar dacă se fac preluării Legea dreptului de autor precizează că volumul preluării este cât se poate de redus şi textul preluat trebuie tratat în mod explicit de cel care face preluarea.
• c) Dacă „se preiau pagini întregi fără a se folosi ghilimele, însă din loc în loc, anu­mite paragrafe au trimitere prin nota de subsol către autor” se constată că: c1) plagiatul apare fiindcă se preiau pagini adică volume semnificative din opera au­ten­tică; c2) fiecare preluare, fiecare paragraf preluat este o contribuţie a au­to­rului operei autentice. Cel care preia trebuie să semnaleze cititorului ce a preluat (vo­lu­mul, paragraful, textul cuprins între ghilimele) şi de la cine a preluat. Precizarea întâmplătoare a numelui autorului autentic sau cuprinderea numelui acestuia într-o listă de bibliografie nu este suficientă pentru a identifica în mod explicit contribuţia fiecăruia dintre autori.

Avocata Loredana Radu a refuzat orice dialog, inchizand telefonul imediat dupa ce ne-am prezentat si inainte de a-i spune de ce o cautam, spunand sec: „La revedere. O zi buna!”.  Nici vicepremierul, ministrul de Interne, presedintele UNPR, generalul, profesorul universitar si coordonatorul de doctorate Gabriel Oprea nu a raspuns solicitarii scrise trimise Biroului de Presa al Ministerului de Interne.

Loredana Radu risca sa fie acuzata de fals in acte publice avand in vedere ca in 2009, regulamentele Academiei Nationale de Informatii prevedeau semnarea unei declaratii pe proprie raspundere privind originalitatea tezei. O astfel de declaratie se face sub incidenta Codul Penal care prevede falsul in acte publice. Cu toate acestea, in acest caz nu este clar cine ar trebui sa se sesizeze din punct de vedere penal.

Profesorul universitar dr. Cristian Troncota, primul decan si primul sef al Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a declarat ca inca din 2007, anul infiintarii ANI, au fost introduse declaratiile pe proprie raspundere prin care doctoranzii isi asumau responsabilitatea fata de respectarea standardelor de calitate si etica profesionala si originalitatea continutului tezelor de doctorat. "Nu ne valida Ministerul Educatiei daca nu am fi avut un astfel de regulament care sa prevada aceste declaratii. Cand se depunea teza la secretariatul scolii doctorale, era insotita si de aceasta declaratie. Este vorba despre responsabilitatea penala individuala a doctorandului intr-un astfel de caz pentru ca e vorba despre fals in acte publice", ne-a mai declarat Cristian Troncota.

Profesorul universitar Constantin Onisor, seful Scolii Doctorale a Academiei Nationale de Informatii, ne-a transmis printr-un mesaj ca se afla in strainatate si ca revine dupa data de 10 septembrie. Acum doua saptamani, in cazul suspiciunilor de plagiat din teza lui Neculai Ontanu, profesorul Onisor ne-a declarat: "O lucrare trebuie atent studiata dupa o seama de criterii pentru a se vedea daca este intentie de furt sau s-a dorit sa se dea o coloratura lucrarii. Punctul meu de vedere la modul general este ca trebuie sa vedem cat este intentionalitate si cat este neglijenta". Profesorul Onisor mai spunea la inceputul lunii august ca se va constitui o comisie la nivelul scolii doctorale, care va da un verdict in cazul Ontanu: "Acest verdict va fi trimis spre analiza Senatului ANI, care va da la randul sau un verdict. Lucrurile astea sunt foarte serioase si nu conteaza ca e vorba de nu stiu cine, coordonat de nu stiu cine".

Aceasta noua lucrare de doctorat care este suspecta a fi fost plagiata in cea mai mare parte pune in discutie si chestiunea scolarizarii acestor persoane din bugetul statului. In fiecare an, scolile doctorale care functioneaza in cadrul unor facultati sau universitati primesc un numar de locuri la buget, doctoranzii fiind scolarizati gratuit. Acest lucru inseamna ca statul suporta toate cheltuielile timp de minim trei ani cat acestia isi deruleaza activitatea de cercetare care se definitiveaza prin sustinerea tezei de doctorat.  

Cei care s-au inscris la doctorat inainte de 2010 au beneficiat si de burse de studiu din partea statului roman, incasand lunar sume de circa 4.000 de lei. Incepand cu 2010, aceste burse au fost taiate de guvernul Boc, insa ele au fost reluate in 2012. Cum profesorul Constantin Onisor,  seful scolii doctorale din cadrul ANI nu a raspuns la telefon, nu stim daca si la Academia SRI s-au aplicat aceste taieri sau daca au fost acordate in continuare.

Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca urmarile plagiatelor sunt mult mai grave: „Plagiatele sunt forme de iniţiere şi promovare a corupţiei, fiindcă un doctorand de­venit doctor al unui conducător prin mijloace frauduloase este a oricărui sistem unde acesta va lucra. Fostul său conducător îl va putea şantaja sau în orice moment fără ca influenţele să fie explicite sau la lumină. Mai este de menţionat că de existenţa unui plagiat ştie mult mai multă lume decât s-ar bănui aşa că numărul pă­pu­şarilor este semnificativ mai însemnat!”

Profesorul universitar Nicolae Zamfir, membru in Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), ne-a declarat ca nicio pedeapsa nu e prea mica in cazul celor care plagiaza tezele de doctorat: „Furtul intelectual, care este plagiatul, este extrem de periculos pentru Intreaga comunitate academica din Romania, pentru intreaga intelectualitate, pentru ca atunci nu mai exista o scara a valorilor, se perturba intreaga structura”. Cat priveste coordonatorii de doctorate care gireaza sustinerea unor lucrari plagiate, profesorul Zamfir spune ca trebuie sa li se ridice dreptul de a mai coordona, mai ales cand este vorba despre multiple lucrari plagiate, coordonate de acelasi profesor coordonator. 

Profesorul universitar dr. Dorin Isoc sustine ca in cazul profesorilor care au coordonat mai multe teze plagiate nu se face mai nimic in acest moment: „Sistemul universitar românesc este lipsit prin modul de construire şi evoluţie de orice fel formă de manifestare a criticii şi apărare a integrităţii. Chiar dacă există menţiuni refe­ri­toa­re la exercitarea lipsită de profesionalism a atribuţiilor de serviciu ele sunt tratare <între noi>, ca <între colegi> şi nu au niciodată nici un fel de consecinţe. Este suficient să se urmărească în Indexul Operelor Plagiate de la www.plagiate.ro câte nume de pro­fesori apar drept plagiatori şi până acum nici o universitate nu s-a sesizat. Dacă uni­ver­sităţile nu se sesizează atitudinea ministerului educaţiei este una prin care plagiatorii sunt de-a dreptul apăraţi. In acest moment există universităţi care sunt adevărate centre de plagiate şi plagiatori care acţionează cu rectorul în frunte. Mai mult, pe poziţia de preşedinţi ai comisiilor de etică sunt puşi în mod ostentativ chiar plagiatori.”

Clientii cu notorietate infractionala ai avocatei Loredana Radu

Loredana Radu a avut si alti clienti controversati, care au fost anchetati de procurori. Printre acestia se numara Dumitru Bucsaru, pe care il reprezinta de la mijlocul anilor 2000. Ea este cea care a formulat in 2005 un memoriu catre presedintele Traian Basescu in numele firmei Art Constructii 92 SA, detinuta de fostul patron al echipei de fotbal Unirea Urziceni. Rezolutia fostului sef de stat „rog analizati si rezolvare legala” a starnit un val de controverse la vremea respectiva. Un alt dosar in care Loredana Radu il reprezinta pe Bucsaru este cel in care afaceristul a fost retinut in luna martie, arestat si ulterior plasat in arest la domiciliu pentru bancruta frauduloasa. 

Mihai Stoica, fostul manager al clubului de fotbal Unirea Urziceni pe vremea cand echipa era detinuta de Dumitru Bucsaru, a fost si el aparat de Loredana Radu in dosarul „Transferurilor”, in care a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare. Radu si-a dat demisia din postura de avocat a lui Meme Stoica dupa arestarea judecatorului Stan Mustata, cel care intentiona sa-i ceara bani managerului sportiv pentru a-l elibera conditionat. Intr-un articol publicat de Catalin Tolontan pe blogul lui, acesta reproduce un pasaj dintr-o stenograma in care se vorbeste ca avocata lui Meme Stoica se afla in legatura cu „o persoana importanta” fiind cumatra acesteia, fara a i se da numele, pasaj pe care il reproducem aici:

„BORACIU Ion a sugerat că avocatul condamnatului STOICA Mihai era în legătură cu o persoană importantă, fără a preciza despre cine era vorba, rezultând, totodată, că subiectul abordat fusese discutat şi cu prilejul unei convorbiri anterioare. Astfel, când BORACIU Ion a întrebat : «Ştii cine e aia?», răspunsul judecătorului a făcut referire la o discuţie anterioară: «Ştiu, mi-ai zis. Amanta lu’ acela sau fata lu’ ăla», fiind corectat de interlocutor: «Nu amanta, măi. E cumătra lu’…»”. Numele cumatrului Loredanei Radu a fost trecut la secret in stenograma aflata in dosarul DNA. 

In data de 1 iulie, HotNews.ro a publicat o analiza a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, asupra careia planau suspiciuni de plagiat. Indiciile de plagiat se bazau pe urmatoarele argumente:

• pagini intregi din teza de doctorat a lui Gabriel Oprea erau identice cu pasaje din alte lucrari fara utilizarea ghilimelelor
• paragrafele identice cuvant cu cuvant erau marcate cu note de subsol, insa si acestea erau preluate din alte carti
• lucrarile din care s-a copiat cel mai frecvent erau ale prof. univ. dr. Ion Neagu, coordonatorul de doctorat a lui Gabriel Oprea si prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, membru in comisia de sustinere a doctoratului lui Gabriel Oprea
• multi autori pe care ii indica in notele de subsol nu au fost inclusi in bibliografia lucrarii, insa acesti autori erau mentionati in textele originale
• ordinea in care au fost aranjate subcapitolele din lucrarea doctorala a lui Gabriel Oprea este identica cu ordinea subcapitolelor din tratatul coordonatorului sau, prof. univ. Ion Neagu.

In ciuda acestor evidente, Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a emis intr-un timp record un raport in care se spunea ca "suspiciunea de plagiat nu se confirma". Acelasi organism l-a albit si pe premierul Victor Ponta in 2012 atunci cand acesta a fost acuzat de plagiat de catre revista Nature. De altfel, acest organism are atributii de verificare a tezei de doctorat si in cazul lui Neculai Ontanu, avand in vedere prevederea din art. 28, litera c, potrivit careia Consiliul de Etica este obligat sa se sesizeze in cazul unor persoane cu functii de demnitate publica.

Citeste mai multe despre     
victor ponta • plagiat • academia nationala de informatii mihai viteazul din bucuresti • udrea cocos • firma dalli exim • gabriel oprea • avocata • loredana radu

Misu Negritoiu, despre esecul atragerii unui investitor strategic la Astra Asigurari: Actionarii au fost extrem de lacomi/Presedintele ASF desfiinteaza si planul de redresare propus recent de actionari: Astra are nevoie de 1 miliard de lei pana la sfarsitul lui 2015, nu de 150 milioane de lei de Adrian Vasilache HotNews.ro

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Misu Negritoiu, despre esecul atragerii unui investitor strategic la Astra Asigurari: Actionarii au fost extrem de lacomi/Presedintele ASF desfiinteaza si planul de redresare propus recent de actionari: Astra are nevoie de 1 miliard de lei pana la sfarsitul lui 2015, nu de 150 milioane de lei

de Adrian Vasilache  

      HotNews.ro

Miercuri, 26 august 2015, 19:51 

Economie 

| Asigurari

Misu Negritoiu, anuntand intrarea in faliment a Astra Asigurari

Foto: Hotnews

Misu Negritoiu, presedintele ASF, a laudat miercuri activitatea KPMG, administratorul special de la Astra Asigurari, de identificare de investitori potentiali pentru salvarea asiguratorului controlat de Dan Adamescu. "Au contactat peste 30 de investitori strategici si institutionali. Am avut cel putin 5 investitori in ultima faza. Nu ma retin a mentiona ca in ultima faza au fost discutii cu ERGO, PZU si cu Fosun Group (n.a din China), care are investitii in asigurari in Portugalia de 4 miliarde de euro. Am discutat si am ajuns la un acord cu actionarii sa vanda la pachet. In proces insa au fost extrem de lacomi, drept pentru care intentiile de majorare a capitalului social, de infuzie de capital si preluarea societatii de catre un investitor strategic au esuat", a spus Misu Negritoiu.

Principalele declaratii facute miercuri, 26 august, de presedintele Misu Negritoiu, presedintele ASF, despre esecul procedurii de majorare de capital:

• Ne-am concentrat pe majorarea capitalului social asa cum a fost aprobat in planul de redresare si in Adunarea Generala a Actionarilor.
• Evident ca cele 490 de milioane lei aprobate pentru majorarea capitalului social adresata atat actionarilor cat si investitorilor nu erau suficiente pentru iesirea din starea de supraveghere speciala si ca nevoia de capital pentru redresarea si refacerea indicatorilor de prudentialitate era de 1 miliard. Aceste cifre au fost confirmate de mai multi auditori, incepand cu analiza KPMG, apoi Deloitte, dar si de exercitiul BSR derulat impreuna cu Comisia Europeana si EIOPA (Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale). In raportul auditorului Mazars, la 30 iunie 2014, necesarul de capital era de 1 miliard lei.
• Trebuie sa aducem o apreciere Administratorului special care a derulat o activitate sustinuta si completa de identificare de investitori potentiali. Au contactat peste 30 de investitori strategici si institutionali. Am avut cel putin 5 investitori in ultima faza. Nu ma retin a mentiona ca in ultima faza au fost discutii cu ERGO, PZU si cu Fosun Group care are investitii in asigurari in Portugalia de 4 miliarde de euro. Am discutat si am ajuns la un acord cu actionarii sa vanda la pachet. In proces insa au fost extrem de lacomi, drept pentru care intentiile de majorare a capitalului social, de infuzie de capital si preluarea societatii de catre un investitor strategic au esuat.
• Catalogam atitudinea actionarilor drept necooperanta, cel putin, in procesul de redresare financiara. (..)
• De la esuarea procesului de majorare a capitalului social, creditorii s-au napustit asupra societatii ca sa-si onoreze obligatiile de plata, inclusiv creditori din cadrul grupului, in timp ce debitori din cadrul grupului care duceau datoria la 140 de milioane de lei nu s-au grabit deloc sa plateasca. Interpretam ca resursele actionarilor grupului puteau sa fie canalizate daca aveau bunavointa sa salveze societatea macar prin societatile datoare la Astra din cadrul grupului.

Misu Negritoiu, despre recentul plan de redresare financiara propus de actionarii Astra Asigurari catre ASF:

• Este pretentios spus planul primit. Este de fapt o pagina si jumatate pe care v-au prezentat-o mai intai d-voastra (n.a presei). Aceasta propunere a fost discutata azi in Consiliu impreuna cu raportul de inchidere a redresarii financiare si are 5 probleme: conditionata, improvizata, incerta, insuficienta si contradictorie.
• Este evident ca propunerea a fost facuta in scop mediatic si va spun de ce.
• De ce este conditionata: Iesirea din administrare speciala in baza propunerilor din aceasta scrisoare nu este posibila. Sunt de fapt niste obsesii de peste 18 luni care se repeta si care sunt nerealiste si care au mai fost formulate si inainte. In al doilea rand, propunerea este conditionata de o tranzactie care nu exista - tranzactia Astra - Axa nici nu exista.
• De ce? Majorarea capitalului social a fost neconditionata. Toti investitorii au avut posibilitatea, inclusiv actionarul, sa o fructifice pe parcursul a peste 2 luni de zile.
• De ce este improvizata -  actionarii au avut posibilitatea 18 luni sa faca propuneri de redresare a societatii, sa participe la majorarea capitalului social si aveau posibilitatea oricand sa faca aceste propuneri si aprobarea planului de redresare si ulterior. Orice propunere dupa incheierea ultimei etape a planului de redresare de fapt se adauga la planul de redresare si aceasta a fost discutia. 
• De ce este o propunere incerta - Noi am discutat in planul de redresare si a majorarii capitalului social cu investitori cu reputatie internationala. Fosun Group are o valoare de piata de 18 miliarde, are active sub management de 300 de miliarde. Ergo (..) si PZU la fel de ordinul miliardelor. Ne este neclar astazi care sunt resursele grupului care a inaintat aceasta propunere, care trebuia documentata.
• De ce este insuficienta - in aceasta scrisoare sunt propuse 150 milioane de lei (n.a aport de capital din partea actionarilor Astra pana la sfarsitul acestui an). 150 de milioane trebuie cheltuiti maine. Datoriile pe termen scurt ale societatii sunt astazi de peste 200 milioane lei. Nu putem sa asteptam sfarsitul anului pentru o injectie eventuala, daca incertitudinea se ridica, nu putem sa ne permitem sa punem in pericol contractele de asigurari si interesele asiguratilor ca si plata despagubirilor. Oricand incepand de maine, unul sau altul  oricare dintre creditori pot sa ceara intrarea in faliment si asa cum ziceam incapacitatea de plata este evidenta.
• De ce este contradictorie - pentru ca orice acord pe care actionarii l-au propus anul acesta sau anul viitor era legat de iesirea din starea de administrare speciala. Legea 503 nu ne da voie sa aprobam o iesire dintr-o stare de supraveghere speciala fara refacerea indicatorilor financiari si de prudentialitate. Cu alte cuvinte pana la sfarsitul anului nu avem nevoie de 150 de milioane de lei, ci de 1 miliard de lei. Probabil daca actionarii ar fi luat-o in serios ar fi pus macar 1 leu in ultima etapa de majoarare a capitalului social.

Ce propunere au facut actionarii Astra Asigurari, dupa esecul majorarii de capital:

Actionarii majoritari ai Astra Asigurari, companie controlata de omul de afaceri Dan Adamescu, au propus luni, 24 august, catre ASF un nou plan de redresare financiara, care va consta intr-un aport de 150 milioane de lei la capitalul social al societatii pana la 31 decembrie 2015 si a inca 275 milioane de lei pana la 30 septembrie 2016, concomitent cu indeplinirea unor conditii. Actionarii Astra solicita revocarea administrarii speciale, incetarea mandatului KPMG ca administrator special, preluarea AXA Life de catre Astra si revocarea deciziei luate in luna mai de catre ASF care a limitat activitatea de subscriere a asiguratorului.

Redam mai jos integral comunicatul de presa transmis luni de catre The Nova Group Investments Romania, actionarul majoritar al Astra Asigurari:
"The Nova Group Investments Romania S.A si Epsilon Estate Provider SRL, actionarii majoritari ai ASTRA S.A considera ca, in contextul limitarii activitatii ASTRA conform deciziei ASF nr.999 din data de 26 mai 2015, era predictibila inchiderea fara succes a Etapei III a majorarii de capital a ASTRA adresata investitorilor institutionali.

Devine astfel evident ca redresarea financiara a companiei ASTRA depinde de suportul financiar acordat de catre actionarii majoritari si de buna colaborare si sprijinul institutional al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).

Prin urmare, The Nova Group Investments Romania si Epsilon Estate Provider, actionarii majoritari ai ASTRA propun urmatorul plan de redresare financiara:
- Aducerea ca aport la capitalul sumei totale ce a facut obiectul ofertei publice esuate, si anume suma de 425 milioane de lei, intr-un temen de aproximativ un an, astfel:

• Suma de 150 milioane de lei pana la data de 31 decembrie 2015;
• Restul sumei de 275 milioane de lei pana la data de 30 septembrie 2016;

- Propunerea trebuie coroborata de sprijinul institutional al ASF, dupa cum urmeaza:

• revorcarea administrarii speciale, incetarea mandatului KPMG ca administrator special;
• preluarea AXA Life Insurance S.A. de catre ASTRA;
• revocarea Deciziei ASF nr.999 din data de 26 mai 2015, care are ca obiect limitarea activitatii de subscriere de catre ASTRA.

In conditiile aprobarii planului de redresare financiara, actionarii sunt pregatiti sa sustina nevoile urgente ale companiei cu fonduri, ca etapa preliminara si temporara pana la finalizarea demersurilor privid majorarea de capital".

• ASF a decis miercuri sa retraga autorizatia de functionare si sa solicite intrarea in procedura de faliment pentru Astra Asigurari

Autoritatea de Supraveghere Financiara a decis miercuri, 26 august, retragerea autorizatiei de functionare pentru Astra Asigurari si va solicita intrarea in procedura de faliment a acestui asigurator, a anuntat miercuri Misu Negritoiu, presedintele ASF. Decizia ASF a fost luata in baza raportului facut de Administratorul Special, KPMG Advisory, care a stabilit incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti ale Astra, scaderea valorii marjei de solvabilitate sub jumatate din limita minima legala si imposibilitatea restabilirii situatiei financiare a societatii. La 30 iunie 2015, Astra avea un coeficient de liciditate de 0,03 si un necesar de capital de 968 de milioane lei. Datoriile pe termen scurt ale Astra sunt de peste 200 milioane lei, a mai spus presedintele ASF.

• Pentru detalii citeste si: OFICIAL ​ASF retrage autorizatia de functionare si solicita intrarea in procedura de faliment pentru Astra Asigurari

REFERINTE

OFICIAL ​ASF retrage autorizatia de functionare si solicita intrarea in procedura de faliment pentru Astra Asigurari

Citeste mai multe despre    astra asigurari • misu negritoiu

Caricatura zilei – 27 august

FUN NEWS

Fun News

Caricatura zilei – 27 august

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Imperiul lui Adamescu moare pe banii statului - Autor: Denisa Miron, - Colaborator - Publicat: 00:25

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Imperiul lui Adamescu moare pe banii statului

Autor: 

 Denisa Miron, 

Colaborator

Publicat: 

00:25

Mandru posesor, in 2013, al locului doi in topul Forbes al celor mai bogati romani, Dan Grigore Adamescu se afla azi in situatia de a mai pune cruce inca unei afaceri emblematice a imperiul sau cladit din contractele babane cu statul, relatează National.

Mult laudatul imperiu al lui Dan Adamescu, ridicat cu ajutorul contractelor de sute de milioane de euro primite de la statul roman, trage sa moara. “Perla” Astra Asigurari, o companie care la un moment dat a detinut recordul de persoane asigurate din tara noastra, a ramas fara autorizatie de functionare. ASF a decis, ieri, intrarea in faliment a Astra, aflata in administrare speciala, dupa ce compania nu a reusit sa atraga 425 milioane lei la capital. Totodata, ASF a anuntat ca despagubirile urmeaza sa fie acordate de Fondul de Garantare, deci tot de la stat.Decizia ASF de a baga Astra Asigurari in faliment ii smulge “taticului consignatiilor” principala parghie de a face bani cu nemiluita fara remuscarile datoriilor de zeci de milioane de euro la stat. Si asta nu este totul, pentru familia Adamescu vin zile dintre cele mai negre.

Lacomia a bagat Astra in faliment

Astra Asigurari – una dintre cele mai profitabile afaceri ale familiei, a ajuns, in doar cativa ani, un business falimentar. In cele 18 luni de administrate speciala, Astra nu a putut fi resuscitata, planul de redresare propus de Adamescu esuand saptamana trecuta. Principalul motiv? Lacomia! Dar nu i se poate plange de mila lui Adamescu, pentru ca si-a facut averea pe spatele statului, fiind abonat la contractele din bani publici, iar acum imperiul sau moare tot pe banii statului.
Dezastrul financiar in care a fost adusa compania Astra de familia Adamescu va fi suportat tot de stat, prin Fondul de Garantare. Presedintele ASF, Misu Negritoiu, a declarat ca valoarea rezervelor de despagubire la Astra Asigurari este de 650 milioane lei, impactul calculat de ASF ridicandu-se la 700 milioane lei, in timp ce Fondul de Garantare a Asiguratilor are disponibilitati de un miliard de lei, acoperind necesarul Astra.
Totodata, Negritoiu considera ca Astra a ajuns in situatia falimentului din cauza lacomiei actionarilor, care au tinut prea mult la “zestre” si nu au reusit sa atraga astfel un investitor, dar a refuzat sa spuna suma ceruta pentru Astra. Intrebat de ce in urma cu o luna se discuta despre o “nunta” a Astra Asigurari, iar in prezent s-a decis “inmormantarea”, Negritoiu a raspuns: “Lacomia!”.

“Gaina cu oua de aur” Unirea Shopping, sub ghilotina ANAF

Primul semn a fost arestarea sa in dosarul judecatorilor spagari de la Tribunalul Bucuresti, ocazie cu care s-a descoperit ca insolventele erau “specialitatea” casei Adamescu. Chiar si in aceasta situatie, Dan Adamescu a afisat o atitudine de jemanfisist, acceptand in arest doar hrana de la cateringul hotelului Intercontinental pe care il detine.Avand in vedere ca Astra a insemnat pentru Adamescu principala parghie prin intermediul careia a “sifonat” zeci de milioane de euro, se poate spune ca patronul ziarului “Romania Libera” a pierdut si puterea.
Cu toate acestea, increderea si puterea de odinioara continua sa-i fuga de sub picioare intrucat nici celelalalte afaceri nu se simt prea bine. In urma cu doua zile, ANAF a anuntat ca Unirea Shopping Center, o alta afacere a familiei Adamescu aducatoare de sume halucinante de bani, este in atentia inspectorilor antifrauda. Situat in inima Capitalei, magazinul este condus de fosta nevasta a milionarului, Carmen Palade. Si dupa cum spun gurile rele, ANAF va ramane masca la ce nereguli o sa gaseasca la Unirea Shopping, avand in vedere ca businussul functioneaza “jumatate cash, jumatate pe factura”.

Rex Mamaia, ucis pentru bani

Tot spre faliment se indreapta si Rex Mamaia, cea mai frumoasa poveste regala a Romaniei. Preluat de la familia Paunescu, hotelul a fost scos din circuitul turistic in 2011, cand, chipurile, a fost mistuit de un “puternic” incendiu izbucnit la ultimul etaj in cateva camere. Incident care i-a adus lui Adamescu sume importante de bani din despagubiri.O alta proprietate emblematica a familiei Adamescu este Hotelul Intercontinental, cumparat nu demult si care intregeste sirul de hoteluri, care include Rex Mamaia sau Pullman Bucuresti. La momentul arestarii lui Adamescu, Intercontinental a fost scena unor perchezitii de amploare si n-ar fi de mirare ca si aceasta afacere sa intre pe mana inspectorilor ANAF.

Asadar, viitorul nu suna prea bine pentru Dan Adamescu. Desi este cunoscut drept un mare jucator de poker, se pare ca in ultima vreme cartile necastigatoare ii vin una dupa alta. Poate ca e momentul sa se intoarca la jocurile mai simple de la care a plecat: consignatiile.Si probabil ca Dan Adamescu va mai inregistra astfel de “succese” in continuare, chiar daca, odata cu anchetarea sa, s-a retras in conacul din inima verde a Bucurestiului si si-a lasat mare parte din afaceri pe mainile celor doi baieti si al fostei sotii. Fiul vitreg, Rani Palade Adamescu , zburda pe Coasta de Azur ca si cum imperiul financiar e inca in picioare, iar Alexander Adamescu este nevoit, la sfatul tatalui, sa stea departe de Romania din cauza unor anchete aflate in curs de finalizare.

TAGS: alexander adamescu anaf asf astra asigurări dan adamescu faliment fondul de garantare hotel intercontinental mamaia rex romania libera unirea shopping center

“Şef, am mai făcut un ziar…” - Alina Vasiliu - Sursa : Constanţa noastră

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Facebook

Alina Vasiliu

weblog

“Şef, am mai făcut un ziar…”

Publicat de Alina Vasiliu in categoria jurnal

24 august 2015 – într-un târziu, un alt început.
În 2010 am cumpărat domeniul constantanoastra.ro. Eram pe drum, la intrarea în Constanţa dinspre Valu lui Traian, când am văzut plăcuţa de la intrarea în oraş. Şi am realizat că aveam o senzaţie de scârbă când intram în oraşul meu. Mă întorceam într-o cloacă despre care scrisesem deja sute de articole şi care era într-un proces de infecţie de neoprit. Un oraş care a a fost la un moment dat confiscat de o grupare dubioasă şi pe care nu-l mai simţeam al meu, ci sub un fel de ocupaţie paşnică, dar devastatoare. Pentru că nu sunt o pesimistă depresivă, mi-am imaginat că la un moment dat vom reuşi să-l luăm înapoi. În perspectiva acelui moment, am cumpărat domeniul şi m-am întors peste câteva zile să fotografiez plăcuţa, ca să-i dau lui Cătălin modelul fontului pentru titlul ziarului online pe care, la un moment dat, urma să-l facem. 
Proiectul a rămas în adormire, eu am ales, temporar probabil (încă nu ştiu), învăţământul universitar de profil jurnalistic şi mi-am păstrat în câmpul jurnalismului doar o colaborare sporadică la Hotnews, după mine, cel mai respectabil portal mass media. Mi-a plăcut interacţiunea cu studenţii, aşa cum îmi plăcea şi să-i sfătuiesc, să-i cert, să-i încurajez pe tinerii jurnalişti, din poziţia de redactor şef. Atunci mai dură, mai vulcanică, mai înjurată, mai de temut, acum mai calmă, mai înţeleaptă, mai vârstnică, mai simpatică :)…
Mulţi dintre colegii mei de presă mi-au păstrat o amintire frumoasă, câţiva mi-au rămas prieteni (dintre ei, unii încă îmi spun “şefa”, cu o nuanţă afectuoasă, ca şi cum mi-ar spune pe nume). Cu aceşti prieteni mi-am dorit să realizez un proiect mass media curat şi ferit de influenţe din partea patronilor sau din partea mediului politic şi de afaceri. Astăzi (23 august), vorbeam la telefon cu unul dintre ei, surescitată în perspectiva publicării online a ziarului la care bibilim de câteva săptămâni. “Şef, am mai făcut un ziar…”, mi-a spus cu un zâmbet în voce. Şi am realizat importanţa momentului pentru NOI. Momentul în care domeniul CONSTANTANOASTRA.RO se deşteaptă în sfârşit la viaţă. Nu o să avem o echipă redacţională tipică, ci un colegiu de redacţie în care fiecare va avea un vot, deci voi rămâne “şef” doar aşa cum am fost şi până acum. Şi mă opresc acum, căci nu vreau ca acest text să devină în mod penibil lacrimogen. Doar un ultim (pentru moment) MULŢUMESC! lui Cătălin Siclitaru pentru realizarea site-ului, la care îmi va răspunde “Nu ţipa!”, pentru că nu-i plac majusculele.
Ca jurnalist foarte bine informat în privinţa mediului în care ne vom desfăşura activitatea, nu pot să spun că debordez de optimism, dar ca om obişnuit şi hotărât să gândească pozitiv, cred în acest proiect şi sper să aibă viaţă lungă. Avantajul nostru este că nu ne propunem să facem averi din ziar, ci doar să supravieţuim şi să ne facem meseria. Nu ne propunem să facem audienţe imense, ci doar să ajungem la publicul inteligent, să oferim conţinut de calitate şi să avem satisfacţia unui feed-back care să ne arate că am fost înţeleşi. Să arătăm şi restului ţării că nu tot constănţeanul e un fel de vietate ciudată care la patru ani se duce şi votează măscărici.
.............................................................................................................

Alina Vasiliu

weblog

• Home
• Despre mine
• Familia
• Marin Mincu

Despre mine

Publicat de Alina Vasiliu

Acum câţiva ani, când am luat acest domeniu, scriam textul de mai jos:
O sa pun si un cv pe-aici, e relevant intrucitva, zice ca sint un om de litere, o persoana educata (doctorand in filologie) si cu o experienta profesionala de aproape 13 ani in jurnalism.
In rest, sint mama, am o fetita de aproape 6 ani care este cea mai importanta fiinta din lume, dar sint workaholica si am mari remuscari ca nu-mi petrec mai mult timp cu ea, cu fetita mea.
Sint nemultumita de statutul meu uman, am marea neimplinire de a nu fi facut nimic cu adevarat important si cuantificabil pentru semenii mei.
Sint nemultumita de statutul meu profesional, am senzatia ca ma irosesc intr-o meserie care s-a deteriorat ca semnificatie si ca am tradat literatura, de fapt metaliteratura, unde as fi avut, poate, un cuvint de spus.
Sint multumita ca sint nemultumita, asa mai am o sansa de a repara greselile, de a incerca sa-mi realizez valentele si de a intra pe drumul corect.
Acum ceva timp, când mă enervasem din cauza comentariilor de pe Cuget liber, în care cititorii îmi reproşau că îndrăznesc să critic gaşca mazăre, deşi lucrasem la TV Neptun o vreme, am scris textul următor:
Curriculum vitae pe larg

Am răspuns de prea multe ori în pripă la acuzaţia care îmi este adusă frecvent, aceea de a fi lucrat la TV Neptun, aşa că m-am gândit că ar trebui să zic o dată totul şi să am un link pe care să-l postez ca răspuns pentru acele comentarii recurente la multe dintre materialele mele, mai precis la acelea care deranjează familia la putere în Constanţa.
Întâi este important să se ştie că niciodată nu am scris sau spus vreun cuvânt de laudă la adresa clanului Mazăre, nici măcar atunci când am lucrat la televiziunea lor. Chestie verificabilă. Şi, pentru că sunt corectă, recunosc că nici nu mi s-a cerut, de aceea zic că jurnaliştii care într-adevăr se respectă pot rămâne nepătaţi. Nimeni nu-i sileşte să scrie contrar convingerilor personale, dar întotdeauna se găsesc lingăi care să se bucure atunci când li se propune compromisul. Ceea ce îi face vinovaţi în egală măsură cu aceia care îi corup.
Mi-am început cariera de ziarist la „Cuget Liber”, în 1995, când am terminat Facultatea de Litere de la „Ovidius”. În paralel cu serviciul la „Cuget Liber”, am absolvit şi masteratul în Literatură Română Contemporană.
În 1997, directorul şi redactorul şef ai Cugetului au înfiinţat un nou ziar, „Observator de Constanţa”, Arcadie Strahilevici propunându-mi postul de şef departament Cultură. Mai târziu, am preluat şi Departamentul Politic. Până în 2001, am avansat la postul de redactor şef adjunct, apoi la acela de redactor şef. În 2000, am fost dată în judecată de Radu Mazăre pentru două editoriale, primarul solicitându-mi daune morale de câte 200 milioane lei, dar, după mai multe înfăţişări şi audieri, a renunţat la cele două procese de calomnie.
Din momentul în care patronii ziarului au schimbat politica editorială, transformând „Observatorul de Constanţa”, din ziar anti-, în ziar pro-Mazăre, am căzut în dizgraţie şi am încetat să mai scriu, urmând perioada în care am fost în concediu de creştere a copilului, timp de un an şi jumătate. În toamna 2001, am fost admisă ca doctorand al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti (până în prezent am absolvit examenele şi prezentările de referate, aflându-mă în stadiul de redactare a tezei, pe tema balcanismului literar românesc).
Când m-am hotărât să mă întorc la muncă, în toamna anului 2003, am dat curs propunerii lui Eliade Bălan, redactor şef adjunct la România Liberă, de a coordona Ediţia de Dobrogea a cotidianului naţional.
După ce şi ediţia locală a ziarului România Liberă a schimbat macazul, devenind pro-Mazăre (din raţiuni financiare şi legate de difuzare), am acceptat propunerea, venită prin reprezentanţi ai PD Constanţa, de a face echipă cu ziaristul Dan Mihăescu la conducerea MTC TV (el – director general, eu – director general adjunct), o decizie nefericită, singura alegere pe care o regret. Era martie 2005. A urmat cea mai neagră perioadă din viaţa mea profesională. Am găsit o televiziune devalizată (DNA Constanţa încă cercetează cum) de fosta conducere pesedistă, fără venituri, fără aparatură, dar cu personal numeros, sindicalizat şi protejat de convenţii încheiate cu foştii directori. Am scris zeci de memorii către Ministerul Transporturilor – proprietarul televiziunii, am făcut zeci de drumuri la Bucureşti, am propus soluţii, am încercat o grămadă de subterfugii pentru a ţine în viaţă televiziunea. Nu am primit nici un răspuns, iar reprezentanţii PD Constanţa s-au „tirat”, treptat, din problemă, luând distanţă faţă de MTC. Constataseră că era un subiect care nu plăcea ministrului Dobre (personaj odios pentru mine). La un moment dat, Dan Mihăescu s-a retras din poziţia de director general, întorcându-se la Rompres (Agerpres), unde lucrează şi acum, eu am mai rămas câteva luni, continuând să scriu memorii disperate, inclusiv către preşedinţia României, de unde mi se răspundea… că solicitările mele au fost trimise la Ministerul Transporturilor(!!!) Când am fost nevoiţi să oprim emisia şi CNA a retras licenţa, mi-a fost clar că se apropie sfârşitul şi mi-am dat demisia, aşteptând ca ministerul să numească pe altcineva. Nu a venit nicio reacţie, era ca şi cum televiziunea nu ar fi existat.
M-am uitat în jur, era timpul ca, după luni de zile de rezistenţă fără salariu, să caut o slujbă care să fie plătită. Să stau pe banii bărbatului nu era o situaţie pe care să fi putut să o tolerez.
Era primăvara anului 2006 şi am primit două oferte: una de la cuplul Felix Stroe – Ion Dumitrache, pentru a prelua, în calitate de director general, „Observatorul de Constanţa”, alta de la Cristi Zgabercea, directorul general al TV Neptun, un om cu care aveam o relaţie amicală şi care, oricât de paradoxal ar părea, ne ajutase când eram la MTC TV cu ce îi stătuse în putere (aparatură împrumut de la Consiliul Judeţean şi chiar un contract de realizare a unui film promoţional pentru Muzeul de Istorie şi Arheologie). El mi-a propus postul de redactor şef al Departamentului Emisiuni Social – Politice la TV Neptun.
Nu puteam să mă întorc la „Observator”: pe lângă politica pro-Mazăre a patronilor, nu reuşeam să trec peste resentimentele pentru modul în care se purtaseră cu mine în 2001, atunci când eram şi însărcinată, cu toate că mi s-au prezentat scuze şi păreri de rău. Nu mă trăgea inima nici la TV Neptun, din motive lesne de înţeles.
Am studiat piaţa media din Constanţa şi am decis că singura publicaţie respectabilă a cărei orientare generală coincidea cu a mea era „Cuget Liber”. L-am sunat pe Gheorghe Bosînceanu, pe care îl văzusem o singură dată, cu mulţi ani în urmă. A acceptat să mă primească, i-am înfăţişat un curriculum vitae şi câteva idei ale mele pentru relansarea ziarului. Mi-a spus că trece printr-o perioadă în care concentrarea sa se îndreaptă spre alte domenii decât ziarul şi nu plănuieşte să facă vreo schimbare în redacţie.
Aşa că m-am văzut nevoită să accept propunerea venită dinspre TV Neptun. Am lucrat acolo jumătate de an – realizând emisiunea „Minute cardinale”, o retrospectivă social-politică a săptămânii -, până în iarna lui 2006, când Dumitriţa Bosînceanu m-a contactat pentru a-mi propune postul de director media la „Cuget Liber”. Am plecat de la TV Neptun fără resentimente, pentru că am fost tratată corect şi nu mi s-a cerut să trec peste convingerile mele personale.
Am regrete pentru că s-a întâmplat să fiu angajată la TV Neptun, o televiziune deţinută de oameni pe care nu i-am respectat niciodată, dar am conştiinţa împăcată pentru că am încercat să evit această întâmplare. Conjunctura social-profesională m-a obligat să accept slujba respectivă şi am convingerea că, în calitate de jurnalist, nu poţi fi judecat decât după ce scrii şi ce spui, nu după patronii pe care îi ai la un moment dat.
De asemenea, nu consider că răstimpul în care am fost angajată la TV Neptun mă obligă la tăcere cu privire la patronii respectivei televiziuni. Nu mi-au dat bani de pomană, ca să le port recunoştinţă, ci am muncit pentru un salariu. Nu mi-au făcut o favoare angajându-mă, căci am o valoare profesională pe care nu mi-a contestat-o nimeni niciodată. A fost un schimb cinstit şi nu ne datorăm nimic unii altora, deci nu trebuie să-mi înghit cuvintele şi să-mi reţin opiniile. Sunt constănţean şi deciziile lor mă afectează deoarece ei sunt puterea din acest oraş. Dacă aş tăcea, nu mi-aş face meseria.
Acum am plecat de la Cuget Liber, predau un curs la Jurnalism, la Andrei Şaguna şi mai scriu din când în când la Hotnews.ro. Astea ar fi noutăţile. O să updatez pe măsură ce mai apar. Căci vor apărea…

Despre mine

Acum câţiva ani, când am luat acest domeniu, scriam textul de mai jos: O sa pun si un cv pe-aici, e relevant intrucitva, zice ca sint un om de litere, o persoana educata (doctorand in filologie) si cu o experienta profesionala de aproape 13 ani in jurnalism. Afla mai multe despre mine