http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Gelu Vlaşin: Poemul Turn

ISBN: 973-8475-09-0

Gelu Vlaşin nu scrie poezie

Este o afirmaţie riscantă. Nu voi încerca să o demonstrez riguros, nu mă voi folosi de elemente de teorie literară, nu voi aduce în discuţie nici un curent, voi nega fără probe chiar titlul care afirmă, foarte desluşit, că ceea ce veţi urma să citiţi este un poem.

Am să vă spun că este o descoperire, o intuiţie, un secret revelat.

Că Gelu Vlaşin sculptează în marmura dură a cuvintelor până când îndepărtează miraculos tot surplusul din fraze care îmbracă inutil esenţa ca să devină text. Rămâne în urmă o structură aparent fragilă dar perfect autonomă, rezistentă ca o pagodă japoneză, în care el îşi închide moartea, zborul, uitarea, iubirea, dar acestea nu devin prizoniere ci sunt acoperişuri pentru turnurile lui.

Volumul este străbătut de la un capăt la altul de cai. Îi veţi auzi tropăind printre cuvinte, uneori veţi vedea turnuri de cai albaştri alteori cai visând. Sunt caii lui Franz Marc. Sunt locuitorii dintre turnuri, cei care au dreptul să trăiască în spaţiul visării, unde stăpân este Gelu Vlaşin.

Urmând spiritul turnului poem am decupat păreri despre el, idei care încearcă să îi definească cuvintele, dar e sigur că şi spaţiile albe tot despre el vor vorbi.

Delia Oprea


Pe fundalul poeziei tinere, scrisă după Revoluţie şi exploatând la maximum libertatea de expresie câştigată, debutul lui Gelu Vlaşin iese în evidenţă tocmai prin absenţa însuşirilor "tari", a convexităţii psihologice şi a violenţelor de rigoare. Regula zilei pare a fi contestarea oricărei reguli. Eşti înconjurat de explozii verbale şi vezi nenumărate poeme ieşite din matcă şi revărsate în pagină. Liricul alunecă în epic (şi în dramatic), figuraţia poetică se reduce semnificativ, pe măsură ce textul devine direct, contondent - şi abundent [...] Gelu Vlaşin adoptă o formulă minimalistă, mizând pe expresia concentrată şi pe valoarea spaţiilor albe dintre cuvinte [...]. Adevărul e că, la o lectură repetată, poezia lui Gelu Vlaşin câştigă printr-o anume forţă incantatorie, formula sa prinzând mai bine şi reţinând mai mult atenţia cititorului. [...]

Daniel Cristea-Enache


Poetul a debutat în "România literară" (1999) cu câteva "depresii" personale şi sugestive: notaţii discret-sentimentale dintr-o realitate cu site, internet, web, cielo, joyce lauren blanc, jacuzzi şi telenovele. [...] Postmodernistă este senzaţia de prozaic cotidian - nici transparentă cu totul, nici de tot opacă - peste care atârnă umbra unei femei pierdute [...]. Cea mai mare calitate a acestei poezii, care un pare a unui începător, este egalitatea cu sine, tonul neschimbat, nivelul pretutindeni înalt al emoţiei lirice.

Nicolae Manolescu


Premiat de către Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul de debut - Tratat la Psihiatrie, Gelu Vlaşin" este deja un nume al ultimei generaţii de scriitori, poet remarcat de lumea bună a literaturii române de azi, autor de manifeste literare incomode şi publicist avizat, Gelu Vlaşin dă sens noii sensibilităţi apărute în anii schimbării mileniilor şi mentalităţilor. Publicat de mai toate revistele noastre literare, premiat la festivaluri de poezie, Gelu Vlaşin e un profesionist "sosit când trebuia" în literatura română! Îl salut şi pe această cale ascensiunea [...]. /

Liviu Ioan Stoiciu


Minimalistă prin excelenţă, poezia lui Gelu Vlaşin nu îşi propune să rupă, cum se spune, gura târgului; în schimb impune printr-o distincţie specială, ca un jucător de renz care, neputând concura pentru punctajul maxim, îşi asumă deliberat alternativa "jocului la zero". [...] Antenele sensibilităţii lirice captează un sound proaspăt, reconfortant, conturând în jurul spaţiilor absente o atmosferă delicată. [...] Gelu Vlaşin e un poet deja format, cu o voce distinctă şi, subliniez, cu o poetică evoluată.

Paul Cernat


Există în aceste poeme, aşa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mişcarea conştiinţei, iar peste "harta" sentimentelor se abate în permanenţă umbra unor lucruri dizgraţioase şi inutile, care o "decupează", sfârşind prin a-i împrumuta personajului liric aspectul omului-mozaic ce reproduce mimetic aspectul "fragmentarist" al realului. Iar "peisajele" lui Gelu Vlaşin vor fi populate, prin urmare, de prezenţe hibride, care sunt în acelaşi timp (ca la Urmuz) oameni şi lucruri.

Octavian Soviany


Gelu Vlaşin este unul dintre tinerii poeţi afirmaţi în ultimul timp şi - după mine - el are deja o voce distinctă, preferinţe stilistice marcante şi - în cadrul postmodernismului - nu se vădeşte deloc lipsit de lirism, adică de viaţă şi de imaginaţie [...].

Constantin Abăluţă

Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern - Sursa : DIGI24HD

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Distribuie acest articol!

Share Email Twitter Google+ LinkedIn

Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern

Şeful Băncii Naţionale capătă puteri mai mari. Guvernatorul BNR va conduce o structură nouă, un Comitet care va avertiza Guvernul...

• Actualitate

Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern

Publicat 

19:16 28.07.15

Distribuie:

inShare

Şeful Băncii Naţionale capătă puteri mai mari. Guvernatorul BNR va conduce o structură nouă, un Comitet care va avertiza Guvernul ori de câte ori deciziile Executivului ar pune în pericol stabilitatea financiară a ţării.

Embed:

Nicio altă instituţie din România nu se va putea amesteca în activitatea noii autorităţi. Deciziile noii instituţii prezidate de Mugur Isărescu vor fi în schimb obligatorii pentru Guvern.
Noua autoritate, numită Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, va avea un consiliu general format din nouă membri: cinci de la Banca Naţională, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern. Preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
„Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios - aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR. Scopul Comitetului este identificarea eventualelor riscuri care ar putea duce la o criză financiară, potrivit unui proiect de act normativ recent aprobat de Guvern.
„Se pare ca acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale”, a spus Florin Cîţu, analist economic. 
Comitetul este independent: nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Pe de altă parte, recomandările făcute de Comitet, adresate BNR, ASF şi Guvern, sunt obligatorii, inclusiv prin emiterea de reglementări.
Această prevedere îi îngrijorează pe unii economişti, care se tem că atribuţiile Comitetului, condus de guvernatorul BNR, ar putea depăşi domeniul stabilităţii financiare. „Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a mai spus Florin Cîţu, analist economic.
Reprezentanţii BNR au altă opinie. „Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”, a explicat Adrian Vasilescu.
Potrivit recomandărilor UE, statele membre trebuie să aibă astfel de instituţii cu atribuţii în domeniul gestionării riscurilor. În România, responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar nu este reglementată în mod explicit, aşa că în 2013 a apărut o primă ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea unei structuri dedicate. Prima ordonanţă nu a mai devenit lege, iar în toamna lui 2014 a apărut un alt proiect pentru înfiinţarea acestui Comitet. „Oricum salvarea nu vine din aşa ceva”, a spus profesorul de economie Cristian Păun.
 

Stiri Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!

TVR - un asasinat lung si cinic - Marti, 28 Iulie 2015, ora 11:40 - Ioana Ene Dogioiu - Senior editor: Ziare.com

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

TVR - un asasinat lung si cinic

Marti, 28 Iulie 2015, ora 11:40

Ioana Ene Dogioiu

Senior editor Ziare.com

Guvernul Ponta pare sa fi pus cruce TVR. Potrivit proiectului de Ordonanta de Urgenta care va fi discutat si aprobat, marti, intr-o sedinta speciala a Executivului, televiziunea publica va pierde la rectificarea bugetara 15 milioane de lei, in conditiile in care institutia are datorii totale de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat.
Deja TVR are conturile blocate de ANAF pentru ca nu a respectat memorandumul din 2012, prin care Guvernul a permis esalonarea datoriilor la stat ale SRTv pe o perioada de sapte ani. TVR a incheiat anul trecut cu o pierdere de 81,5 milioane de lei.

Departe de mine sa sustin ca o gaura neagra, asa cum devenise TVR, trebuie subventionata la infinit. Dimpotriva, coada pisicii trebuie rupta. Dar, ca om care cunoaste bine aceasta institutie, imi asum cand spun ca TVR a fost impinsa spre pierzanie de puterea politica care acum se pregateste sa-i aplice lovitura fatala.

In primul rand nu ma pot impiedica sa nu remarc faptul ca ANAF s-a repezit direct la TVR, care alaturi de RATB, deschide si deocamdata si inchide lista marilor datornici cu conturi blocate, chiar dupa ce actualul presedinte director general al institutiei, Stelian Tanase, a intors armele si l-a atacat virulent pe Victor Ponta. In acelasi context vine taierea de la rectificare.

Situatia din TVR nu e noua. Dupa 2005 incoace televiziunea publica a tot acumulat datorii. Cum? Din cauza politicului prin excelenta. Conducerea TVR nu a fost pusa niciodata in mana unui manager autentic care sa aiba in vedere exclusiv interesele acestei institutii.

Au fost doar sinecuristi politici, numiti strict pe criterii politice, care au facut ce s-au priceput mai bine, adica in primul rand sa serveasca cu zel zona politica binefacatoare.

Si servirea s-a produs in varii modalitatii. Supusenia politica manifestata nu la nivelul stirilor, ci al emisiunilor, cu teme si invitati alesi pe spranceana, cu liste negre de indezirabili, a fost cel mai acuzat si mai vizibil efect ale politizarii.

Ca sa nu mai vorbim de infiintarea si desfiintarea de canale menite rularii unor bani si publicitatii politice. Asa a fost TVR 3, o aberatie jurnalistica cu audienta confidentiala. TVR News ba aparea, ba disparea, dupa cum era interesul momentului.

Dar au fost si moduri mai putin vizibile. TVR a servit financiar clientelei de partid, prin contracte extrem de paguboase, scandaloase de-a dreptul, dupa cum dezvaluia cu ceva vreme in urma pentru Ziare.com fostul membru al CA al TVR Ada Mesesan.

Apoi, au fost numeroase angajari pe sume foarte mari de neveste, copii, amante, nepoti etc. Povestea era cam asa: se schimba puterea politica, se faceau angajari. Se schimba puterea politica, cei angajati erau bun angajati, cu contracte de munca greu de desfacut, si daca nu plecau de buna voie erau parcati prin tot felul de birouri si functii inventate strict ca parcari de incomozi, iar noua putere isi angaja proprii oameni in posturi cheie. Si tot asa, precum cercurile concentrice ale unui trunchi tot mai gros, o grosime care insemna tot mai multi bani.

Chiar dupa ce a fost facuta pseudo-restructrarea din 2013, pe usa din dos au venit cu tot felul de contracte grase tot felul de clienti politici si nu pe salariul minim pe economie. Ca dovada, imediat dupa restructurare, desi au fost dati afara vreo 900 de oameni, fondul de salarii nu a scazut, ci a crescut substantial.

Clientilor li se adauga marile familii ale TVR care lucreaza cu mic cu mare acolo, de parca aceasta institutie le-ar fi literlamente a doua casa.

Asta in timp ce audienta postului scade din multe motive. Pe de-o parte controlul politic, pe de alta parte o doza de lehamite a autenticilor profesionisti obositi de instabilitate, dar si pentru ca productia profitabila si de calitate a fost mereu subfinantata, prima de la care se taia pentru, de exemplu, contracte de milioane pentru masini.

Cam asa, in linii mari, a fost impinsa TVR spre faliment. Temeinic. Fiind folosita in toate felurile de politic. De ce ar avea nevoie? In primul rand de o autentica restructurare care sa o curete de capusele de toate felurile. N-a existat nici macar una. In opinia mea, ce a facut Claudiu Saftoiu a fost doar o reasezare a straturilor in functie de interesul politic al momentului.

Are nevoie de o noua lege de functionare care in primul rand sa reduca substantial daca nu chiar sa elimine cu totul politizarea, astfel incat TVR sa beneficieze de profesionisti autentici de la nivel de presedinte director general, pana la ultimul angajat. Nici macar vreun semn de asa ceva nu vad.

Cred ca Stelian Tanase nu a fost inca schimbat din functie doar pentru a fi cel care stinge lumina. Si mult nu cred ca mai e.

Din pacate, pentru ca de TVR e nevoie. Romania are nevoie de o televiziune publica, cu productii de calitate eliberate de presiunea comerciala. TVR este un brand consolidat, oricat de ruginit ar fi acum, care nu ar trebui pierdut.

Si nu in ultimul rand, dincolo de straturile de clienti, in TVR mai exista profesionisti de mare calitate. Am mai spus-o, cred ca redactia stiri de acolo are cel putin pe politic si justitie cei mai buni jurnalisti din audiovizualul romanesc actual. Cu cine sa faci televizune de calitate in TVR, dupa ce scapi de capuse, ar fi. Dar vrea cineva o televiziune publica de calitate si apolitica? Nimeni, absolut nimeni, dintre cei cu putere de decizie.

TVR a ajuns cum a ajuns pentru ca asta a vrut politicul de la ea. El este singurul raspunzator de prabusirea televiziunii publice.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre 

 TVR conturi blocate TVR rectificare bugetara Stelian Tanase Ponta TVR

Sursa: 
Ziare.com

Caricatura zilei – 28 iulie

Caricatura zilei

Caricatura zilei – 28 iulie

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Justiţia Americană: Şeful ASF din România a ÎNCĂLCAT embargoul SUA, falsificând documente bancare | DOCUMENT - Autor: Silvana Chiujdea | luni, 27 iulie 2015 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Justiţia Americană: Şeful ASF din România a ÎNCĂLCAT embargoul SUA, falsificând documente bancare | DOCUMENT

Autor:  

Silvana Chiujdea 

  | luni, 27 iulie 2015 |

                                 Mișu Negrițoiu, şeful ASF

  

Ministerul Finanţelor din Statele Unite a transmis că actualul sef al Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), Mișu Negrițoiu, pe când se afla la conducerea executivă a ING România, a încuviințat o tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus de SUA Iranului

 Potrivit unor surse, citate de Realitatea TV, Mișu Negrițoiu se află pe lista neagră a Departamentului de Stat american și chiar ar putea primi interdicție de a intra în Statele Unite pentru o perioadă ca urmare a acestui delict. Conform unui document oficial, prezentat de Realitatea TV, ING România a jucat un rol esențial ca bancă de tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o bancă iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania aeriană Iran Air. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul.
Tranzacția via ING România din 2003-2004, girată de Mișu Negrițoiu, a încălcat codul penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control), corp de control al Ministerului american de Finanțe care se asigură că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat.


Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.


Pe firul respectivelor tranzacții care au tranzitat ING România a intrat OFAC , un fel de gardian al Ministerului american de Finanțe a cărui menire este de a se asigura că toate schimburile internaționale care implică SUA respectă regimul de sancțiuni și embargourile impuse de statul american.
Scandalul iscat de ancheta OFAC ar fi precipat scoaterea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație şi ulterior plecarea lui Negrițoiu din ING România, în 2014.
Încercarea de reabilitare a lui Mișu Negrițoiu s-ar fi făcut prin prin numirea sa în fruntea unei alte instituții mamut – ASF. În tot acest răstimp, Negrițoiu a pledat nevinovat în legătură cu acest scandal și a susținut că plecarea sa de la conducerea ING România nu are nicio legătură cu incidentul, ci s-a întâmplat pentru a lăsa locul altor cadre mai “tinere”, relatează Realitatea TV.
În documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, stipulează că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
"II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de Președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania.

În noiembrie 2013, exportatorul român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul iranian"
Responsabilitatea băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul american.
Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea), destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran.
Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și ascunderea originii americane a bunurilor.
ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura, transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de 1,2 milioane de dolari exportatorului american, se mai arată în documentul citat.

Tag-uri:  

misu negritoiu, ING Romania, OFAC, embargou, ASF, scandal embargou

SUA îl acuză pe Mişu Negriţoiu că a ÎNCĂLCAT embargoul economic impus Iranului - Autor: Costin Popa | marţi, 28 iulie 2015 |

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Economie

SUA îl acuză pe Mişu Negriţoiu că a ÎNCĂLCAT embargoul economic impus Iranului

Autor:

 Costin Popa 

 | marţi, 28 iulie 2015 |

 

                            Mişu Negriţoiu

Acuzaţii incredibile la adresa lui Mişu Negriţoiu. Aflat la conducerea executivă a ING România, Mişu Negriţoiu ar fi încuviinţat o tranzacţie ilegală, care încălca la momentul respectiv embargoul economic impus de SUA Iranului

Astfel, ING România, cu Mişu Negriţoiu în conducere, a jucat un rol esențial ca bancă de tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o bancă iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania aeriană Iran Air, informează Realitatea.net. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul. Tranzacţia incriminată s-ar fi făcut în perioada 2003-2004.
Potrivit sursei mai sus citate, Negrițoiu se află pe lista neagră a Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a intra în SUA pentru o perioadă de timp. 
Replica lui Mişu Negriţoiu nu a întârziat să apară. “Acţiunile efectuate în 2003 – 2004 nu au fost niciodată coordonate de mine, în calitatea de director general adjunct. Acţiunile respective au făcut obiectul unor investigaţii interne la timpul respectiv, fără ca vreun document să menţioneze numele sau implicarea mea. Asocierea acestor fapte cu numele meu reprezintă simple presupuneri”, a spus Mişu Negriţoiu.
 Tag-uri:
 misu negritoiu, embargou economic, negritoiu ing, negritoiu, sua, sua iran, sua negritoiu, negritoiu incalcare embargou

Moise Guran îl desființează pe Mugur Isărescu: Nu are dreptate Analisti / Jurnalisti Politici 27.07.2015 - Autor: Cristi Teodorescu -

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Moise Guran îl desființează pe Mugur Isărescu: Nu are dreptate

Analisti / Jurnalisti Politici

27.07.2015

Autor: 

Cristi Teodorescu

Moise Guran e unul dintre cei mai apreciați jurnaliști, mai ales economici, ai presei din România. El e apreciat pentru modul direct și argumentat în care își exprimă părerile. În cel mai recent articol al său de pe blogul personal, Guran lansează un atac surprinzător la Mugur Isărescu. ”Nu, Isărescu nu are dreptate. Iar eu am început să mă îndoiesc de acest Dumnezeu al economiei.”, scrie Guran.
”Îl urmăresc pe Guvernator de 18 ani. Mi-a plăcut întotdeauna stilul său, de Moromete. Banca Națională a României a fost întotdeauna o pepinieră de economiști, unii geniali, precum Lazea, alții mai degrabă tocilari precum profesorul Daniel Dăianu, un om foarte rupt de realitate. Doi oameni mi-au atras atenția în mod particular în această perioadă – Mugur Isărescu și Cristi Popa, fostul său viceguvernator.
Minți briliante în materie de economie, amândoi aveau o chestie, un fel de atingere a realității care nu le permitea să bată câmpii în monetarism cum face Daniel Dăianu sau să se piardă în dimensiunea matematică, abstractă și mult prea infinită pe care economia, de multe ori, dă impresia că o are. Cum eu nu sunt un economist de profesie ci doar un comunicator (un jurnalist) destul de autodidact în materie de economie, am trăit acești ani urmărind opinii, politici aplicate și neaplicate, idei, poziții, reveniri… Când spun că am început să mă îndoiesc de Isărescu nu mă refer la buna credință a Guvernatorului (personalitatea sa are și o astfel de dimenisiune, rară la acest nivel de putere și influență) nu mă refer nici la judecățile de valoare ale Guvernatorului (care probabil vor deveni și mai valoroase o dată cu înaintarea în vârstă a lui Isărescu) dar am început să am dubii în legătură cu oportunitatea lor. Așa cum vă spuneam într-un articol precedent, Mugur Isărescu și-a dat deja acordul pe Codul Fiscal, dar s-a răzgândit subit după epopeea grecească din această vară.
De data asta Ponta spune adevărul, dar vai, săracul Ponta, a mințit de atâtea ori încât nimeni nu îl mai crede acum. Intervenția de săptămâna trecută, cea în care Isărescu desființează literalmente Codul Fiscal, arată că Isărescu crede că ceva mult mai important și mai periculos planează asupra țării noastre și că, deși inițial Isărescu a fost de acord, acum nu mai este, pentru că pur și simplu noul Cod Fiscal nu mai este oportun. Cu adevărat mișto e faptul că Isărescu confirmă practic ipotezele mele anterioare, de fapt tot eu pe acest site am și emis opinia că “salvarea grecilor cu capital grecesc din România este cheia bătăliei pentru noul cod fiscal“. Acum, a mai apărut o ipoteză, una nașpa rău, cum că se pregătește un plan de scoatere/ieșire din UE a țărilor care nu îndeplinesc unele criterii și poate de aici și spaima lui Isărescu de a face Codul Fiscal pilaf.
După cum vedeți, încerc să fac o imagine in reflexia unor cioburi, am fost plecat două săptămâni din țară și încerc să ghicesc (ceea ce de obicei nu fac, chiar dacă las impresia că fac) ce a dus la așa o bulversare… Indiferent care sunt motivele lui Isărescu, indiferent cum s-au acuplat diferitele tabere politice (care de regulă nu înțeleg mai nimic) pe problema Codului Fiscal, în rândurile următoare o să îmi asum dificila sarcină de a combate cu argumente devastatorul atac pe care Mugur Isărescu l-a susținut împotriva Codului Fiscal. Asta pentru că am sentimentul că nimeni altcineva nu are de gând sau nu poate să o facă.
Cheia problemei pare a fi deficitul bugetar. De fapt nu este, dar hai să stăm pe ea. Nimeni nu știe exact care va fi impactul reducerii TVA la alimente (BNR vede conturile trezoreriei și Isărescu știe totuși unele lucruri înaintea muritorilor de rând) dar ceea ce vedem în acest an este un excedent de 0,6% din PIB (deci un mld de euro pe prima jumătate a anului) în condiții de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Pentru prima dată în cei 18 ani de când predicăm (de la școala BNR citire) liberalizarea economiei prin reducerea de taxe avem o confirmare, și încă una solidă, că reducerea de taxe crește veniturile la buget prin stimularea economiei. De mai bine de jumătate de an România reduce taxe și, în condiții de creștere ușoară a cheltuielilor, excedentul bugetar crește.
Parcă visăm și nu ne credem ochilor ce visăm. Sigur Isărescu nu crede, dar execuția bugetară îl contrazice. Bineînțeles că politica de stimulare fiscală prin reducerea de taxe într-o perioadă de creștere este prociclică, dar la noi vorbim acum despre o reformare fundamentală a economiei. Nu creșterea economică este efectul principal al noului Cod Fiscal, ci reducerea evaziunii, o chestiune care două decenii a fost la fel de neverosimilă ca și lupta anticorupție. Acum se întâmplă! Reducerea TVA este necesară în primul rând pentru formarea unor bune practici în economie și, dacă nu s-a putut altcândva, e bine și acum. Oricând e bine. Isărescu e prea bătrân ca să mai creadă în minuni, ok, dar problema bătrânilor este că nu recunosc minunile nici atunci când ele chiar se petrec.
Deci nu creșterea economică din 2016 e importantă ci creșterea gradului de conformare voluntară pentru cine știe cât timp România va putea fi o țară civilizată din punct de vedere fiscal. Asta nu se face doar cu campanii dure ale ANAF. Reducerea taxelor e un must! Iar Isărescu nu pare să o priceapă, sau nu crede în ea, sau pur și simplu s-a obișnuit cu o Românie medievală din punct de vedere fiscal, încât nu poate înțelege un pas înainte pe care el însuși l-a predicat și l-a aplicat atunci când era premier.
Așa, și cine spunea anul trecut că decât investiții proaste, mai bine statul economisește banii? Mai țineți minte? A fost prima ruptură majoră între ceea ce predic eu și ceea ce susține Dumnezeul economiei noastre, Mugur Isărescu. Problema este că guvernul ăsta nu e în stare de investiții și punct. S-a lămurit problema. Da, face excedente căci nu e în stare să facă autostrăzi… Așa și? Mai departe cum procedăm? Nu e normal să reducă taxele ca să permită și, de fapt să atragă investiții private? Nici nu vă imaginați ce motor uriaș va fi reducerea aia a impozitului pe dividende! În esență vorbim despre locuri de muncă pe care le vor creea privații dacă statul nu e în stare. Sigur, privații nu vor face autostrăzi, dar vor face altceva… orice, putem crește și pe servicii dacă nu creștem pe infrastructură… Dar, încă o dată, aici Isărescu se contrazice grav pe sine însuși.
În toamna 2014 spunea că investițiile publice nu trebuie făcute, acum se vaită că noul Cod Fiscal nu lasă loc de investiții publice. Așa este, nu prea mai lasă. Dar oferă ceva concret în locul unei iluzii de care eu unul m-am săturat. O da! Aici e punctul slab al guvernării, nu al Codului Fiscal. Așa cum foarte inspirat spunea Florin Cîțu, Codul Fiscal este doar un reper în economie. Nu reducerile de taxe fac deficit, cheltuielile mari fac deficit. Este jobul guvernului să reducă din cheltuieli în cazul în care Codul Fiscal produce, momentan, o gaură în buget.
Când vă spuneam că acest Cod Fiscal are un călcâi al lui Ahile mă refeream la faptul că nu este dublat de o reformă a administrației publice care să permită reducerea cheltuielilor în unitățile teritoriale, astfel încât un eventual deficit să poată fi ținut sub control. Isărescu trăiește în anii 2010, a fost artizanul tăierilor de salarii de atunci și de aceea spune că nu rezistă democrația. Da, aici ar fi avut dreptate, dar numai dacă venea cu argumentul ăsta cât era în dezbatere Codul Fiscal, NU după aprobarea lui cu aproape unanimitate în Parlament.
După ce toate partidele și-au asumat Codul Fiscal, să vii și să zici că nu rezistă democrația, este ca și cum ai submina-o chiar tu, din influenta și puternica poziție de Guvernator pe care o ai. O coerență politică în materie de taxe n-am mai avut niciodată, aceasta ar fi fost prima, și acesta este motivul pentru care nu mi-a plăcut poziția Guvernatorului, am criticat dur faptul că Președintele a spart această coerență retrimițând în Parlament Codul Fiscal, determinând și răzgândeala trepădușilor din PNL. De asta am ajuns să mă îndoiesc de Isărescu. Când un astfel de Dumnezeu vine și spune că toți sunt proști, oamenii de afaceri sunt proști, jurnaliștii, politicienii… cum să-l contrazici? Noi ca națiune avem o gravă problemă de coerență. Spre deosebire de unguri, de nemți, de alte nații, noi nu prea știm să fim uniți în chestiuni importante. Ba chiar, ironia sorții, se mai întmplă și ca, accidental, o astfel de coerență să fie obținută de câte un olog politic, așa cum e Victor Ponta. Dar, la dracu! la scară istorică nici nu mai contează asta!
Contează dezvoltarea, pașii înainte pe care reușim să îi facem și, chiar dacă acest cod fiscal nu e perfect (eu însumi l-am criticat punctual) ideală era asumarea sa politică. Pe care Isărescu și Iohannnis au stricat-o. Nu mai contează de ce. Important este că, fără acea unitate, Codul Fiscal devine vulnerabil, nu mai știi sigur dacă peste un an sau doi va mai fi valabil sau va fi modificat, iar asta reduce încrederea, reduce deci semnificativ efectul pozitiv de reformare al economiei pe care l-ar fi avut. De aceea îmi permit să spun, cu aproape același respect pentru Dumnezeul economiei, Mugur Isărescu, indiferent de motivele ce l-au speriat și l-au făcut să-și reevalueze poziția, Isărescu a greșit!”, scrie Moise Guran pe biziday.ro