Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Se cere demisia lui Gabriel Oprea, ba chiar plecarea sa
din viata publica in 24 de ore dupa ce au aparut acuzatii de plagiat la
adresa sa. Europarlamentarul Cristian Preda ii cere explicatii
premierului interimar privind acuzatiile care i se aduc. "După
prezentarea publică a probelor referitoare la plagierea tezei sale de
doctorat, G. Oprea trebuie să ofere niște explicații. Ceea ce a spus
înainte ca publicul să afle tehnicile folosite pentru a umple 247 de
pagini - și anume că e vorba despre o încercare de denigrare - e cu
totul insuficient. Dacă nu e în stare să răspundă în detaliu acuzațiilor
aduse, ar trebui să plece din viața publică în 24 de ore", a scris
Cristian Preda pe pagina sa de Facebook. Citeste si: DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat Gabriel Oprea, reacţie la acuzaţiile de plagiat
DOCUMENTE Cum ar fi copiat Gabriel Oprea în teza de doctorat
Cristi Șelaru,
Redactor
01/07/2015
Teza de doctorat a premierului interimar Gabriel Oprea,
sustinuta in anul 2000 la Facultatea de Drept a Universitatii din
Bucuresti, contine o serie de elemente pe care comunitatea academica le
include in categoria plagiatului. Calupuri intregi de text sunt preluate
ad litteram din lucrarile altor autori, lucrarea fiind in esenta un
mixt de paragrafe amalgamate, fara a contine o introducere sau concluzii
proprii. De altfel, Comisia de Etica a Universitatii din Bucuresti a
primit inca din data de 26 iunie 2015 o sesizare cu privire la teza de
doctorat a lui Gabriel Oprea, care "nu este legata numai de plagiat, ci
sunt sesizate si alte aspecte", potrivit surselor HotNews.ro.
Gabriel
Oprea si-a sustinut teza de doctorat cu titlul "Procedura plangerii
prealabile" sub coordonarea profesorului universitar dr. Ion Neagu.
Atipic pentru o cercetare stiintifica de largi dimensiuni, cum este o
lucrare de doctorat, studiul semnat de Oprea are doar 24 de lucrari
incluse in bibliografie, multe dintre ele fiind citate cel mult o data. Potrivit normelor academice, citarea unui autor se face prin utilizarea ghilimelelor,
insotite de trimiteri catre referintele bibliografice de unde s-a facut
preluarea. In teza lui Gabriel Oprea, care are 247 de pagini,
ghilimelele nu sunt folosite nici macar o singura data.
Chiar
primul paragraf al lucrarii ridica suspiciunea de plagiat. Fara a fi
marcat cu ghilimele, acesta este identic cu un paragraf de la pagina 417
din cartea "Tratat de procedura penala", aparut in anul 1997 la Editura Pro, semnata de coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, profesorul Ion Neagu.
"Declansarea
activitatii de urmarire penala este conditioanata, in toate cazurile,
de incunostiintarea acestora despre savarsirea unei infractiuni.
Mijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre
savarsirea unei infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. Pentru
declansarea mecanismului procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii."
La fel cum in "Tratatul de procedura penala" al lui Ion Neagu sintagma act de sesizare apare scrisa cu bold si italice, la fel apare si in teza lui Gabriel Oprea.
Si
cel de-al doilea paragraf din lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea
ridica suspiciuni cu privire la provenienta, insa de aceasta data cartea
din care se preia fara a fi utilizate ghilimelele este "Tratat de procedura Penala, Partea Speciala",Volumul
II, semnata de Nicolae Volonciu si aparuta la Editura Paideea din
Bucuresti, in 1994. Aici, autorul are si o contributie personala prin
inserarea unor mici consideratii precum "putem defini sesizarea ca fiind" sau "deci, pe de-o parte".
"Putem
defini sesizarea ca fiind actul procesual prin care subiectul
indreptatit se adreseaza organului judiciar cu solicitarea desfasurarii
activitatilor pe care legea i le confera ca atributii functionale.
Sesizarea presupune, deci, pe de-o parte, incunostiintarea mai mult sau
mai putin completa, a organului de urmarire penala despre savarsirea
unei infractiuni si obligarea lui de a efectua..."
La
finalul paragrafului este indicata o nota de subsol care face trimitere
la tratatul lui Nicolae Volonciu, insa acesta este citat in formula "N.
Volonciu, op. cit.", care conform "Normelor de redactare ale Bibliotecii Nationale a Romaniei, recomandate autorilor"
se foloseste pentru a cita o singura lucrare a unui autor, la care
prima oara trimiterea se face in intregime, iar abia a doua oara se
foloseste "op. cit."
Avand in vedere ca este vorba despre chiar
prima pagina a lucrarii de doctorat a lui Gabriel Oprea, dar si despre
prima mentiune a lucrarii lui Nicolae Volonciu, aceasta nu trebuia
marcata cu "op. cit" daca autorul ar fi respectat normele de citare.
Insa acest lucru iese din discutie avand in vedere ca pasajul este, de
fapt, preluat din cartea lui Ion Neagu inclusiv cu indicii de subsol
nemodificati.
Cea mai importanta
sursa de inspiratie pentru doctorandul Gabriel Oprea a fost, fara
indoiala, "Tratatul de procedura penala" semnat de coordonatorul sau,
profesorul Ion Neagu.
Sus Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Spre exemplu, paginile 17 - 18 din lucrarea lui Oprea sunt identice cu paginile 418 - 419 din cartea lui Ion Neagu.
Copierea celor doua pagini din Neagu, fara utilizarea ghilimelelor,
este facuta atat de fidel incat au fost preluate inclusiv notele de
subsol din lucrarea originala. Desi pune note de subsol din loc
in loc, facand trimitere catre tratatul lui Ion Neagu, acestea nu par
facute cu buna-credinta, prin folosirea formularii"I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418", ci este preferata varianta "A se vedea I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pg. 418",
care lasa senzatia cititorului ca lucrarea lui Neagu a fost doar
consultata si a ajutat, eventual, la clarificarea unor aspecte. In
realitate, Gabriel Oprea copiaza cuvant cu cuvant, in bloc, portiuni
intregi din lucrarea profesorului sau coordonator.Daca ar fi pus ghilimele, s-ar fi vazut ca teza sa de doctorat nu este altceva decat o insailare de citate din alte lucrari.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
Aceeasi
maniera de copiere continua si in paginile 19 - 22 ale tezei de
doctorat, la Capitolul II, Sectiunea 2, subcapitolul "Plangerea", care
este format din bucati preluate din subcapitolul "Plangerea" din
tratatul lui Ion Neagu, de la paginile 419 - 420. Singura deosebire
intre cele doua texte este aranjarea ordinii paragrafelor, pe care
Gabriel Oprea nu o respecta, ci prefera o intercalare si rearanjarea a
succesiunii acestora.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"
La
subcapitolul "Denuntul", Oprea nu il mai citeaza pe Ion Neagu, desi
copiaza aproape integral subcapitolul omonim scris de acesta, ci ii
mentioneaza doar pe autorii la care coordonatorul sau a facut referire
in "Tratat de procedura penala", desi unii dintre acestia nu se
regasesc in bibliografia tezei premierului interimar. Un astfel de
exemplu este V. Ramureanu, citat la pagina 22, care nu se regaseste in
bibliografia tezei de doctorat, dar care este citat de Ion Neagu la
pagina 420.
Si urmatorul subcapitol din teza lui Oprea, "Sesizarea din oficiu",
este copiat din lucrarea lui Neagu. Un alt aspect care atrage atentia
asupra studiului doctorandului Gabriel Oprea este faptul ca
ordinea de aranjarea a subcapitolelor mentionate mai sus in structura
lucrarii sale este identica cu ordinea in care sunt prezentate in cartea
coordonatorului sau.
Sus: Teza de doctorat a lui Gabriel Oprea, cu titlul "Procedura plangerii prealabile" / Jos: Cartea coordonatorului sau de doctorat, Ion Neagu: "Tratat de procedura penala"Identice
cu lucrarea coordonatorului sunt si celelalte subcapitole din Capitolul
II, referitoare la "Moduri speciale de sesizare", "Plangerea prealabila
depusa la organul de urmarire penala", "Rechizitoriul", "Plangerea
prealabila depusa la instanta de judecata".
Aceeasi maniera de
copiere este utilizata si in Capitolul III, intitulat "Plangerea
prealabila ca modalitate de sesizare a organelor judiciare".
Intrebat
cum poate fi incadrata situatia in care intr-o lucrare de doctorat
exista pasaje copiate dintr-o alta lucrare, care nu sunt marcate cu
ghilimele, dar care la finalul lor au note de subsol, care fac trimitere
catre operele din care au fost copiate, profesorul universitar dr.
Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din
Bucuresti, ne-a declarat: "Este o speta de plagiat. E vorba
de un malpraxis academic. Atribuirea pasajelor respective este corecta
atunci cand acestea sunt puse intre ghilimele. O nota de subsol nu arata
cat din text este al tau si cat este al altcuiva mai ales daca pasajele
sunt identice".
Profesorul Marian Popescu sustine ca literatura de specialitate consacrata plagiatului considera ca "nu
conteaza marimea fragmentelor copiate illicit din alte lucrari, ci
intentia de copiere ilicita, de fraudare (facuta constient,
intentionat)". Acesta mai sustine si ca dimensiunea se poate pune in discutie pentru ca "o propozitie intr-un articol e una, intr-o carte e alta; daca propozitia e o idee principala etc." Virgil
Ramureanu nu este singurul autor citat in teza lui Gabriel Oprea care
nu se afla inclus in bibliografia lucrarii. La pagina 18 este citat, de
exmplu, E.V. Ionaseanu, pe care il regasim in tratatul lui Neagu de la
Editura Pro. Nici Gheorghita Mateut, Ulpian, D. Ciuncan, M.
Constantinescu, I. Muraru, Mihai Popovici sau Eugen Heroveanu nu sunt
inclusi in bibliografie, insa se regasesc citati cu nota de subsolul,
fiind preluati, de fapt, din Ion Neagu.
Despre situatia in care
la notele de subsol sunt indicate lucrari care nu se afla trecute in
bibliografie, ele fiind de fapt referinte existente in paragrafele
copiate din alte lucrari, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii
din Bucuresti sustine ca "este o consecinta a plagiatului comun,
tip copy-paste, combinata cu o neglijenta atat din partea
coordonatorului stiintific, cat si din aceea a autorului tezei. Situatia demonstreaza fara dubiu realizarea efectiva a plagierii."
Daca
in cazul tratatului lui Ion Neagu Gabriel Oprea copiaza ad litteram
fara nicio retinere, cand vine vorba despre lucrare lui Nicolae
Volonciu, de exemplu, pasajele sunt rescriese.
In cartea lui Nicolae Volonciu apare: "Denuntul
poate fi facut si de cel care a savarsit infractiunea. In asemenea
situatii, multe legislatii asigura pentru anumite infractiuni o scuza
absolutorie sau atenuanta in beneficiul infractorului, pentru a-l
determina sa aduca la cunostinta fapta sa".
In teza lui Gabriel Oprea, informatia este comprimata astfel: "Denuntul
poate fi facut chiar de catre faptuitor. Multe legislatii asigura
pentru anumite infractiuni o scuza absolutorie sau atenuanta in
beneficiul infractorului pentru autodenuntare".
Profesorul
Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din
Bucuresti, sustine ca situatia in care se preiau paragrafe din alte
lucrari care sunt reformulate sau la care contributia unui doctorand
este minima este "o alta speta de plagiat, realizat prin <>
bucatilor, un plagiat de tip patchwork sau patchwriting. E o mai stilata a plagiatului grosolan de tip copy-paste, dar la fel de injositor pentru cel/cea care practica acest lucru".
Ion
Neagu, coordonatorul de doctorat al lui Gabriel Oprea, fost senator FSN
si fost deputat PSD, este avocat si profesor de drept, in prezent fiind
presedintele Universitatii "Nicolae Titulescu". Neagu s-a remarcat de-a
lungul anilor prin dosarele in care a fost aparatorul unor personaje
controversate precum Miron Cozma, Gabriel Bivolaru, Zaher Iskandarani
sau Victor Atanasie Stanculescu. Prietenia cu Adrian Nastase i-a adus in
perioada in care acesta era prim-ministru o finantare de 30 de miliarde de lei vechi
(aprox 700.000 de euro), bani cu care a fost construit caminul
studentesc privat al universitatii, asta in conditiile in care caminele
aparinand statului erau nerenovate de ani de zile.
Obligaţiunile emise pe piaţa
bodurilor municipale din SUA de mica insulă din Caraibe s-au prăbuşit
în piaţa secundară. Guvernatorul Alejandro Garcia Padilla îi cheamă la
masă pe creditori pentru restructurarea datoriei. "Dacă nu vin la masă
va fi rău pentru ei."
Vrea să scoată Puerto Rico de pe ceea ce numeşte "spirala
morţii", dar spune că nu o poate face decât dacă aruncă din spate o
parte din bolovanul datoriei vechi. Guvernatorul Alejandro Garcia
Padilla îi cheamă pe creditori la negocieri pentru restructurarea
stocului de credit. "Datoria este imposibil de plătit", spune cel care
are responsabilitatea insulei cu 3,6 milioane locuitori. "Nu este altă
soluţie. Aş vrea să am o opţiune mai uşoară. Aici nu este vorba de
politică, ci de matematică", a declarat acesta potrivit New York Times. Avertismentul său dă frisoane investitorilor. Titlurile emise de
Puerto Rico în vremuri bune pe piaţa obligaţiunilor municipale din SUA
cu scadenţa în anul 2035 se tranzacţionează la doar 70% din valoarea
nominală după o scădere precipitată în ultimele săptămâni, conform unui
grafic oferit de Zero Hedge. Creditorii au şi motive să fie speriaţi. Li s-a spus frumos că
trebuie să "împartă sacrificiile" cu locuitorii insulei, însă, în
acelaşi timp, au fost chemaţi la negocieri cu o nuanţă de ameninţare.
"Dacă nu vin la masă va fi rău pentru ei.", a afirmat Garcia Padilla
adăugând că dacă nu admit tăierea unei părţi din datoria totală de 72
miliarde dolari, aceasta se va răsfrânge negativ asumare economiei
insulei care astfel nu va avea oricum de unde să le dea banii înapoi.
"Se împuşcă singuri în picior", i-a avertizat guvernatorul.
Scadenţele curg implacabil
Pentru unii creditori dificultăţile deja au început. Spre exemplu,
cumpărătorii obligaţiunilor emise de autiritatea de electricitate au
încheiat un acord de restructurare chiar săptămâna trecută pentru
evitarea unui faliment pe emisiunea în valoare de 416 milioane dolari. Sarcina de plată a Puerto Rico este într-adevăr mare însă, pe lângă
cele 93 milioane dolari pe care îi datorează lunar, în august mai are o
scadenţă suplimentară de 140 milioane dolari. Este foarte mult pentru un
buget care se spate în deficite. Încercările guvernatorului Garcia
Padilla de a-l rebalansa printr-o combinaţie între tăieri de cheltuieli
şi contractarea unor împrumuturi noi a eşuat pe fondul unui declin a
încasărilor.
Datoriile mari amintesc de falimentul oraşului Detroit
Cât de mare este povara datoriilor Puerto Rico? Foarte mare. O
statistică oferită de Wall Street Journal arată o deraiere a creditului
său fără comparaţie cu alţi emitenţi din piaţa americană a bondurilor
muncipale. Astfel, dacă statele Rhodes Island, Massachussets şi
Connecticut, cele mai îndatorate din clasament după insula din Caraibe,
abia au datorii sub 20% din Produsul Intern Brut, Puerto Rico a
escaladat alarmant 70% din PIB. Este un nivel în măsură să îi ună în gardă pe investitori care deja
au văzut în această piaţă municipalităţi în faliment precum cea a
oraşului Stockton, a districtului Orange din California şi chiar a
fostei capitale a industriei auto mondiale, Detroit. Aceştia au aflat că
guvernul federal american nu va veni să acopere incapacitatea de plată a
acestor autorităţi.
"Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de datorii"
Restructurarea datoriei Puerto Rico ar urma să reprezinte un test
major pentru întreaga piaţă americană în condiţiile în care teritoriul
guvernat de Garcia Padilla nu mai are bani decât pentru necesităţile de
bază precum reparaţia drumurilor şi asigurarea funcţionării spitalelor
publice. "Nu este precedent în SUA pentru nimic la asemenea scală sau
rază de acţiune", spune un raport întocmit de un grup de analişti dintre
care cel mai proeminent este Anne O. Krueger, fost economist-şef al
Băncii Mondiale, în prezent profesor la şcoala de studii internaţionale
de pe lângă Johns Hopkins University şi citat de New York Times. Pentru confruntarea cu creditorii a fost angajat în această lună
Steven W. Rhodes, fost judecător care a supervizat cazul de faliment al
oraşului Detroit. El avertizează că deschiderea procedurilor va antrena
un haos. "Sunt mult prea mulţi creditori şi mult prea multe tipuri de
datorii", a declarat acesta. Guvernatorul Garcia Padilla pedalează pe o
restructurare cât mai rapidă. El spune că nu vrea să rostogolească
problema pe mai departe amânând clipa în care oricum creditorii vor
trebui să dea socoteală. Puerto Rico vizează tăierea datoriei începând
chiar din acest an.
Grecia este în faliment
tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu
plăteşte tranşa de 1,6 miliarde euro către FMI. "Dat fiind actualele
condiţii este imposibil."
La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă
faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde
euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de
ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN.
Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din
nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe
alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras -
cu susţinători în stradă - mizează că populaţia va vota pentru
respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni. Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile
pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street
Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără
echivoc: "Dat fiind actualele condiţii este imposibil." El a insistat
însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului
preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.
Cum reacţionează pieţele
Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al
economiei nu au fost primite cu aceeaşi destindere şi de investitori.
Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării
unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima
parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din
Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de
17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de
referinţă, potrivit portalului Yahoo Finance. "Acţiunile au ignorat
Grecia, iar acum plătesc preţul", titrează CNBC. Postul de televiziune
american îl citează pe Michael O'Rourke, chief market strategist la
JonesTrading care spune că nici acum riscurile legate de Grecia nu sunt
incluse în preţurile acţiunilor. Moneda unică europeană se aprecia însă
iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari
pentru un euro, un nou maxim de la redeschiderea pieţelor forex în
această săptămână. Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele
asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au
copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum
Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la
care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro.
Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la
un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care
măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă
de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.
Grecii ies în stradă: "Vieţile noastre nu aparţin creditorilor"
Tensiune este şi în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa
Omonia din Atena seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui
premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de o oră la televiziunea de
stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive
promovate de la Bruxelles: "Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu
unei naţiuni." Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. "Oamenii se aşteaptă
la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment
de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să
iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate", transmite corespondentul
CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie "Vieţile noastre nu aparţin
creditorilor" şi "Nu ne vom lăsa", menţionează Reuters. Este un protest
la care se alătură şi greci din diaspora. "Am părăsit Grecia acum doi
ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă", spune Thanos Tsapelis, în
vârstă de 37 de ani, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesoară la o
şcoală grecească din Marea Britanie. "Vreau ca austeritatea să se
sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc
unloc de muncă", mai zice el.
Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE
Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de
formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în
judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca
o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru
asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către
ministrul de finanţe Yanis Varoufakis. "Guvernul Greciei va uzita de
toate drepturile sale legale", a declarat acesta pentru publicaţia
britanică The Telegraph. "Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă,
luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de
Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din
zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este
negociabilă", a mai spus Varoufakis.
Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă
(analiză)
Denisa Miron,
Colaborator
29/06/2015
Uniunea Europeană va avea mult de lucru pentru a-şi pansa rănile
deschise de criza greacă, ce survine în plus într-un moment în care noi
ameninţări se acumulează la graniţele Europei, a cărei coeziune este
slăbită şi de intenţia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, se
arată într-o analiză publicată luni de AFP.
Psihodrama
euro-greacă se joacă în timp ce Europa trebuie să facă faţă 'unei
situaţii geopolitice instabile' generate de afluxul imigranţilor ilegali
ce traversează Mediterana, de ameninţările jihadiste şi conflictele cu
Rusia pentru câştigarea influenţei, subliniază Janis Emmanouilidis,
analist la European Policy Center. În acest context, 'arătând că nu
suntem capabili nici să ne rezolvăm propriile probleme interne, trimitem
un semnal prost', inclusiv euroscepticilor şi eurofobilor, adaugă
acesta. Mai departe, o posibilă 'destabilizare a Greciei', avanpostul
european în partea de est a Mării Mediterane şi în Balcani, va complica
situaţia şi mai mult.
'Dacă euro eşuează, atunci şi Europa
eşuează', a avertizat cancelarul german Angela Merkel, al cărei rol
preeminent în Europa este recunoscut de toată lumea. Iar o asemenea
evoluţie nu este exclusă dacă divorţul dintre Grecia şi partenerii ei
din zona euro se va produce ca o consecinţă a unei eventuale respingeri
de către greci - la referendumul de duminică - a planului de asistenţă
financiară propus, împreună cu reformele asociate, de creditorii
internaţionali.
Un 'nu' la referendum 'ar însemna că Grecia
spune nu Europei', căreia i s-a ancorat în anul 1979 pentru a-şi garanta
stabilitatea politică şi securitate, a avertizat la rândul său
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Încărcătura
simbolică a unui asemenea verdict la referendum va fi şi mai dezastruos
pentru Uniunea Europeană, care a decis să primească Grecia în rândurile
ei, în pofida evoluţiei economice întârziate a acestei ţări.
Însă
nici un 'da' la referendum nu va rezolva totul, ţinând cont de
resentimentele acumulate între greci şi creditorii lor internaţionali
după declanşarea crizei din anul 2010, de atunci şi până în prezent
nefiind avansat niciun proiect credibil pe termen lung de redresare a
economiei.
Şi chiar dacă dezastrul va fi în final evitat, Grecia
va continua să reprezinte o sursă de riscuri pentru economiile cele mai
bogate ale lumii, notează Nicolas Veron, economist la Institutul de
studii europene Bruegel. Drept urmare, el consideră că este imperativ să
găsim soluţii în faţa problemelor pe care le-a scos la suprafaţă criza
greacă, şi anume faptul că 'sistemul european de guvernare, de luare a
deciziilor, de reprezentare a cetăţeanului, de repartizare (a deciziilor
n.red.) între nivelul naţional şi european nu funcţionează, este extrem
de ineficient şi nu permite luarea unei decizii în timp util'. De
altfel, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, a ţinut să amintească
europenilor că, în virtutea regulilor blocului comunitar, ţara sa poate
bloca prin veto decizii cruciale ce ţin de politica externă şi de
securitate comună a UE.
Dar dincolo de Grecia, UE este profund
divizată şi într-un alt dosar important, cel al gestionării fluxului de
imigranţi clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu. Şi
consensul în faţa Rusiei este la fel de greu de obţinut şi subminat de
interesele individuale, uneori divergente, ale statelor europene.
Există
însă şi opinii potrivit cărora această criză ar avea aspecte pozitive,
cum este cea exprimată de Jean Dominique Giuliani, membru al Fundaţiei
Robert Schuman. Acesta crede că situaţia din Grecia poate ajuta UE să
gestioneze mai bine renegocierea relaţiilor cu Marea Britanie. Premierul
David Cameron, care a lansat şi el planul unui referendum pentru a
încerca astfel să obţină mai multe concesii cu privire la termenii
rămânerii Marii Britanii în UE, 'pare să fi devenit mai prudent cu
revendicările sale', estimează analistul citat.AGERPRES
Klaus Iohannis a promulgat legea pe care o așteptau toți românii
Entertainment
29.06.2015
Autor:
Cristi Teodorescu
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind
acordarea voucherelor pentru vacanţă, care prevede ca angajaţii, din
sistemul public şi din sistemul privat, să primească vouchere de
vacanţă, în limita a 6 salarii medii pe economie, acestea putând fi
folosite doar în turismul românesc. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele
Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii
privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea
unor termene prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2009
privind acordarea voucherelor de vacanţă. Legea a fost adoptată, pe 3 iunie, de Camera Deputaţilor, cu 303
voturi „pentru” şi 12 abţineri, după ce a primit votul senatorilor, pe
12 martie. Potrivit Legii, toţi angajaţii pot beneficia de vouchere de vacanţă, în limita a 6 salarii medii pe economie. Pe de o parte, angajaţii din sistemul privat pot beneficia de
vouchere de vacanţă sau de primă de vacanţă, pe care angajatorul le
acordă în urma negocierii, iar în sistemul public, în urma unui
amendament adoptat, vor beneficia doar de vouchere de vacanţă nu şi de
bani sau prime de vacanţă. Vouchere de vacanţă vor fi folosite doar în turismul românesc. De asemenea, se introduce un nou sistem, acela a emiterii voucherelor
de vacanţă pe suport electronic. Cele care sunt tipărite în suport
electronic, cât şi cele pe suport de hărtie, vor fi utilizate doar în
unităţi turistice autorizate de Auoritatea Naţională pentru Turism. Acest sistem de vouchere de vacanţă păstrează facilităţile fiscale
oferite angajatorilor, sunt deductibile şi scutite de la plata
contribuţiilor şi taxelor salariale. În plus, emiterea voucherelor de vacanţă rămâne sub controlul
Ministerului Finanţelor şi va permite intrarea pe piaţă a oricărui actor
care respectă condiţiile. Toţi reprezentanţi grupurilor parlamentare au susţinut adoptarea acestor prevederi, arătând că relansează turismul românesc. Acordarea voucherelor de vacanţă pentru bugetari este obligatorie, a
declarat, pe 3 iunie, ministrul Economiei, Mihai Tudose, după adoptarea
ordonanţei privind vouchere de vacanţă, arătând că prevederile vor intra
în vigoare în 30 de zile de la promulgare, scrie mediafax.ro
