Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
duminică, 26 iulie 2015
Germany: Merkel attends gala opening of Bayreuth Festival
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Mana de fier in manusa de catifea - ultima sansa a R.Moldova - Duminica, 26 Iulie 2015, ora 06:25 - Ioana Ene Dogioiu , Senior editor Ziare.com
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Povestea
parcursului in dificultate al Maiei Sandu catre sefia Guvernului
Republicii Moldova suna cam asa: mari barbati politici ai tarii, care
si-au dat cu varf si indesat masura capacitatii de a tine corabia
dreapta, care tin tara in criza politica de saptamani bune au crezut ca
au gasit o vitrina ideala.
Tinerica, frumusica, cu CV curat, adica mai romaneste o papusica pe care sa o manevreze ei cum doresc, lasand aparenta unei reale schimbari de paradigma. Si cand colo, dna Sandu s-a dovedit o femeie cu multa substanta, verticala si deloc ametita de perspectiva functiei spre care nu s-a repezit neconditionat. O mana de fier intr-o manusa de catifea.
Asa ceva nu e de acceptat si revelatia a provocat furia "dinozaurilor", dupa cum arata declaratiile liderului liberal moldovean Mihai Ghimpu pentru ProTV Chisinau.
Formulari de tipul "Maia Sandu nu trebuie sa-mi vie ca un rege", "Trebuie sa indeplineasca ideile mele, nu eu pe ale ei", "Nu suntem la gradinita ca sa-mi spui mie imi place mancarea asta, asta nu-mi place", "Nu-i mai desteapta decat noi" arata o mare furie, dar, imi pare rau sa o spun, si o teribila ingustime a gandirii. Si nu face decat sa confirme faptul ca, in loc de papusica trasa de sfori, marii barbati politici au descoperit, ce sa vezi?, un personaj solid in picioare si, nenorocire mare, cu viziune.
Dar sa vedem ce a cerut Maia Sandu de l-a scos din minti pe Mihai Ghimpu, pentru ca si-a explicat conditiile intr-o postare pe Facebook:
"1) nu am cerut sa formez eu Cabinetul de ministri. Realizez ca e dreptul partidelor sa inainteze persoane conform acordului incheiat. Cred, totusi, ca trebuie sa pot sa 'am un cuvant de spus' asupra componentei."
Adica a refuzat sa acopere cu imaginea ei orice si a avut pretentia la oameni cu care sa poata lucra. E anormal?
"2) Nu pot sa-mi asum responsabilitatea pentru politica economica si financiara a statului si sa fiu sigura ca voi putea realiza toate masurile pentru obtinerea unui program cu Fondul Monetar International atata timp cat Guvernul nu are un partener de incredere la Banca Nationala. Evenimentele din ultimele luni ne-au demonstrat ca nu putem fi siguri ca managementul actual al Bancii face tot posibilul pentru a asigura integritatea si stabilitatea sistemului bancar."
Ultimele evenimente, adica sifonarea din sistemul bancar a nici mai mult nici mai putin decat un miliard de dolari.
Surse politice de la Chisinau spun ca Maia Sandu a cerut si demiterea procurorului general pentru a incepe anticoruptia.
"3) In primele zile ale activitatii sale, noul Guvern va trebui sa vina cu un plan de masuri anticriza, care va include si reducerea semnificativa a cheltuielilor publice. Este evident ca, cel putin pe termen scurt, aceste masuri nu vor contribui la cresterea standardelor de viata ale populatiei. Pentru ca sa avem obraz sa cerem populatiei ca sa ne sprijine sa putem depasi aceasta situatie, care este o consecinta directa a furtului din sistemul bancar, trebuie, cel putin, sa transmitem un semnal clar ca institutiile statului, in sarcina carora este tocmai prevenirea unor asemenea ilegalitati, sunt sanctionate."
Teribil, nu? Plan anticriza, reducerea cheltuielilor publice, anticoruptie! Ce spui tu acolo, papusica?
Remarc de altfel ca dl Ghimpu nu a avut obiectii argumentate pe fondul conditiilor formulate de Maia Sandu, ci s-a infuriat pentru simplul fapt ca ele au fost formulate. Cum zicea domnia sa? "Trebuie sa indeplineasca ideile mele, nu eu pe ale ei", ca doar de aia e premier, nu?
Din pacate, R.Moldova se indreapta rapid spre un dezastru in fata caruia cred ca Maia Sandu poate fi ultima sansa.
Tara e in criza politica, in pragul incapacitatii de plata, sub asediul propagandei rusesti. Chiar era nevoie de un premier integru si cu viziune care sa redreseze corabia exact neindeplinind ideile celor care au ajuns in impasul actual.
Cand Titanicul se scufunda, pasagerii se bat pe sticlele de bere. Asa vad eu dezolantul peisaj al unei tari adusa in deriva de propria clasa politica inepta.
Nu ca as vedea diferente prea mari fata de politicienii romani. La sfaristul anilor '90, eram cam tot acolo: partide mici, orgolii imense, mize personale si mult haos. Dar noi am avut atunci sansa parcursului european si al integrarii in NATO care au functionat ca limite pentru forta distructiva a politicienilor autohtoni.
Din pacate, R.Moldova tocmai de sansa europeana sa indeparteaza in haosul de acum, cu "asistenta" abila a Rusiei.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Ziare.com
Mana de fier in manusa de catifea - ultima sansa a R.Moldova
Duminica, 26 Iulie 2015, ora 06:25
Ioana Ene Dogioiu
Senior editor Ziare.com
Tinerica, frumusica, cu CV curat, adica mai romaneste o papusica pe care sa o manevreze ei cum doresc, lasand aparenta unei reale schimbari de paradigma. Si cand colo, dna Sandu s-a dovedit o femeie cu multa substanta, verticala si deloc ametita de perspectiva functiei spre care nu s-a repezit neconditionat. O mana de fier intr-o manusa de catifea.
Asa ceva nu e de acceptat si revelatia a provocat furia "dinozaurilor", dupa cum arata declaratiile liderului liberal moldovean Mihai Ghimpu pentru ProTV Chisinau.
Formulari de tipul "Maia Sandu nu trebuie sa-mi vie ca un rege", "Trebuie sa indeplineasca ideile mele, nu eu pe ale ei", "Nu suntem la gradinita ca sa-mi spui mie imi place mancarea asta, asta nu-mi place", "Nu-i mai desteapta decat noi" arata o mare furie, dar, imi pare rau sa o spun, si o teribila ingustime a gandirii. Si nu face decat sa confirme faptul ca, in loc de papusica trasa de sfori, marii barbati politici au descoperit, ce sa vezi?, un personaj solid in picioare si, nenorocire mare, cu viziune.
PUBLICITATE
"1) nu am cerut sa formez eu Cabinetul de ministri. Realizez ca e dreptul partidelor sa inainteze persoane conform acordului incheiat. Cred, totusi, ca trebuie sa pot sa 'am un cuvant de spus' asupra componentei."
Adica a refuzat sa acopere cu imaginea ei orice si a avut pretentia la oameni cu care sa poata lucra. E anormal?
"2) Nu pot sa-mi asum responsabilitatea pentru politica economica si financiara a statului si sa fiu sigura ca voi putea realiza toate masurile pentru obtinerea unui program cu Fondul Monetar International atata timp cat Guvernul nu are un partener de incredere la Banca Nationala. Evenimentele din ultimele luni ne-au demonstrat ca nu putem fi siguri ca managementul actual al Bancii face tot posibilul pentru a asigura integritatea si stabilitatea sistemului bancar."
Ultimele evenimente, adica sifonarea din sistemul bancar a nici mai mult nici mai putin decat un miliard de dolari.
Surse politice de la Chisinau spun ca Maia Sandu a cerut si demiterea procurorului general pentru a incepe anticoruptia.
"3) In primele zile ale activitatii sale, noul Guvern va trebui sa vina cu un plan de masuri anticriza, care va include si reducerea semnificativa a cheltuielilor publice. Este evident ca, cel putin pe termen scurt, aceste masuri nu vor contribui la cresterea standardelor de viata ale populatiei. Pentru ca sa avem obraz sa cerem populatiei ca sa ne sprijine sa putem depasi aceasta situatie, care este o consecinta directa a furtului din sistemul bancar, trebuie, cel putin, sa transmitem un semnal clar ca institutiile statului, in sarcina carora este tocmai prevenirea unor asemenea ilegalitati, sunt sanctionate."
Teribil, nu? Plan anticriza, reducerea cheltuielilor publice, anticoruptie! Ce spui tu acolo, papusica?
Remarc de altfel ca dl Ghimpu nu a avut obiectii argumentate pe fondul conditiilor formulate de Maia Sandu, ci s-a infuriat pentru simplul fapt ca ele au fost formulate. Cum zicea domnia sa? "Trebuie sa indeplineasca ideile mele, nu eu pe ale ei", ca doar de aia e premier, nu?
Din pacate, R.Moldova se indreapta rapid spre un dezastru in fata caruia cred ca Maia Sandu poate fi ultima sansa.
Tara e in criza politica, in pragul incapacitatii de plata, sub asediul propagandei rusesti. Chiar era nevoie de un premier integru si cu viziune care sa redreseze corabia exact neindeplinind ideile celor care au ajuns in impasul actual.
Cand Titanicul se scufunda, pasagerii se bat pe sticlele de bere. Asa vad eu dezolantul peisaj al unei tari adusa in deriva de propria clasa politica inepta.
Nu ca as vedea diferente prea mari fata de politicienii romani. La sfaristul anilor '90, eram cam tot acolo: partide mici, orgolii imense, mize personale si mult haos. Dar noi am avut atunci sansa parcursului european si al integrarii in NATO care au functionat ca limite pentru forta distructiva a politicienilor autohtoni.
Din pacate, R.Moldova tocmai de sansa europeana sa indeparteaza in haosul de acum, cu "asistenta" abila a Rusiei.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa:Ziare.com
sâmbătă, 25 iulie 2015
Click | Ziarul Click! îţi aduce cele mai tari exclusivităţi, vedete, actualitate, divertisment, sport
Click | Ziarul Click! îţi aduce cele mai tari exclusivităţi, vedete, actualitate, divertisment, sport
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Unul dintre cele mai frumoase cupluri din tenisul mondial, cel format din Maria Sharapova şi Grigor
Cetățeni de onoare, condamnați penal - Autor: Brînduşa Armanca | sâmbătă, 25 iulie 2015 - Sursa : EvZ
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Dan Diaconescu, Mihail Vlasov, Liviu Dragnea sau Miron
Mitrea sunt doar câțiva dintre cei care au primit titluri de fruntași ai
unor orașe. Meritele lor nu au fost identificate până acum
Imediat după 1989, consiliile locale abia înființate s-au grăbit să acorde titluri de cetățean de onoare fără să se gândească prea mult la criterii. Era epoca entuziasmelor postrevoluționare, când un transport cu medicamente sau voluntariatul admirabil al vecinilor se considerau acte eroice. Nimic de zis, când Timișoara i-a acordat consulului iugoslav, Mirko Atanackovic, primul titlu de cetățean de onoare în martie 1990 pentru „curajul cu care s-a angajat din prima zi în Revoluția noastră și justelor informații difuzate în toată lumea”, titlul a fost pe deplin meritat. După 25 de ani, numele său se întâlnește, pe aceeași listă, cu numele martirilor distinși post-mortem, dar și cu numele unor vechi comuniști sau cu oameni de încredere ai Securității dați în vileag, sau nu.
FOTO: Viorel Hrebenciuc
Amestecul e indigest pe toate listele publicate pe site-urile primăriilor de azi. Prima lege a administrației publice locale, Legea 69/1991, nu prevedea condiții de acordare a titlului, abia mai târziu, odată cu Legea 215/2001, cetățenia de onoare primește un regulament-cadru. Se stipulează că merită titlul personalități recunoscute național și internațional, care aduc prestigiu, progres și faimă localității. Adică, oameni de onoare.
FOTO: Miron Mitrea
FOTO: Sergiu Sechelariu
FOTO: Gheorghe Nichita
FOTO: Dan Diaconescu
FOTO: Darius Vâlcov
Uite așa au ajuns cetățeni de onoare la Târgu Frumos Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, azi încarcerat, și Gheorghe Nichita, înamoratul primar al Ieșilor. Apoi, Mihail Vlasov, „excelența” de la Camera de Comerț și Industrie, acuzat de trafic de influență, la Târgu-Neamț, tata-socru Ilie Sârbu la Caraș-Severin (fiindcă de o vreme se împart și titluri de cetățeni de onoare ai județului). Tot cetățeni de onoare sunt și frații Cristescu, maeștrii privatizărilor încă nedeslușite, la Orăștie, ca mulțam pentru Arsenal Park, Sebastian Ghiță la Ploiești, Dragnea și Ponta la Racșa, jud.Satu-Mare la pachet cu Dușa, Geoană, Pașcu etc.
FOTO: Liviu Dragnea
Cât a avut fonduri pe mână ca ministru al dezvoltării, Liviu Dragnea a fost răsfățatul distincțiilor, fiindcă „vrednic este”, cum i-au cântat popii, deci a mai primit cetățenii din astea la Negrești-Oaș, la Tătulești-Olt și cine mai știe pe unde. Cât pe ce să se bucure și Darius Vâlcov de o ceremonie la Pomârla, unde primarul l-a propus în ianuarie 2015. N-a mai apucat, l-au umflat în martie, pentru mită, trafic și alte fapte de onoare.
FOTO: Relu Fenechiu
EVZ Special
Cetățeni de onoare, condamnați penal
Autor:
| sâmbătă, 25 iulie 2015
Mihail Vlasov
Imediat după 1989, consiliile locale abia înființate s-au grăbit să acorde titluri de cetățean de onoare fără să se gândească prea mult la criterii. Era epoca entuziasmelor postrevoluționare, când un transport cu medicamente sau voluntariatul admirabil al vecinilor se considerau acte eroice. Nimic de zis, când Timișoara i-a acordat consulului iugoslav, Mirko Atanackovic, primul titlu de cetățean de onoare în martie 1990 pentru „curajul cu care s-a angajat din prima zi în Revoluția noastră și justelor informații difuzate în toată lumea”, titlul a fost pe deplin meritat. După 25 de ani, numele său se întâlnește, pe aceeași listă, cu numele martirilor distinși post-mortem, dar și cu numele unor vechi comuniști sau cu oameni de încredere ai Securității dați în vileag, sau nu.
FOTO: Viorel Hrebenciuc
Amestecul e indigest pe toate listele publicate pe site-urile primăriilor de azi. Prima lege a administrației publice locale, Legea 69/1991, nu prevedea condiții de acordare a titlului, abia mai târziu, odată cu Legea 215/2001, cetățenia de onoare primește un regulament-cadru. Se stipulează că merită titlul personalități recunoscute național și internațional, care aduc prestigiu, progres și faimă localității. Adică, oameni de onoare.
FOTO: Miron Mitrea
Carul cu distincții
Caracalul bate tot în generozitatea cu care împarte onoarea, ambiționând să depășească în număr listele Capitalei sau ale Clujului. Până în 2013, an la care se oprește informația de pe site-ul oficial, se acordaseră deja peste 130 de titluri celor mai diverși cetățeni (Clujul e undeva pe la 180). Printre ei: Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției și turnătoare cu nume de cod „Sanda”, omul de afaceri George Păunescu, actori, sportivi, scriitori și un șir întreg de generali și fețe bisericești. Printre cărăcălenii de frunte se găsește și Dan Diaconescu, fost OTV, condamnat la 5 ani pușcărie pentru șantaj. Cum primăria a adoptat un regulament clar în 2013, „Senzaționescului” i s-ar putea retrage titlul conform art. 13-15 din regulament. Dar cine să își bată capul cu asta? Moineștiul se laudă și el cu nume prestigioase. Alături de înalții prelați Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Ioachim Băcăuanul, alături de Beatrice Veteau, președinta organizației „Farmaciști fără frontiere”, iată-l pe Viorel Hrebenciuc cetățean de onoare din 2002. Acesta avea să adauge peste ani un stufos dosar penal gloriei orașului, ca de altfel și Sergiu Sechelariu, băgat până în gât în afaceri de corupție cu Adrian Năstase și Miron Mitrea. Și aceștia au binemeritat, pe lângă dregătorii, și titluri, decorații, pupăciuni.FOTO: Sergiu Sechelariu
Două refuzuri și câteva concluzii
Dacă de „reperarea” onoarei nu se preocupă edilii (poate doar titlul lui Vlasov să fi fost suspendat până acum), nici comunitățile nu par supărate că se asociază numele localității cu numele unor infractori. Ba, mai mult, aceștia păstrează avantajele, gratuitățile, drepturile. Orașele mari sunt mai prudente, cetățenia de onoare fiind conferită unor personalități culturale sau unor străini de marcă, diplomați, universitari, sportivi și mai rar conjunctural. Ca să vezi, soarta: Sibiului i-au refuzat (sau doar amânat?) titlul doi candidați: președintele Băsescu și președintele Iohannis. Iar la Timișoara au protestat împotriva desemnărilor cu toptanul chiar revoluționarii, la aniversările de un sfert de veac. Setoși de măriri, fie ele deșarte, românii rar refuză o diplomă, un titlu, o honoris causa, o insignă, orice, indiferent de companie. O statistică empirică arată că, pe liste, cel mai frecvent se regăsesc printre cetățenii de onoare Regele Mihai, PreaFericiții și ... caricaturistul Popa’s.FOTO: Gheorghe Nichita
Dosarele de corupție și onoarea
Ceva rumoare s-a iscat când un consilier local al Craiovei a început să strângă semnături pentru retragerea cetățeniei de onoare fostului premier Năstase, de două ori sancționat cu închisoare și lui Sorin Tănăsie, boxer pușcăriaș. S-a opus vocal primărița PSD, fostă PRM, Olguța Vasilescu, fiindcă așa vrea ea. Iar la Craiova, ea face legea. Ziarul regional al Olteniei, Ediție specială, semnala în ediția din 11 mai, că președintele PNL Mehedinți și consilier local a inițiat o hotărâre pentru a i se retrage Elenei Udrea cetățenia de onoare a Severinului, acordată în 2010, când era ministrul Dezvoltării. Dar a omis să ceară același lucru pentru Miron Mitrea, deja condamnat penal, onorat mult anterior, împreună cu soția, deputat al județului.Toți aceștia au primit titluri contra fonduri. De ce, atunci, discriminarea, se întreabă publicația? Poate fiindcă în Mehedinți USL trăiește...FOTO: Dan Diaconescu
Darius Vâlcov, cetățean de onoare la Pomârla. N-a mai apucat!
Greu de găsit personaj garnisit cu dosare penale sau aflat la „mititica”, fără cetățenie de onoare. Listele sunt indicatori relevanți pentru absența unor criterii serioase și, mai ales, pentru degradarea ideii de onoare în societatea românească de tranziție. Reputației i-a luat locul notorietatea, iar prestigiului autentic i se substituie funcțiile vremelnice și interesele politice, mai mult cele ale primarilor, decât ale comunității.FOTO: Darius Vâlcov
Uite așa au ajuns cetățeni de onoare la Târgu Frumos Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, azi încarcerat, și Gheorghe Nichita, înamoratul primar al Ieșilor. Apoi, Mihail Vlasov, „excelența” de la Camera de Comerț și Industrie, acuzat de trafic de influență, la Târgu-Neamț, tata-socru Ilie Sârbu la Caraș-Severin (fiindcă de o vreme se împart și titluri de cetățeni de onoare ai județului). Tot cetățeni de onoare sunt și frații Cristescu, maeștrii privatizărilor încă nedeslușite, la Orăștie, ca mulțam pentru Arsenal Park, Sebastian Ghiță la Ploiești, Dragnea și Ponta la Racșa, jud.Satu-Mare la pachet cu Dușa, Geoană, Pașcu etc.
FOTO: Liviu Dragnea
Cât a avut fonduri pe mână ca ministru al dezvoltării, Liviu Dragnea a fost răsfățatul distincțiilor, fiindcă „vrednic este”, cum i-au cântat popii, deci a mai primit cetățenii din astea la Negrești-Oaș, la Tătulești-Olt și cine mai știe pe unde. Cât pe ce să se bucure și Darius Vâlcov de o ceremonie la Pomârla, unde primarul l-a propus în ianuarie 2015. N-a mai apucat, l-au umflat în martie, pentru mită, trafic și alte fapte de onoare.
FOTO: Relu Fenechiu
Tag-uri:
dani diaconescu, mihail vlasov, liviu dragnea, miron mitrea, timisoara, mirko antanackovic, capitala, cluj, Rodica Stănoiu, OTV, Ioachim Băcăuanul, adrian nastase, regele mihai, sorin tanasie, psd, prm, olguta vasilescu, pnl mehedinti, pnl, usl, camera de comert si industrie a romaniei, trafic de influenta, chorghe nichita, targu neamt, caras severin, ilie sarbu, Arsenal Park, Sebastian Ghiță, satu mare, mircea geoana, darius valcov, victor ponta, targu olt
Mesaje - Categorie: Bref - Creat: Joi, 23 Iulie 2015 18:52 - Scris de Tia Şerbănescu - Sursa : Curentul
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
După
alegerea lui Dragnea ca președinte interimar, Zgonea, Plumb, Oprișan și
ceilalți au ieșit să anunțe că sunt „o echipă” iar partidul a ieșit
întărit și mai unit. Și PSD chiar a făcut un pas înainte: avea un
președinte inculpat, acum are unul condamnat. E un progres și o dovadă
că partidul încurajează reintegrarea socială a celor condamnați și nu-i
lasă de izbeliște, să facă și alte infracțiuni. Până și Zgonea care
declarase cu trei zile în urmă că „PSD e în criză, cu liderul inculpat
și viceliderul condamnat”, a constatat că „în acest moment PSD a ieșit
din criză”. Evident. Acum are un lider condamnat și un premier inculpat.
Schimbare majoră. Ilici însuși l-a susținut pe Dragnea pentru
„calitățile sale organizatorice necesare în această perioadă” - calități
dovedite cu succes în campaniile lui Geoană, Ponta și la referendum pe
care le-a pierdut salvând astfel România de pericolul monopolului roșu.
S-a confirmat și Congresul în noiembrie. Poate chiar 16 nov, ca să fie
cu noroc. Înfrângerea zdrobitoare de anul trecut merită o aniversare, cu
tort și lumânare. Cum Daniel Savu declarase în C.Ex. că „liderii noștri
au fost chemați în pădurea Băneasa și puși să candideze” (aluzie la
Dragnea), proaspătul președinte și-a negat orice chemare: „eu nu merg în
pădure, mergeam când eram mic, acum mai merg în pădure ca toți
oamenii”. Când nu e wc la șosea. La rândul său, Ponta a negat că și-a
recunoscut vinovăția în C.Ex. („am partea mea de vină că am pus-o pe
Codruța”) declarând că este o invenție a „ofițerilor acoperiți” din
presă. Când ai fost ofițer acoperit al SIE în procuratură, trimiterile
obsesive la ofițerii acoperiți trădează un anumit complex. Deși a
susținut-o pe Rovana, premierul n-a votat-o plecând la aeroport unde-l
convocase Tusk, președintele Consiliului European, care avea ceva să-i
spună în timpul escalei. Nici Oprișan n-a votat-o pe Rovana deși i-a
declarat „c-o iubește”. Numai că la el vocea rațiunii întrece vocea
inimii: „vreau să transmit membrilor și simpatizanților noștri că PSD e
unit și rămâne la guvernare”. Așa că furați liniștiți la locurile
voastre. Unii sunt de părere că liniștea e aparentă și că Dragnea,
condamnat la locul de muncă, va câștiga președinția și la Congres și-l
va trimite, pas cu pas, pe Ponta spre pensionare anticipată. Dna Gorghiu
s-a pripit totuși anunțând că „PSD e în disoluție”. Aș! În politică
diferența dintre soluție și disoluție e la fel de incertă ca diferența
dintre da și nu în filozofia greacă actuală. După C.Ex., premierul și-a
recăpătat rapid simțul bășcăliei și l-a numit pe hilarul Mădălin Voicu
consul general la Bonn. Political corectness: orice logoreic e bon la
ceva. Cu condiția să nu se priceapă la nimic.
Mesaje
- Categorie: Bref
- Scris de Tia Şerbănescu
După
alegerea lui Dragnea ca președinte interimar, Zgonea, Plumb, Oprișan și
ceilalți au ieșit să anunțe că sunt „o echipă” iar partidul a ieșit
întărit și mai unit. Și PSD chiar a făcut un pas înainte: avea un
președinte inculpat, acum are unul condamnat. E un progres și o dovadă
că partidul încurajează reintegrarea socială a celor condamnați și nu-i
lasă de izbeliște, să facă și alte infracțiuni. Până și Zgonea care
declarase cu trei zile în urmă că „PSD e în criză, cu liderul inculpat
și viceliderul condamnat”, a constatat că „în acest moment PSD a ieșit
din criză”. Evident. Acum are un lider condamnat și un premier inculpat.
Schimbare majoră. Ilici însuși l-a susținut pe Dragnea pentru
„calitățile sale organizatorice necesare în această perioadă” - calități
dovedite cu succes în campaniile lui Geoană, Ponta și la referendum pe
care le-a pierdut salvând astfel România de pericolul monopolului roșu.
S-a confirmat și Congresul în noiembrie. Poate chiar 16 nov, ca să fie
cu noroc. Înfrângerea zdrobitoare de anul trecut merită o aniversare, cu
tort și lumânare. Cum Daniel Savu declarase în C.Ex. că „liderii noștri
au fost chemați în pădurea Băneasa și puși să candideze” (aluzie la
Dragnea), proaspătul președinte și-a negat orice chemare: „eu nu merg în
pădure, mergeam când eram mic, acum mai merg în pădure ca toți
oamenii”. Când nu e wc la șosea. La rândul său, Ponta a negat că și-a
recunoscut vinovăția în C.Ex. („am partea mea de vină că am pus-o pe
Codruța”) declarând că este o invenție a „ofițerilor acoperiți” din
presă. Când ai fost ofițer acoperit al SIE în procuratură, trimiterile
obsesive la ofițerii acoperiți trădează un anumit complex. Deși a
susținut-o pe Rovana, premierul n-a votat-o plecând la aeroport unde-l
convocase Tusk, președintele Consiliului European, care avea ceva să-i
spună în timpul escalei. Nici Oprișan n-a votat-o pe Rovana deși i-a
declarat „c-o iubește”. Numai că la el vocea rațiunii întrece vocea
inimii: „vreau să transmit membrilor și simpatizanților noștri că PSD e
unit și rămâne la guvernare”. Așa că furați liniștiți la locurile
voastre. Unii sunt de părere că liniștea e aparentă și că Dragnea,
condamnat la locul de muncă, va câștiga președinția și la Congres și-l
va trimite, pas cu pas, pe Ponta spre pensionare anticipată. Dna Gorghiu
s-a pripit totuși anunțând că „PSD e în disoluție”. Aș! În politică
diferența dintre soluție și disoluție e la fel de incertă ca diferența
dintre da și nu în filozofia greacă actuală. După C.Ex., premierul și-a
recăpătat rapid simțul bășcăliei și l-a numit pe hilarul Mădălin Voicu
consul general la Bonn. Political corectness: orice logoreic e bon la
ceva. Cu condiția să nu se priceapă la nimic. Pericolul euro: Cum a impins o tara puternica in prapastie si n-a mai lasat-o sa iasa - de Diana Toea - Sambata, 25 Iulie 2015, ora 09:40 - Sursa : Ziare.com
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foto: Arhiva Ziare.com
Uneori,
chiar si economiilor puternice li se intampla lucruri rele. Sa luam ca
exemplu Finlanda. Are printre cele mai bune scoli din lume, guvernul
este unul dintre cele mai putin corupte, iar, dintre tarile dezvoltate,
Finlanda are una dintre cele mai mici datorii publice.
Totusi, in ciuda faptului ca principiile care stau la baza economiei Finlandei sunt puternice, economia in sine nu este, in realitate, deloc puternica, se arata intr-o analiza Washington Post.
Finlanda este, de fapt, blocata in cea mai lunga recesiune din istoria sa. Pe scurt, problemele ei au fost, daca nu cauzate, agravate de euro. Tara nordica a avut ghinionul ca moneda unica sa o impinga intr-o criza mai dificila decat se astepta sa fie.
Totul a inceput cand Apple a detronat Nokia. Numele companiei finlandeze nu mai era asociat cu smartphone-uri, ci cu smartphone-uri invechite.
Cum a adus Steve Jobs criza intr-una dintre cele mai prospere tari
Dupa cum a simtit Finlanda pe propria piele, nu e usor sa inlocuiesti o companie care, in perioadele de varf, reprezenta 4% din economie. Problemele au afectat apoi industria lemnului.
Finlandezii nu puteau face nimic pentru ca oamenii sa aiba nevoie de mai multa hartie - unul dintre principalele exporturi ale tarii - intr-o era a digitalizarii.
Peste toate astea, Finlanda a resimtit si efectele economiei subrezite a Rusiei - unul dintre cei mai importanti parteneri comerciali si sai - puternic afectata de prabusirea pretului petrolului si sanctiunile Occidentului.
Finlanda, cel mai recent tabu al zonei euro
Punand la un loc toate loviturile economice primite, oricine isi poate da seama ca Finlanda se afla deja intr-o situatie precara. Insa totul a fost mult mai dificil, din moment ce Finlanda nu a fost capabila sa ia o masura la care ar fi apelat orice tara normala aflata in aceasta situatie, adica sa isi devalorizeze moneda.
Asta pentru ca Finlanda nu are o moneda pe care sa o devalorizeze. Finlanda are euro.
Insa cum ar putea o moneda mai slaba sa resusciteze Nokia? Ei bine, n-ar putea. Totusi, ar reusi sa faca economia Finlandei suficient de competitiva, astfel incat ceea ce nu este astazi un punct forte sa devina maine.
De asemenea, o moneda mai slaba nu ar permite ca inflatia - care acum este negativa - sa scada prea mult, ceea ce ar face ca datoriile sa fie mai usor de platit, ar stimula consumul si ar incuraja investitiile.
Un stat cu 5 milioane de locuitori ar putea prabusi zona euro
Sa ne gandim altfel. De fiecare data cand o tara este lovita de o criza, fie ca dau faliment bancile sau ca moare o industrie, sistemul economic trebuie sa taie costurile pentru a-si recastiga competitivitatea. Exista doua modalitati prin care poate face asta: fie scade valoarea monedei astfel incat salariile sa nu mai insemne atat de mult, fie taie efectiv lefurile.
La prima vedere, poate parea ca nu e nicio diferenta intre cele doua variante, dar este. Este mult mai usor sa tai un singur pret (la cursul valutar) decat sa tai milioane de preturi (salariile oamenilor).
Si este si incomparabil mai putin dureros. Nu trebuie sa concediezi pe nimeni ca sa devalorizezi moneda. Insa trebuie sa recurgi la asta daca vrei sa-i convingi pe oameni sa accepte taierile.
Finlanda prefera sa iasa din zona euro decat sa plateasca datoria altor state (Video)
Aici incepe sa devina ceva mai complicat: cat de mult ar trebui sa dam vina pe euro pentru probleme Finlandei si cat sa invinovatim chiar problemele in sine?
Pana la urma, moneda comuna nu are nimic de-a face cu faptul ca iPhone a facut ca telefoanele Nokia sa arate ca niste vechituri. Pe de alta parte, euro a influentat durata perioadei in care Finlanda s-a adaptat la noua realitate.
Nu exista un raspuns simplu. Insa ce putem face este sa comparam cum s-a descurcat Finlanda fata de o tara asemanatoare care nu foloseste euro, sa spunem Suedia.
Dupa cum putem observa in graficul de mai jos, imaginea este destul de urata. Finlanda si Suedia au crescut aproape la fel intre 1989 si 2008, insa apoi au ajuns la o diferenta de 20%.
Concluzia este ca Finlanda s-ar fi prabusit si daca si-ar fi pastrat vechea moneda, marca finlandeza, insa tara nordica a decazut mult mai brutal din cauza ca euro i-a furat abilitatea de a face ceva in legatura cu situatia in care se afla.
Foto: Washington Post/FMI
Singurul scenariu prin care am fi putut spune ca adoptarea euro a meritat ar fi fost daca moneda comuna ar fi ajutat Finlanda mai mult decat a facut-o sa sufere dupa prabusire. Lucrurile nu prea par sa stea asa, avand in vedere ca Suedia a dus-o la fel de bine fara euro cum a facut-o Finlanda de cand a trecut la aceasta moneda.
Lucruri rele se pot intampla oricand economiilor bune. Este nedrept, insa guvernele pot lua masuri si isi pot salva tara. Asta, desigur, daca tara nu face parte din zona euro.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Ziare.com
Pericolul euro: Cum a impins o tara puternica in prapastie si n-a mai lasat-o sa iasa
de
Diana Toea
Sambata, 25 Iulie 2015, ora 09:40
Foto: Arhiva Ziare.comTotusi, in ciuda faptului ca principiile care stau la baza economiei Finlandei sunt puternice, economia in sine nu este, in realitate, deloc puternica, se arata intr-o analiza Washington Post.
Finlanda este, de fapt, blocata in cea mai lunga recesiune din istoria sa. Pe scurt, problemele ei au fost, daca nu cauzate, agravate de euro. Tara nordica a avut ghinionul ca moneda unica sa o impinga intr-o criza mai dificila decat se astepta sa fie.
Totul a inceput cand Apple a detronat Nokia. Numele companiei finlandeze nu mai era asociat cu smartphone-uri, ci cu smartphone-uri invechite.
Cum a adus Steve Jobs criza intr-una dintre cele mai prospere tari
Dupa cum a simtit Finlanda pe propria piele, nu e usor sa inlocuiesti o companie care, in perioadele de varf, reprezenta 4% din economie. Problemele au afectat apoi industria lemnului.
Finlandezii nu puteau face nimic pentru ca oamenii sa aiba nevoie de mai multa hartie - unul dintre principalele exporturi ale tarii - intr-o era a digitalizarii.
Peste toate astea, Finlanda a resimtit si efectele economiei subrezite a Rusiei - unul dintre cei mai importanti parteneri comerciali si sai - puternic afectata de prabusirea pretului petrolului si sanctiunile Occidentului.
Finlanda, cel mai recent tabu al zonei euro
N-a putut sa-si devalorizeze moneda
Punand la un loc toate loviturile economice primite, oricine isi poate da seama ca Finlanda se afla deja intr-o situatie precara. Insa totul a fost mult mai dificil, din moment ce Finlanda nu a fost capabila sa ia o masura la care ar fi apelat orice tara normala aflata in aceasta situatie, adica sa isi devalorizeze moneda.
Asta pentru ca Finlanda nu are o moneda pe care sa o devalorizeze. Finlanda are euro.
Insa cum ar putea o moneda mai slaba sa resusciteze Nokia? Ei bine, n-ar putea. Totusi, ar reusi sa faca economia Finlandei suficient de competitiva, astfel incat ceea ce nu este astazi un punct forte sa devina maine.
De asemenea, o moneda mai slaba nu ar permite ca inflatia - care acum este negativa - sa scada prea mult, ceea ce ar face ca datoriile sa fie mai usor de platit, ar stimula consumul si ar incuraja investitiile.
Un stat cu 5 milioane de locuitori ar putea prabusi zona euro
Sa ne gandim altfel. De fiecare data cand o tara este lovita de o criza, fie ca dau faliment bancile sau ca moare o industrie, sistemul economic trebuie sa taie costurile pentru a-si recastiga competitivitatea. Exista doua modalitati prin care poate face asta: fie scade valoarea monedei astfel incat salariile sa nu mai insemne atat de mult, fie taie efectiv lefurile.
La prima vedere, poate parea ca nu e nicio diferenta intre cele doua variante, dar este. Este mult mai usor sa tai un singur pret (la cursul valutar) decat sa tai milioane de preturi (salariile oamenilor).
Si este si incomparabil mai putin dureros. Nu trebuie sa concediezi pe nimeni ca sa devalorizezi moneda. Insa trebuie sa recurgi la asta daca vrei sa-i convingi pe oameni sa accepte taierile.
Finlanda prefera sa iasa din zona euro decat sa plateasca datoria altor state (Video)
Pe cine dam vina?
Aici incepe sa devina ceva mai complicat: cat de mult ar trebui sa dam vina pe euro pentru probleme Finlandei si cat sa invinovatim chiar problemele in sine?
Pana la urma, moneda comuna nu are nimic de-a face cu faptul ca iPhone a facut ca telefoanele Nokia sa arate ca niste vechituri. Pe de alta parte, euro a influentat durata perioadei in care Finlanda s-a adaptat la noua realitate.
Nu exista un raspuns simplu. Insa ce putem face este sa comparam cum s-a descurcat Finlanda fata de o tara asemanatoare care nu foloseste euro, sa spunem Suedia.
Recesiune record pentru zona euro in Finlanda
Dupa cum putem observa in graficul de mai jos, imaginea este destul de urata. Finlanda si Suedia au crescut aproape la fel intre 1989 si 2008, insa apoi au ajuns la o diferenta de 20%.
Concluzia este ca Finlanda s-ar fi prabusit si daca si-ar fi pastrat vechea moneda, marca finlandeza, insa tara nordica a decazut mult mai brutal din cauza ca euro i-a furat abilitatea de a face ceva in legatura cu situatia in care se afla.
Foto: Washington Post/FMI
Singurul scenariu prin care am fi putut spune ca adoptarea euro a meritat ar fi fost daca moneda comuna ar fi ajutat Finlanda mai mult decat a facut-o sa sufere dupa prabusire. Lucrurile nu prea par sa stea asa, avand in vedere ca Suedia a dus-o la fel de bine fara euro cum a facut-o Finlanda de cand a trecut la aceasta moneda.
Lucruri rele se pot intampla oricand economiilor bune. Este nedrept, insa guvernele pot lua masuri si isi pot salva tara. Asta, desigur, daca tara nu face parte din zona euro.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Citeste mai multe despre
Sursa: Ziare.com
Caricatura zilei – 24 iulie
CARICATURA ZILEI
Caricatura zilei – 24 iulie
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
