http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
joi, 2 iulie 2015
- Clubul Plagiatorilor Romani -
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Gabriel Oprea, suspect de plagiat și că a obținut doctoratul înainte de termen
Comisia de Etică a Facultății București examinează probe care ar putea demonstra că teza de doctorat a lui Gabriel Oprea este un plagiat. De asemenea, premierul interimar este bănuit că ar fi obținut titlul academic fără a urma toate etapele. ...
Politica
01 iulie 2015
Se cere demisia lui Gabriel Oprea - Autor: A. Dumitrescu - Redactor - Publicat: 08:56
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
08:56
"După prezentarea publică a probelor referitoare la plagierea tezei sale de doctorat, G. Oprea trebuie să ofere niște explicații. Ceea ce a spus înainte ca publicul să afle tehnicile folosite pentru a umple 247 de pagini - și anume că e vorba despre o încercare de denigrare - e cu totul insuficient. Dacă nu e în stare să răspundă în detaliu acuzațiilor aduse, ar trebui să plece din viața publică în 24 de ore", a scris Cristian Preda pe pagina sa de Facebook.
Citeste si: DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat
Gabriel Oprea, reacţie la acuzaţiile de plagiat
DOCUMENTE - Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat - Autor: Cristi Șelaru - Redactor - Publicat: 01/07/2015
DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat
Teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea,
sustinuta in anul 2000 la Facultatea de Drept a Universitatii din
Bucuresti, contine o serie de elemente pe care comunitatea academica le
include in categoria plagiatului. Calupuri intregi de text sunt preluate
ad litteram din lucrarile altor autori, lucrarea fiind in esenta un
mixt de paragrafe amalgamate, fara a contine o introducere sau concluzii
proprii. De altfel, Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti a
primit inca din data de 26 iunie 2015 o sesizare cu privire la teza de
doctorat a lui Gabriel Oprea, care "nu este legata numai de plagiat, ci
sunt sesizate si alte aspecte", potrivit surselor HotNews.ro.
Gabriel
Oprea si-a sustinut teza de doctorat cu titlul "Procedura plangerii
prealabile" sub coordonarea profesorului universitar dr. Ion Neagu.
Atipic pentru o cercetare stiintifica de largi dimensiuni, cum este o
lucrare de doctorat, studiul semnat de Oprea are doar 24 de lucrari
incluse in bibliografie, multe dintre ele fiind citate cel mult o data. Potrivit normelor academice, citarea unui autor se face prin utilizarea ghilimelelor,
insotite de trimiteri catre referintele bibliografice de unde s-a facut
preluarea. In teza lui Gabriel Oprea, care are 247 de pagini,
ghilimelele nu sunt folosite nici macar o singura data.
Chiar primul paragraf al lucrarii ridica suspiciunea de plagiat. Fara a fi marcat cu ghilimele, acesta este identic cu un paragraf de la pagina 417 din cartea "Tratat de procedura penala", aparut in anul 1997 la Editura Pro, semnata de coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, profesorul Ion Neagu.
Chiar primul paragraf al lucrarii ridica suspiciunea de plagiat. Fara a fi marcat cu ghilimele, acesta este identic cu un paragraf de la pagina 417 din cartea "Tratat de procedura penala", aparut in anul 1997 la Editura Pro, semnata de coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, profesorul Ion Neagu.
- "Declansarea activitatii de urmarire penala este conditioanata, in toate cazurile, de incunostiintarea acestora despre savarsirea unei infractiuni. Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru declansarea mecanismului procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii."
La fel cum in "Tratatul de procedura penala" al lui Ion Neagu sintagma act de sesizare apare scrisa cu bold si italice, la fel apare si in teza lui Gabriel Oprea.
Si
cel de-al doilea paragraf din lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea
ridica suspiciuni cu privire la provenienta, insa de aceasta data cartea
din care se preia fara a fi utilizate ghilimelele este "Tratat de procedura Penala, Partea Speciala",Volumul
II, semnata de Nicolae Volonciu si aparuta la Editura Paideea din
Bucuresti, in 1994. Aici, autorul are si o contributie personala prin
inserarea unor mici consideratii precum "putem defini sesizarea ca fiind" sau "deci, pe de-o parte".
- "Putem defini sesizarea ca fiind actul procesual prin care subiectul indreptatit se adreseaza organului judiciar cu solicitarea desfasurarii activitatilor pe care legea i le confera ca atributii functionale. Sesizarea presupune, deci, pe de-o parte, incunostiintarea mai mult sau mai putin completa, a organului de urmarire penala despre savarsirea unei infractiuni si obligarea lui de a efectua..."
La
finalul paragrafului este indicata o nota de subsol care face trimitere
la tratatul lui Nicolae Volonciu, insa acesta este citat in formula "N.
Volonciu, op. cit.", care conform "Normelor de redactare ale Bibliotecii Nationale a Romaniei, recomandate autorilor"
se foloseste pentru a cita o singura lucrare a unui autor, la care
prima oara trimiterea se face in intregime, iar abia a doua oara se
foloseste "op. cit."
Avand in vedere ca este vorba despre chiar prima pagina a lucrarii de doctorat a lui Gabriel Oprea, dar si despre prima mentiune a lucrarii lui Nicolae Volonciu, aceasta nu trebuia marcata cu "op. cit" daca autorul ar fi respectat normele de citare. Insa acest lucru iese din discutie avand in vedere ca pasajul este, de fapt, preluat din cartea lui Ion Neagu inclusiv cu indicii de subsol nemodificati.
Avand in vedere ca este vorba despre chiar prima pagina a lucrarii de doctorat a lui Gabriel Oprea, dar si despre prima mentiune a lucrarii lui Nicolae Volonciu, aceasta nu trebuia marcata cu "op. cit" daca autorul ar fi respectat normele de citare. Insa acest lucru iese din discutie avand in vedere ca pasajul este, de fapt, preluat din cartea lui Ion Neagu inclusiv cu indicii de subsol nemodificati.
Cea mai importanta
sursa de inspiratie pentru doctorandul Gabriel Oprea a fost, fara
indoiala, "Tratatul de procedura penala" semnat de coordonatorul sau,
profesorul Ion Neagu.
Sus Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Spre exemplu, paginile 17 - 18 din lucrarea lui Oprea sunt identice cu paginile 418 - 419 din cartea lui Ion Neagu. Copierea celor doua pagini din Neagu, fara utilizarea ghilimelelor, este facuta atat de fidel incat au fost preluate inclusiv notele de subsol din lucrarea originala. Desi pune note de subsol din loc in loc, facand trimitere catre tratatul lui Ion Neagu, acestea nu par facute cu buna-credinta, prin folosirea formularii"I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", ci este preferata varianta "A se vedea I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", care lasa senzatia cititorului ca lucrarea lui Neagu a fost doar consultata si a ajutat, eventual, la clarificarea unor aspecte. In realitate, Gabriel Oprea copiaza cuvant cu cuvant, in bloc, portiuni intregi din lucrarea profesorului sau coordonator.Daca ar fi pus ghilimele, s-ar fi vazut ca teza sa de doctorat nu este altceva decat o insailare de citate din alte lucrari.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Aceeasi maniera de copiere continua si in paginile 19 - 22 ale tezei de doctorat, la Capitolul II, Sectiunea 2, subcapitolul "Plangerea", care este format din bucati preluate din subcapitolul "Plangerea" din tratatul lui Ion Neagu, de la paginile 419 - 420. Singura deosebire intre cele doua texte este aranjarea ordinii paragrafelor, pe care Gabriel Oprea nu o respecta, ci prefera o intercalare si rearanjarea a succesiunii acestora.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
La subcapitolul "Denuntul", Oprea nu il mai citeaza pe Ion Neagu, desi copiaza aproape integral subcapitolul omonim scris de acesta, ci ii mentioneaza doar pe autorii la care coordonatorul sau a facut referire in "Tratat de procedura penala", desi unii dintre acestia nu se regasesc in bibliografia tezei premierului interimar. Un astfel de exemplu este V. Ramureanu, citat la pagina 22, care nu se regaseste in bibliografia tezei de doctorat, dar care este citat de Ion Neagu la pagina 420.
Si urmatorul subcapitol din teza lui Oprea, "Sesizarea din oficiu", este copiat din lucrarea lui Neagu. Un alt aspect care atrage atentia asupra studiului doctorandului Gabriel Oprea este faptul ca ordinea de aranjarea a subcapitolelor mentionate mai sus in structura lucrarii sale este identica cu ordinea in care sunt prezentate in cartea coordonatorului sau.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"Identice cu lucrarea coordonatorului sunt si celelalte subcapitole din Capitolul II, referitoare la "Moduri speciale de sesizare", "Plangerea prealabila depusa la organul de urmarire penala", "Rechizitoriul", "Plangerea prealabila depusa la instanta de judecata".
Aceeasi maniera de copiere este utilizata si in Capitolul III, intitulat "Plangerea prealabila ca modalitate de sesizare a organelor judiciare".
Intrebat cum poate fi incadrata situatia in care intr-o lucrare de doctorat exista pasaje copiate dintr-o alta lucrare, care nu sunt marcate cu ghilimele, dar care la finalul lor au note de subsol, care fac trimitere catre operele din care au fost copiate, profesorul universitar dr. Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, ne-a declarat:
"Este o speta de plagiat. E vorba de un malpraxis academic. Atribuirea pasajelor respective este corecta atunci cand acestea sunt puse intre ghilimele. O nota de subsol nu arata cat din text este al tau si cat este al altcuiva mai ales daca pasajele sunt identice".
Profesorul Marian Popescu sustine ca literatura de specialitate consacrata plagiatului considera ca "nu conteaza marimea fragmentelor copiate illicit din alte lucrari, ci intentia de copiere ilicita, de fraudare (facuta constient, intentionat)". Acesta mai sustine si ca dimensiunea se poate pune in discutie pentru ca "o propozitie intr-un articol e una, intr-o carte e alta; daca propozitia e o idee principala etc."
Virgil Ramureanu nu este singurul autor citat in teza lui Gabriel Oprea care nu se afla inclus in bibliografia lucrarii. La pagina 18 este citat, de exmplu, E.V. Ionaseanu, pe care il regasim in tratatul lui Neagu de la Editura Pro. Nici Gheorghita Mateut, Ulpian, D. Ciuncan, M. Constantinescu, I. Muraru, Mihai Popovici sau Eugen Heroveanu nu sunt inclusi in bibliografie, insa se regasesc citati cu nota de subsolul, fiind preluati, de fapt, din Ion Neagu.
Despre situatia in care la notele de subsol sunt indicate lucrari care nu se afla trecute in bibliografie, ele fiind de fapt referinte existente in paragrafele copiate din alte lucrari, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti sustine ca "este o consecinta a plagiatului comun, tip copy-paste, combinata cu o neglijenta atat din partea coordonatorului stiintific, cat si din aceea a autorului tezei. Situatia demonstreaza fara dubiu realizarea efectiva a plagierii."
Daca in cazul tratatului lui Ion Neagu Gabriel Oprea copiaza ad litteram fara nicio retinere, cand vine vorba despre lucrare lui Nicolae Volonciu, de exemplu, pasajele sunt rescriese.
Sus Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Spre exemplu, paginile 17 - 18 din lucrarea lui Oprea sunt identice cu paginile 418 - 419 din cartea lui Ion Neagu. Copierea celor doua pagini din Neagu, fara utilizarea ghilimelelor, este facuta atat de fidel incat au fost preluate inclusiv notele de subsol din lucrarea originala. Desi pune note de subsol din loc in loc, facand trimitere catre tratatul lui Ion Neagu, acestea nu par facute cu buna-credinta, prin folosirea formularii"I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", ci este preferata varianta "A se vedea I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", care lasa senzatia cititorului ca lucrarea lui Neagu a fost doar consultata si a ajutat, eventual, la clarificarea unor aspecte. In realitate, Gabriel Oprea copiaza cuvant cu cuvant, in bloc, portiuni intregi din lucrarea profesorului sau coordonator.Daca ar fi pus ghilimele, s-ar fi vazut ca teza sa de doctorat nu este altceva decat o insailare de citate din alte lucrari.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Aceeasi maniera de copiere continua si in paginile 19 - 22 ale tezei de doctorat, la Capitolul II, Sectiunea 2, subcapitolul "Plangerea", care este format din bucati preluate din subcapitolul "Plangerea" din tratatul lui Ion Neagu, de la paginile 419 - 420. Singura deosebire intre cele doua texte este aranjarea ordinii paragrafelor, pe care Gabriel Oprea nu o respecta, ci prefera o intercalare si rearanjarea a succesiunii acestora.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
La subcapitolul "Denuntul", Oprea nu il mai citeaza pe Ion Neagu, desi copiaza aproape integral subcapitolul omonim scris de acesta, ci ii mentioneaza doar pe autorii la care coordonatorul sau a facut referire in "Tratat de procedura penala", desi unii dintre acestia nu se regasesc in bibliografia tezei premierului interimar. Un astfel de exemplu este V. Ramureanu, citat la pagina 22, care nu se regaseste in bibliografia tezei de doctorat, dar care este citat de Ion Neagu la pagina 420.
Si urmatorul subcapitol din teza lui Oprea, "Sesizarea din oficiu", este copiat din lucrarea lui Neagu. Un alt aspect care atrage atentia asupra studiului doctorandului Gabriel Oprea este faptul ca ordinea de aranjarea a subcapitolelor mentionate mai sus in structura lucrarii sale este identica cu ordinea in care sunt prezentate in cartea coordonatorului sau.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"Identice cu lucrarea coordonatorului sunt si celelalte subcapitole din Capitolul II, referitoare la "Moduri speciale de sesizare", "Plangerea prealabila depusa la organul de urmarire penala", "Rechizitoriul", "Plangerea prealabila depusa la instanta de judecata".
Aceeasi maniera de copiere este utilizata si in Capitolul III, intitulat "Plangerea prealabila ca modalitate de sesizare a organelor judiciare".
Intrebat cum poate fi incadrata situatia in care intr-o lucrare de doctorat exista pasaje copiate dintr-o alta lucrare, care nu sunt marcate cu ghilimele, dar care la finalul lor au note de subsol, care fac trimitere catre operele din care au fost copiate, profesorul universitar dr. Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, ne-a declarat:
"Este o speta de plagiat. E vorba de un malpraxis academic. Atribuirea pasajelor respective este corecta atunci cand acestea sunt puse intre ghilimele. O nota de subsol nu arata cat din text este al tau si cat este al altcuiva mai ales daca pasajele sunt identice".
Profesorul Marian Popescu sustine ca literatura de specialitate consacrata plagiatului considera ca "nu conteaza marimea fragmentelor copiate illicit din alte lucrari, ci intentia de copiere ilicita, de fraudare (facuta constient, intentionat)". Acesta mai sustine si ca dimensiunea se poate pune in discutie pentru ca "o propozitie intr-un articol e una, intr-o carte e alta; daca propozitia e o idee principala etc."
Virgil Ramureanu nu este singurul autor citat in teza lui Gabriel Oprea care nu se afla inclus in bibliografia lucrarii. La pagina 18 este citat, de exmplu, E.V. Ionaseanu, pe care il regasim in tratatul lui Neagu de la Editura Pro. Nici Gheorghita Mateut, Ulpian, D. Ciuncan, M. Constantinescu, I. Muraru, Mihai Popovici sau Eugen Heroveanu nu sunt inclusi in bibliografie, insa se regasesc citati cu nota de subsolul, fiind preluati, de fapt, din Ion Neagu.
Despre situatia in care la notele de subsol sunt indicate lucrari care nu se afla trecute in bibliografie, ele fiind de fapt referinte existente in paragrafele copiate din alte lucrari, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti sustine ca "este o consecinta a plagiatului comun, tip copy-paste, combinata cu o neglijenta atat din partea coordonatorului stiintific, cat si din aceea a autorului tezei. Situatia demonstreaza fara dubiu realizarea efectiva a plagierii."
Daca in cazul tratatului lui Ion Neagu Gabriel Oprea copiaza ad litteram fara nicio retinere, cand vine vorba despre lucrare lui Nicolae Volonciu, de exemplu, pasajele sunt rescriese.
- In cartea lui Nicolae Volonciu apare: "Denuntul poate fi facut si de cel care a savarsit infractiunea. In asemenea situatii, multe legislatii asigura pentru anumite infractiuni o scuza absolutorie sau atenuanta in beneficiul infractorului, pentru a-l determina sa aduca la cunostinta fapta sa".
- In teza lui Gabriel Oprea, informatia este comprimata astfel: "Denuntul poate fi facut chiar de catre faptuitor. Multe legislatii asigura pentru anumite infractiuni o scuza absolutorie sau atenuanta in beneficiul infractorului pentru autodenuntare".
Profesorul
Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din
Bucuresti, sustine ca situatia in care se preiau paragrafe din alte
lucrari care sunt reformulate sau la care contributia unui doctorand
este minima este "o alta speta de plagiat, realizat prin <>
bucatilor, un plagiat de tip patchwork sau patchwriting. E o mai stilata a plagiatului grosolan de tip copy-paste, dar la fel de injositor pentru cel/cea care practica acest lucru".
Ion Neagu, coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, fost senator FSN si fost deputat PSD, este avocat si profesor de drept, in prezent fiind presedintele Universitatii "Nicolae Titulescu". Neagu s-a remarcat de-a lungul anilor prin dosarele in care a fost aparatorul unor personaje controversate precum Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Zaher Iskandarani sau Victor Atanasie Stanculescu. Prietenia cu Adrian Nastase i-a adus in perioada in care acesta era prim-ministru o finantare de 30 de miliarde de lei vechi (aprox 700.000 de euro), bani cu care a fost construit caminul studentesc privat al universitatii, asta in conditiile in care caminele aparinand statului erau nerenovate de ani de zile.
Ion Neagu, coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, fost senator FSN si fost deputat PSD, este avocat si profesor de drept, in prezent fiind presedintele Universitatii "Nicolae Titulescu". Neagu s-a remarcat de-a lungul anilor prin dosarele in care a fost aparatorul unor personaje controversate precum Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Zaher Iskandarani sau Victor Atanasie Stanculescu. Prietenia cu Adrian Nastase i-a adus in perioada in care acesta era prim-ministru o finantare de 30 de miliarde de lei vechi (aprox 700.000 de euro), bani cu care a fost construit caminul studentesc privat al universitatii, asta in conditiile in care caminele aparinand statului erau nerenovate de ani de zile.
Preluare:
marți, 30 iunie 2015
Piata de capital Puerto Rico, la momentul falimentului - Autor: Adrian Panaite | marţi, 30 iunie 2015 |
Piata de capital
Puerto Rico, la momentul falimentului
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Piata de capital
Puerto Rico, la momentul falimentului
Obligaţiunile emise pe piaţa
bodurilor municipale din SUA de mica insulă din Caraibe s-au prăbuşit
în piaţa secundară. Guvernatorul Alejandro Garcia Padilla îi cheamă la
masă pe creditori pentru restructurarea datoriei. "Dacă nu vin la masă
va fi rău pentru ei."
Avertismentul său dă frisoane investitorilor. Titlurile emise de Puerto Rico în vremuri bune pe piaţa obligaţiunilor municipale din SUA cu scadenţa în anul 2035 se tranzacţionează la doar 70% din valoarea nominală după o scădere precipitată în ultimele săptămâni, conform unui grafic oferit de Zero Hedge.
Creditorii au şi motive să fie speriaţi. Li s-a spus frumos că trebuie să "împartă sacrificiile" cu locuitorii insulei, însă, în acelaşi timp, au fost chemaţi la negocieri cu o nuanţă de ameninţare. "Dacă nu vin la masă va fi rău pentru ei.", a afirmat Garcia Padilla adăugând că dacă nu admit tăierea unei părţi din datoria totală de 72 miliarde dolari, aceasta se va răsfrânge negativ asumare economiei insulei care astfel nu va avea oricum de unde să le dea banii înapoi. "Se împuşcă singuri în picior", i-a avertizat guvernatorul.
Scadenţele curg implacabil
Pentru unii creditori dificultăţile deja au început. Spre exemplu, cumpărătorii obligaţiunilor emise de autiritatea de electricitate au încheiat un acord de restructurare chiar săptămâna trecută pentru evitarea unui faliment pe emisiunea în valoare de 416 milioane dolari.Sarcina de plată a Puerto Rico este într-adevăr mare însă, pe lângă cele 93 milioane dolari pe care îi datorează lunar, în august mai are o scadenţă suplimentară de 140 milioane dolari. Este foarte mult pentru un buget care se spate în deficite. Încercările guvernatorului Garcia Padilla de a-l rebalansa printr-o combinaţie între tăieri de cheltuieli şi contractarea unor împrumuturi noi a eşuat pe fondul unui declin a încasărilor.
Datoriile mari amintesc de falimentul oraşului Detroit
Cât de mare este povara datoriilor Puerto Rico? Foarte mare. O statistică oferită de Wall Street Journal arată o deraiere a creditului său fără comparaţie cu alţi emitenţi din piaţa americană a bondurilor muncipale. Astfel, dacă statele Rhodes Island, Massachussets şi Connecticut, cele mai îndatorate din clasament după insula din Caraibe, abia au datorii sub 20% din Produsul Intern Brut, Puerto Rico a escaladat alarmant 70% din PIB.Este un nivel în măsură să îi ună în gardă pe investitori care deja au văzut în această piaţă municipalităţi în faliment precum cea a oraşului Stockton, a districtului Orange din California şi chiar a fostei capitale a industriei auto mondiale, Detroit. Aceştia au aflat că guvernul federal american nu va veni să acopere incapacitatea de plată a acestor autorităţi.
"Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de datorii"
Restructurarea datoriei Puerto Rico ar urma să reprezinte un test major pentru întreaga piaţă americană în condiţiile în care teritoriul guvernat de Garcia Padilla nu mai are bani decât pentru necesităţile de bază precum reparaţia drumurilor şi asigurarea funcţionării spitalelor publice. "Nu este precedent în SUA pentru nimic la asemenea scală sau rază de acţiune", spune un raport întocmit de un grup de analişti dintre care cel mai proeminent este Anne O. Krueger, fost economist-şef al Băncii Mondiale, în prezent profesor la şcoala de studii internaţionale de pe lângă Johns Hopkins University şi citat de New York Times.Pentru confruntarea cu creditorii a fost angajat în această lună Steven W. Rhodes, fost judecător care a supervizat cazul de faliment al oraşului Detroit. El avertizează că deschiderea procedurilor va antrena un haos. "Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de datorii", a declarat acesta. Guvernatorul Garcia Padilla pedalează pe o restructurare cât mai rapidă. El spune că nu vrea să rostogolească problema pe mai departe amânând clipa în care oricum creditorii vor trebui să dea socoteală. Puerto Rico vizează tăierea datoriei începând chiar din acest an.
Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI - Autor: Adrian Panaite | marţi, 30 iunie 2015
Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Actualitate
Grecia intră în faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI
Grecia este în faliment
tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu
plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI. "Dat fiind actualele
condiţii este imposibil."
La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă
faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde
euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de
ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN.
Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din
nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe
alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras -
cu susţinători în stradă - mizează că populaţia va vota pentru
respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni.Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără echivoc: "Dat fiind actualele condiţii este imposibil." El a insistat însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.
Cum reacţionează pieţele
Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al economiei nu au fost primite cu aceeaşi destindere şi de investitori. Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de 17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de referinţă, potrivit portalului Yahoo Finance. "Acţiunile au ignorat Grecia, iar acum plătesc preţul", titrează CNBC. Postul de televiziune american îl citează pe Michael O'Rourke, chief market strategist la JonesTrading care spune că nici acum riscurile legate de Grecia nu sunt incluse în preţurile acţiunilor. Moneda unică europeană se aprecia însă iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari pentru un euro, un nou maxim de la redeschiderea pieţelor forex în această săptămână.Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro. Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.
Grecii ies în stradă: "Vieţile noastre nu aparţin creditorilor"
Tensiune este şi în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa Omonia din Atena seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de o oră la televiziunea de stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive promovate de la Bruxelles: "Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu unei naţiuni."Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. "Oamenii se aşteaptă la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate", transmite corespondentul CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie "Vieţile noastre nu aparţin creditorilor" şi "Nu ne vom lăsa", menţionează Reuters. Este un protest la care se alătură şi greci din diaspora. "Am părăsit Grecia acum doi ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă", spune Thanos Tsapelis, în vârstă de 37 de ani, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesoară la o şcoală grecească din Marea Britanie. "Vreau ca austeritatea să se sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc unloc de muncă", mai zice el.
Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE
Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. "Guvernul Greciei va uzita de toate drepturile sale legale", a declarat acesta pentru publicaţia britanică The Telegraph. "Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă, luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este negociabilă", a mai spus Varoufakis.Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă - (analiză) - Autor: Denisa Miron - Colaborator - Publicat: 29/06/2015
Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă
(analiză)
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă
(analiză)
Psihodrama euro-greacă se joacă în timp ce Europa trebuie să facă faţă 'unei situaţii geopolitice instabile' generate de afluxul imigranţilor ilegali ce traversează Mediterana, de ameninţările jihadiste şi conflictele cu Rusia pentru câştigarea influenţei, subliniază Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Center. În acest context, 'arătând că nu suntem capabili nici să ne rezolvăm propriile probleme interne, trimitem un semnal prost', inclusiv euroscepticilor şi eurofobilor, adaugă acesta. Mai departe, o posibilă 'destabilizare a Greciei', avanpostul european în partea de est a Mării Mediterane şi în Balcani, va complica situaţia şi mai mult.
'Dacă euro eşuează, atunci şi Europa eşuează', a avertizat cancelarul german Angela Merkel, al cărei rol preeminent în Europa este recunoscut de toată lumea. Iar o asemenea evoluţie nu este exclusă dacă divorţul dintre Grecia şi partenerii ei din zona euro se va produce ca o consecinţă a unei eventuale respingeri de către greci - la referendumul de duminică - a planului de asistenţă financiară propus, împreună cu reformele asociate, de creditorii internaţionali.
Un 'nu' la referendum 'ar însemna că Grecia spune nu Europei', căreia i s-a ancorat în anul 1979 pentru a-şi garanta stabilitatea politică şi securitate, a avertizat la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Încărcătura simbolică a unui asemenea verdict la referendum va fi şi mai dezastruos pentru Uniunea Europeană, care a decis să primească Grecia în rândurile ei, în pofida evoluţiei economice întârziate a acestei ţări.
Însă nici un 'da' la referendum nu va rezolva totul, ţinând cont de resentimentele acumulate între greci şi creditorii lor internaţionali după declanşarea crizei din anul 2010, de atunci şi până în prezent nefiind avansat niciun proiect credibil pe termen lung de redresare a economiei.
Şi chiar dacă dezastrul va fi în final evitat, Grecia va continua să reprezinte o sursă de riscuri pentru economiile cele mai bogate ale lumii, notează Nicolas Veron, economist la Institutul de studii europene Bruegel. Drept urmare, el consideră că este imperativ să găsim soluţii în faţa problemelor pe care le-a scos la suprafaţă criza greacă, şi anume faptul că 'sistemul european de guvernare, de luare a deciziilor, de reprezentare a cetăţeanului, de repartizare (a deciziilor n.red.) între nivelul naţional şi european nu funcţionează, este extrem de ineficient şi nu permite luarea unei decizii în timp util'. De altfel, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, a ţinut să amintească europenilor că, în virtutea regulilor blocului comunitar, ţara sa poate bloca prin veto decizii cruciale ce ţin de politica externă şi de securitate comună a UE.
Dar dincolo de Grecia, UE este profund divizată şi într-un alt dosar important, cel al gestionării fluxului de imigranţi clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu. Şi consensul în faţa Rusiei este la fel de greu de obţinut şi subminat de interesele individuale, uneori divergente, ale statelor europene.
Există însă şi opinii potrivit cărora această criză ar avea aspecte pozitive, cum este cea exprimată de Jean Dominique Giuliani, membru al Fundaţiei Robert Schuman. Acesta crede că situaţia din Grecia poate ajuta UE să gestioneze mai bine renegocierea relaţiilor cu Marea Britanie. Premierul David Cameron, care a lansat şi el planul unui referendum pentru a încerca astfel să obţină mai multe concesii cu privire la termenii rămânerii Marii Britanii în UE, 'pare să fi devenit mai prudent cu revendicările sale', estimează analistul citat.AGERPRES
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
https://silethismillennium2019.blogspot.com/
O samă de cuvinte // „Am deja mâncat”: cum nimeni nu poate să terfelească o limbă - Autor Dan Alexe (X)
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html Social O samă de cuvinte // „Am deja mâncat”: cum nimeni nu poate...
