Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

duminică, 9 august 2015

O întreagă ramură a poporului român se stinge sub ochii noștri - de Claudiu Padurean , 08 august 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

O întreagă ramură a poporului român se stinge sub ochii noștri

de

  Claudiu Padurean ,

  08 august 2015

 - stire actualizata la ora 13:51, 08 august 2015


O întreagă ramură a poporului român se stinge sub ochii noștri
Vlahii, despre care George Murnu credea că au întemeiat Imperiul Asăneștilor, au ajuns azi o comunitate care mai numără doar câteva mii de personae.
Câți meglenoromâni mai trăiesc în lume? 
Este vorba de acea ramură care, potrivit unor istorici precum Gustav Weigand sau George Murnu, ar fi contribuit la crearea celei mai mărețe alcătuiri statale medievale a românilor, Imperiul Asăneștilor, care mai este cunoscut în istoriografie drept Imperiul Româno-Bulgar, Țaratul Româno-Bulgar sau, potrivit istoricilor bulgari, Cel de-al Doilea Țarat Bulgar. Meglenoromânii se pierd, încetul cu încetul, în mijlocul populațiilor balcanice.
Procesul de asimilare a început în secolul al XIX-lea, iar specia­liștii în etnografie se tem că această populație va pieri curând. Cele mai optimiste estimări arată că în lume ar mai exista 20.000 de vorbitori ai dialectului meglenoromân al limbii române. Însă realitatea ar putea fi mult mai tragică. În Grecia, mai există doar aproximativ 4.000 de meglenoromâni, gru­pați în nord, la granița cu Macedonia. Arealul lor include micul oraș Nânta și șapte sate din jurul său. În Turcia, acolo unde au fost expulzați forțat la finalul ultimului război turco-grecesc, mai trăiesc 3.700 de meglenoromâni, grupați în două sate din Tracia turcească. În Macedonia, doar vreo 200 de personae mai vorbesc meglenoromâna, iar în România au existat, la ultimul recensământ, 850 de familii vorbitoare ale acestui dialect. Cele mai multe sunt grupate în satul Cerna din județul Tulcea.

O istorie neguroasă

Originile meglenoromânilor se pierd în negurile epocii migrațiilor. După unii istorici, precum Konstantin Jiricek, meglenoromânii ar fi urmașii unui amestec de pecenegi și români, așezați la vest de Vardar, în anul 1091, de către împăratul bizantin Alexios Comnenul. Ipoteza lor este bazată pe anumite parti­cularități lingvistice și pe trăsăturile vag asiatice ale multor meglenoromâni. Alți istorici, precum George Murnu și Gustav Weigand, sunt de părere că meglenoromânii ar fi, de fapt, urmașii acelor vlahi care în Evul Mediu ar fi întemeiat Imperiul Româno-Bulgar și care, sub presiunea bulgarilor slavizați care au preluat puterea în statul întemeiat de Asănești, s-ar fi retras spre sud, până pe teritoriul din jurul orașului Nânta. O a treia ipoteză, avansată de savantul Pericle Papahagi, arată că meglenoromânii ar fi, de fapt, urmașii românilor sud-dunăreni care, în Evul Mediu, au rămas mai mult în contact direct cu românii nord-dunăreni, apoi au migrat spre Sud.
 Există și părerea că, de fapt, toate cele trei ipoteze ar putea fi adevărate, în parte. Iar meglenoromânii să fi fost de fapt un amestec de pecenegi și de români, o populație care locuia pe ambele maluri ale Dunării, și care i-ar fi dat atât pe întemeietorii Imperiului Asă­neș­­tilor, cât și pe cei ai românilor megleniți de azi. Dialectul meglenoromân nu are decât foarte puține influențe slave, comparativ cu dialectul vorbit de românii nord-dunăreni sau dacoromâni. În schimb, influen­ța grecească asupra acestui dialect este foarte importantă.
Meglenoromâna are o serie de par­ti­cu­la­rități care o dife­ren­țiază net de dialectual aromân. Cercetările etnologilor confirmă faptul că meglenoromânii au venit dinspre nord. Una dintre tradi­țiile lor de Crăciun poate fi întâlnită și la alte populații din zona Dunării, cum ar fi sârbii. Este vorba de bondic, un butuc de stejar pe care capul familiei meglenoromâne îl aduce în gospodărie cu puțin timp înainte de Crăciun, apoi îi dă foc de Bobotează. Această tradiție s-ar fi născut într-o zonă montană, spun etnologii, care cred că, în lunga lor migrație spre sud, meglenoromânii ar fi poposit în Munții Rodopi. Tradiția bondicului se regăsește în comuni­tățile sârbești sub numele de bandjak.
În Evul Mediu, meglenoromânii erau renumiți pentru vitejia lor, în special cei din satul Oșani. Aceștia au fost ultimii care au fost supuși de otomani în înaintarea lor spre nord. Meglenoromânii erau organizați autonomi și fiecare din satele lor se afla sub conducerea unui căpitan. Titlul reflecta rosturile militare pe care meglenoromânii le-au avut de-a lungul istoriei. Ei s-au amestecat puțin cu aromânii, de care îi despărțeau numeroase aspecte culturale. În timp ce meglenoromânii erau agricultori sedentari, aromânii erau păstori care practicau transhumanța.

Românii care au devenit ­musulmani

Un eveniment important pentru istoria meglenoromânilor s-a produs în secolul al XVII-lea, când locuitorii din Nânta s-au convertit în bloc la Islam, în timp ce ceilalți meglenoromâni au rămas creștini ortodocși. În secolul al XIX-lea, fiecare stat balcanic a încercat să îi asimileze pe românii sud-dunăreni, cu excepția temporară a Imperiului Otoman, care a fost, până în momentul ascensiunii Junilor Turci, mult mai tolerant decât statele creștine. Meglenoromânii din Bulgaria de azi au dispărut cu totul. În Macedonia, ei mai sunt doar o mână de oameni, iar populația meglenoromână din Grecia a cunoscut un declin tot mai sever.
Grecia nu recunoaște nici azi în mod oficial existența meglenorormânilor. Un episod dramatic a avut loc în anul 1923, după războiul greco-turc, în urma căruia Grecia a fost înfrântă și a pierdut pentru totdeauna șansa de a recuceri Constantinopole, precum și regiunea Smirna din Asia Mică, ce îi revenise, în conformitate cu tratatele de la finalul primului război mondial. Meglenoromânii musulmani au fost explulzați cu totul în Turcia, în cadrul unui schimb de populații între cele două state. 500.000 de musulmani au fost alungați din Grecia, iar un număr aproximativ egal de greci din Turcia. În satele de meglenoromâni și de aromâni au fost colonizați greci originari din Asia Mică. Presiunea autori­tăților grecești a crescut semnificativ și față de meglenoromânii creștini.
Drept urmare, în anul 1926, 450 de familii de meglenoromâni au migrat spre nord, în România, unde au fost așezați în câteva sate din jurul Durostorului. Iar în anul 1940, când Bulgaria a ocupat Cadrilaterul, ei au fost alungați din nou. Cei mai mulți s-au stabilit în județul Tulcea, de unde comu­niștii i-au mai alungat o dată, în Banat, pe fruntașii meglenoromânilor. Cu toate acestea, 1.200 dintre ei își păstrează și azi dialectul și tradițiile, iar România este țara care încurajează cel mai mult păstrarea acestei comunități.  

Biblioteca de poezie: Angela Marinescu



A primit Premiul Naţional de Poezie 
 Numele: Basaraba-Angela Marcovici,
 pseudonim literar Angela Marinescu
 Data şi locul naşterii: 8 iulie 1941, Arad 
 Studiile şi cariera:
A absolvit Liceul „Moise Nicoară“ din Arad.
 A studiat vreme de patru ani la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca.
 S-a licenţiat în psihologie, în cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii din Bucureşti.
A debutat publicistic în 1965, cu poeme în revista „Tribuna“ din Cluj-Napoca.
În 1969 publică primul volum de poezii, „Sânge albastru“.
 A publicat 15 volume de versuri, un volum de eseuri şi un „Jurnal scris în a treia parte a zilei“.
În 1989 a emigrat în Franţa şi a transmis un memoriu la postul de radio Europa Liberă.
Din 1990 până în 1996 a lucrat ca redactor corespondent la revista „Vatra“.
 În 2003 a primit Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ pentru Opera Omnia.
 Locuieşte în: Bucureşti.
Citeste mai mult: adev.ro/nsrr6z

Angela Marinescu / poem



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Angela Marinescu la Institutul Blecher.



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Interviu Angela Marinescu pentru Radio România Cultural



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Andreea Esca e DISTRUSĂ! Ce i s-a întâmplat celei mai bune prezentatoare de știri din România Interesant! 08.08.2015 - Autor: Cristi Teodorescu - REVISTA BLOGURILOR

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Andreea Esca e DISTRUSĂ! Ce i s-a întâmplat celei mai bune prezentatoare de știri din România





Interesant!

08.08.2015

Autor:

 Cristi Teodorescu

d528fcb61e12eccb7430839bf3d7489e
Criticată rar, lăudată des, Andreea Esca e distrusă! Ştirista este desfiinţată după ce şi-a lansat propriul proiect online.
„Andreea Esca, cea mai mișto femeie mediocră” este titlul care dă numele unui articol care se vrea o „odă a mediocrităţii”, scris de blogăriţa Lidia Marinescu. Textul a ajuns viral, după ce prezentatoarea de ştiri şi-a făcut debutul în online, lansându-şi propriul site.
„Nu ai cum să o urăști pe Andreea Esca. Pur și simplu nu există motive să o urăști, oricât de mult ai căută. Nu a umblat cu tot felul de dubioși și nu are povești sordide de amor. Nu o arde prin cluburi și alte locuri glossy sau glamour. Nu e nici stridentă, nici vindicativă, nu și-a primit titlul de vedetă prin eforturi și sacrificii pe care să ni le scoată pe ochi. Nu! Andreea Esca este regina neîncoronată a mediocrității. Ea este răzbunarea oamenilor fără un talent aparent și fără picioare lungi sau poze în Playboy. În afară de câțiva dilii care comentează pe profilul ei de facebook, nu ai cum să spui că Andreea Esca este o fabuloasă. Nu ai mai nimic de spus. Ea e doar ea.
Acest articol este un omagiu adus mediocrității. Noi, cei 99,99% din pământeni, cei care știm că suntem destinați mediocrității, ar trebui să o divinizăm pe această femeie. Ea a reușit să facă atât de multe cu atât de puține. Dacă ea poate, putem și noi? Firește că nu. Noi trebuie să acceptăm că suntem mediocri. Că nu o să defilăm la Milano, nu o să povestim lumii despre viața noastră fabuloasă, nu o să facem campanii ca să ajutăm copii sărmani, femeile bolnave sau să salvăm vreo deltă sau pădure. Noi putem să salvăm câte o pisicuță de pe lângă bloc, să trecem un bătrân strada și să închidem ochii când ne înjură un mitocan pe trecerea de pietoni. Dar mediocritatea e bună, deși ne-au spus mamele noastre o viață întreagă că suntem speciale. Și iubiții noștri ne-au spus că suntem extraordinare la primele întâlniri. Și cam atât. Pentru că viața e mediocră și nu stă în pozele de pe Facebook, vacanțele pe nu știu unde și mașina albă. Viața e mediocră și deși e așa, poate fi foarte mișto.
Revenind la eroina noastră, mă tot întreb cine e Andreea Esca? Și cu ce se ocupă ea? Femeia zâmbește. Dar când spun zâmbește, păi zâmbește cu totul. Complet. Irefutabil. Ar putea să facă și cursuri de zâmbete. E singura ei calitate. Talentul ei nedescoperit. Andreea, zâmbește-ne! Și atât.
În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook.

În rest, nimic. Arată cum arată majoritatea femeilor de la noi. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nici înaltă, nici micuță. Nici prea slabă, nici grăsuță. Nici urâtă, nici frumoasă. Cam atât despre fizic. O să întrebați dacă nu e cumva cam superficială caracterizarea și de ce ne luam de aspectul ei fizic. Răspunsul e simplu, ea a girat o revistă glossy, The One, după chipul și asemănarea ei. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu-i nici Vogue, dar nici Formula As. Doar e! Cam ca în poza spectaculoasă de mai jos, pusă pe contul ei de Facebook.
 
 Acum să trecem la partea profesională. Andreea vorbește și zâmbește seară de seară. Dar nu e jurnalist oricât de mult s-ar chinui ea să pară. E doar o față pentru oamenii care se ocupă cu jurnalismul la ProTV. Știu că s-a chinuit ani de zile să facă interviuri, să se implice, să pară o jurnalistă. Adică mai mult decât o voce și un chip. Un creier. Poate va accepta că nu poate și că asta nu e nici un păcat. La urma urmei, unii sunt făcuți să scrie știrile în timp ce alții să le citească. Ideea ei despre ce înseamnă partea jurnalistică a social media e cuprinsă complet în imaginile postate de ea mai jos:
Și acum am ajuns la scris. Uite că zâmbetul și scrisul nu merg împreună. Nu merg și pace. Andreea Esca a reușit să pună în practică una din cele mai prostești campanii de social media pe care am văzut-o vreodată.
(…)
„În sfârșit ajungem la Nisa pentru câteva zile liniștite… Mă așez pe șezlong și aștept masa de seară. Îmi pâlpâie telefonul. Un mesaj. Soțul Deliei îmi transmite că în weekend Delia cântă pe o plajă din Saint Tropez și dacă suntem în zonă ne așteaptă. S-a dus pacea de pe marginea piscinei. Cum să cânte o româncă aici, eu să fiu în vacanță și să nu mă duc să o susțin. Hai România!”
Wtf??????? Cine scrie în halul ăsta? Doamna de română nu te-a sunat? Editorii ăia de la ProTV nu plâng prin studouri? Așa ceva nu se poate comenta.
Și în final, te rog cu toată putearea de care sunt în stare: nu mai face campanii publicitare la orice, marchează-le și poartă-te cu măsură. Ia un sărac/săracă din aștia care au talent la scris și mor de foame în mediocritate ca să îți scrie textele. Nu e nici o rușine”
, scrie blogăriţa Lidia Marinescu.
.

Lumini și umbre. Teodor Mărieș: Discursul lui Ion Iliescu de acum 25 de ani clarifică cine a chemat minerii în București, pentru a treia oară! - Autor: Violeta Fotache | sâmbătă, 08 august 2015 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
  EVZ

Interviurile lui Andronic 

Lumini și umbre. Teodor Mărieș: Discursul lui Ion Iliescu de acum 25 de ani clarifică cine a chemat minerii în București, pentru a treia oară!

Autor:  

Violeta Fotache 

 | sâmbătă, 08 august 2015 |

Teodor Doru Mărieş
Invitat în emisiunea Lumini şi umbre realizată de Dan Andronic şi difuzată de postul B1 TV, Teodor Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, a făcut dezvăluiri despre culisele luptei pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor din dosarul “Revoluţiei din 1989” şi al Mineriadei din 13-15 iunie 1990. 
 Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Doru Mărieș a comentat implicarea fostului președinte al României, Ion Iliescu, în venirea minerilor în Capitală în cursul anului 1990.
Apariția, după 25 de ani, a discursului ținut de președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, minerilor veniți în București în iunie 1990, a generat din partea lui Teodor  Mărieș afirmații potrivit cărora Ion Iliescu ar fi chemat minerii nu doar în iunie 1990, ci și în 29 ianuarie 1990 și 18 februarie 1990.
“Mă adresez dumneavoastră de această dată, mulțumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de această dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemenea tuturor delegațiilor din județe care au venit și s-au adăugat acestor forțe solidare ale muncitorimii române. Îi rog pe ceilalți să rămână aici, delegația de mineri, în frunte cu domnul Cosma (Miron Cosma - n.r.), se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem să o reocupați dumneavoastră. Așa cum ați văzut, de această dată avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste care ieri s-au dedat la acte de vandalism. După ce în cursul dimineții de ieri, 13 iunie, forțe organizate de ordine publică au curățat Piața Universității la propriu, adică după ce au evacuat o serie de elemente care zăceau pe spațiul verde. Au eliminat tot spațiul, s-au apucat de curățirea zonei pentru că au răamas mizerii în urma acestora, s-au apucat să curățe carosabilul, să spele, să-l pregătească pentru circulație”.  Așa suna discursul ținut de Ion Iliescu în fața minerilor veniți la București să „reinstaureze ordinea”.

 Despre acest speech, Teodor Doru Mărieș a spus: “Din punctul meu de vedere este discursul care clarifică cu adevărat cine a adus minerii în București. Era a treia oară după 29 ianuarie 1990, 18 februarie 1990 și în 14 iunie 1990 dimineața au sosit a treia oară la chemarea lor. Cu adevărat la chemarea lor!”
 Tag-uri:
 teodor doru maries, lumini si umbre, teodor maries, asociatia 21 decembrie revolutie, revolutia din 1989, ion iliescu, mineri, mineriada, 1990, bucuresti, piata universitatii

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cristian Tudor Popescu: Acum am devenit moartea, distrugătoarea de lumi,...