http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Mugur Isărescu este guvernator al
Băncii Naţionale a României (BNR) din 1990 până în prezent, cu o pauză
de un an (1999-2000), când a fost prim-ministru. Ales în 2014 pentru al
cincilea mandat în fruntea BNR, Isărescu ar putea fi obligat să se
retragă în 2019, indiferent de voinţa sa.
Un lider PNL vrea să-i dea lovitura de graţie lui Mugur Isărescu
Florin Pușcaș,
Redactor
08:57
Mugur Isărescu este guvernator al
Băncii Naţionale a României (BNR) din 1990 până în prezent, cu o pauză
de un an (1999-2000), când a fost prim-ministru. Ales în 2014 pentru al
cincilea mandat în fruntea BNR, Isărescu ar putea fi obligat să se
retragă în 2019, indiferent de voinţa sa.
Deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PNL, a depus un proiect de lege
care prevede limitarea la două mandate a membrilor Consiliului de
Administraţie al BNR. Proiectul prevede şi alte măsuri de asigurare a
independeţei BNR, în conformitate cu prevederile europene. În prezent,
proiectul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pentru votul
final, după ce Comisia juridică a avizat favorabil proiectul de lege,
dar Comisia de buget-finanțe a dat aviz negativ.
Expunere de motive:
"În
scopul aderării la zona monetară europeană, pe lângă îndeplinirea
criteriilor de convergență nominală, România trebuie să respecte și
criteriul juridic, care prevede asigurarea independenței băncii centrale
şi un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administraţie. În
prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcționare a BNR
nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile Băncii
Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergență din anii
2012 și 2014 dedicate României. Raportul asupra Convergenței din anul
2014 precizează în mod clar la pagina 131: „În ceea ce privește
independența băncii centrale, au fost identificate o serie de
incompatibilități și imperfecțiuni”.
De
asemenea, Comisia Europeană atrage atenția că art.33 din Legea BNR
312/2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii
Europene întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a
ministrului de Finanțe și a unui secretar de stat din Ministerul
Finanțelor Publice în cadrul ședințelor care stabilesc politica monetară
a BNR și, prin urmare, au posibilitatea de a influența deciziile BNR.
Comisia
Europeană solicită de doi ani de zile modificarea art. 3 din Legea BNR
312/2004, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea că „Guvernul nu
va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii
conducerii BNR” (Raportul de Convergență al Comisiei Europene 2014,
pagina 131).
Legea 312/2004, în forma
actuală, lasă loc politizării BNR, dar şi numirii în Consiliul de
administraţie a unor persoane care nu au experienţa specifică cerută de
acţiunile unei bănci centrale. Mai mult, prin politizarea CA al BNR,
există riscul unor derapaje în politica băncii centrale, după
necesitățile Guvernului, ceea ce pune în mare pericol stabilitatea
preţurilor şi mediul macroeconomic în ansamblu.
O
instituție care se ocupă de politica monetară a țării trebuie să aibă
la conducere un corp de experți în domeniu, cu o formare profesională de
durată în domeniul științelor economice și cu o experiență deosebită în
domeniul financiar, monetar, al instituţiilor de credit sau
instituţiilor financiare nebancare. Același principiu al experienței
profesionale corespunzătoare și a lipsei de apartenență politică stă la
baza consiliului aflat la conducerea Autorității de Supravegherea
Financiară, conform Legii nr. 113/2013 pentru aprobarea O.U.G. 93/2012,
la art. 9. De asemenea, membrii Comitetului Executiv al Băncii Centrale
Europene trebuie să fie persoane cu autoritate și experiență
profesională în probleme monetare și bancare (Protocol on the Statute of
the European System of Central Banks and of The European Central Bank,
Art. 11.2). Mai mult, la nivelul Băncii Central Europene mandatul
membrilor Comitetului Executiv nu poate depăşi 8 ani. Este şi motivul
pentru care prezenta propunere legislativă limitează la două numărul
mandatelor în Consiliul de administraţie al BNR, cu scopul de a creşte
eficienţa băncii centrale şi a reînnoi viziunea acesteia asupra
politicii monetare.
O mai mare
independență acordată băncilor centrale înseamnă o creștere
proporțională în transparență și în responsabilitate față de publicul
larg. Transparența permite piețelor financiare să înțeleagă cum va
reacționa Banca Centrală într-o anumită situație și astfel investitorii
își vor putea forma așteptări rezonabile cu privire la viitorul
politicii monetare. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale
pentru eficiența politicii monetare și pentru creșterea economică,
într-o economie de piață.
Având în
vedere că România are ca țintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro,
iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a
recunoașterii din partea experților UE și cea a eventualelor corecții
necesare este îndelungat, se impune de urgență alinierea legii BNR la
cerințele Comisiei Europene."
