http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Numeroase rapoarte neverificate din presa turcă spun că armata va interveni în curând în Siria. Un astfel de scenariu este alimentat şi de declaraţiile unor oficiali de rang înalt.
Ministrul
turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, nu a negat o astfel de ipoteză, iar
preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sublinia într-o postare pe
Twitter faptul că turcii nu vor permite organizaţiilor teroriste să
profite de mediul haotic format de-a lungul graniţelor Turciei, se arată
într-o analiză Stratfor.
Cu
toate acestea, operaţiunea dezbătută în mass-media, în special
posibilitatea unei incursiuni la sol, este puţin probabilă. Totuşi,
această posibilitate subliniază riscurile care vor limita Turcia să pună
în aplicare un asemenea scenariu.
Rolul Turciei
Diferite
scenarii au apărut pe fondul zvonurilor unei invazii turceşti în Siria.
Unele rapoarte sugerează faptul că armata va detaşa 18.000 de militari,
cu sprijin aerian substanţial, pentru a asigura 30 de kilometri peste
graniţă, evitând oraşul Jarabulus apropiat de zonele ocupate de rebeli
în jurul oraşului Azaz. „Operaţiunea ar acoperi o zonă aflată în prezent
sub controlul statului islamic şi ar încerca să asigure o zonă tampon
pentru Turcia, care ar afecta profund grupul extremist. De asemenea,
acest scenariu militar ar creşte în mod substanţial rolul Turciei în
conflict. În acelaşi timp, au apărut alte scenarii mult mai plauzibile
pentru o eventuală implicare turcă, inclusiv o operaţiune care ar oferi
un sprijin sporit pentru armata liberă siriană, evitând în această
manieră perspectiva introducerii forţelor terestre. Este aproape sigur
că turcii vor intensifica eforturile de control la frontieră, afectând
liniile de aprovizionare ale statului islamic din Turcia”, notează
Stratfor.
Politica din spatele războiului
Contextele
politice interne ar putea motiva o dezbaterea referitoare la invadarea
Siriei, în special în cazul opţiunilor mai riscante. Discuţia despre o
operaţiune militară unilaterală semnificativă împotriva statului islamic
vine imediat după alegerile îndoielnice din Turcia. „Partidul Justiţiei
şi Dezvoltării din Turcia ar putea încerca să-şi mobilizeze alegătorii,
în special în rândul Partidului Mişcării Naţionaliste, având în vedere
că intenţionează să construiască o alianţă de guvernare sau să forţeze
alegeri anticipate. O lovitură dată statului islamic ar deschide calea
unui drum lung în repararea relaţia Turciei cu Statele Unite şi NATO,
care în trecut au acuzat Turcia de pasivitate în ceea ce priveşte grupul
extremist. Faptul că Turcia ar evita în mare măsură teritoriul
controlat de unităţi de kurzi va repara şi mai mult relaţia. De
direcţionarea către flancul statului islamic, în special în zona
Jarabulus-Azaz, ar putea beneficia foarte mult forţele rebele din
provincia Alep, care nu ar mai trimite forţe în lupta contra statului
islamic, asigurând securitatea oraşului Alep”, subliniază Stratfor.
Iran şi Rusia sprijină guvernul sirian
Iran
şi Rusia încă sprijină puternic guvernul sirian şi ar fi nemulţumite de
implicarea directă a Turciei în conflict. „Turcia menţine legături
economice substanţiale atât cu Iranul, cât şi cu Rusia. Aceste ţări ar
putea pedepsi Turcia din punct de vedere economic dacă alege să
intervină în Siria. Ali Reza Bikdeli, ambasadorul iranian în Turcia, a
spus că o astfel de intervenţie militară a Turciei ar distruge
capacitatea Ankarei de a influenţa o soluţionare paşnică, în Siria.
Unele grupuri rebele care luptă pentru statul islamic, cum ar fi Jabhat
al-Nusra, prezintă încă un risc pentru Turcia. În timp ce grupurile
rebele, cum ar fi cele din cadrul Armatei Siriene Libere, Frontul
Shamiya şi chiar aliaţii Jabhat al-Nusra din Frontul Islamic, pot
aprecia o operaţiune militară turcă împotriva statului islamic însă
reacţia grupului Jabhat al-Nusra rămâne imprevizibilă şi fragilă. Este
foarte posibil ca soldaţii turci să afle că vor avea de înfruntat mai
mult decât un grup islamist puternic în Siria”, precizează Stratfor.
În prezent, intervenţia militară turcă este îndepărtată ca posibilitate,
în schimb rapoartele din Turcia demonstrează că armata turcă este încă
ezitantă în a pune în aplicare o operaţiune în Siria, în pofida voinţei
politice de a merge mai departe. Armata turcă este pe deplin capabilă să
finalizeze cu succes misiunea, dar este de înţeles că comandanţii nu ar
fi dornici să înceapă o astfel de operaţiune fără un mandat politic
oficial, având în vedere climatul politic incert din ultima vreme.
Kurzii nu sunt o ţintă
Orice
mandat în acest moment ar putea fi revocat de noul guvern. „Este
important de menţionat faptul că pentru toate aceste riscuri, teama că
kurzii vor fi ţinte nu este realistă. Turcia a spus vehement şi clar
faptul că nu va tolera instituirea unui stat kurd independent în Siria.
Cu toate acestea, operaţiunea, aşa cum s-a discutat în prezent în presa
turcă, ar ignora în mare măsură kurzii. Acesta va avea loc nu numai
într-o zonă lipsită de forţe armate, dar, de asemenea, într-o zonă în
care kurzii nu au nici o posibilitate reală de a o ocupa”, notează
Stratfor. În încheierea analizei, Stratfor arată faptul că o mutare
militară turcă în Siria este încă departe de a fi un lucru sigur, dar
este mult mai probabilă în acest moment decât oricând. Creşterea
potenţialului unei astfel de incursiuni ar putea fi o manevră politică a
actualului guvern de a-şi asigura creşterea capitalului politic. Dacă
Turcia iniţiază o astfel de operaţiune militară va trebui să gestioneze
consecinţele multiple şi variate ce vor avea loc pe plan intern şi
extern.