Arhitectul Andrei Chivu „Mall-ul din Tăbăcărie a
fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
- 08 May, 2015 00:00
-
Ada CODĂU
- Sursa : Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Arhitectul Andrei Chivu
„Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
08 May, 2015 00:00 - Ada CODĂU
-
781
Tag-uri:
protest mall parc tabacarie
Duminică, 10 mai, constănţenii vor protesta, în faţa City Park Mall - centru comercial cu o istorie tumultuoasă -, pentru apărarea spaţiilor verzi şi a parcurilor din Constanţa. Evenimentul a fost promovat şi pe platformele de socializare, cu numele „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“ şi va avea loc la doar o zi după ce în toată ţara vor fi organizate mitinguri împotriva despăduririlor abuzive.
De
câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa?
Care sunt cauzele diminuării suprafeţelor de spaţiu verde? Cine sunt
responsabilii? Cum vedeţi posibila rezolvare a acestei situaţii?
Am discutat despre aceste aspecte cu arhitectul Andrei Chivu, unul dintre iniţiatorii protestului de duminică, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Sunteţi
unul dintre organizatorii protestului „DA parcurilor şi pădurilor, NU
mall-urilor în Constanţa“. Ce anume v-a determinaţi să recurgeţi la un
astfel de gest, să organizaţi un astfel de eveniment?
Sunt
reîntors în Constanţa de un an, după o experienţă de viaţă şi
profesională de patru ani în Austria şi de trei luni în Franţa. Dacă
atunci când am plecat, mă simţeam neputincios în faţa prea multor
probleme care ţin de administrare urbană şi ordine publică, acum,
reîntors acasă, pur şi simplu nu mai suport dispreţul şi incapacitatea
personalului administrativ local. În ultimul an, activitatea mea a fost
una cu precădere voluntară susţinând acţiuni umanitare (FB-Salvează
România Acum), ecologice (Botanică Clubul Elevilor), proiecte
administrative (proiect piste bicicletă, Muzeul Satului Dobrogean,
Grădini pentru pensionari, Ateliere construcţie bărci, amenajare parcuri
etc.) pentru care muncesc în continuu pentru a găsi şi colaboratori
care doresc să se implice pentru a le putea îndeplini.
Bineînţeles
că imaginea portului plin de cherestea tot timpul şi a şomerilor
amărâţi care nu au ce să lustruiască cu dalta îmi provoacă o mare
frustrare.
Ne vindem pădurile şi
ţara pe câteva şpăgi care se regăsesc în jeep-urile care aglomerează
oraşele în care spaţiile verzi sunt lăsate de izbelişte.
Construcţia
mall-ului a distrus o suprafaţă verde uriaşă care, culmea, parcă a
născut dispreţul şi mai mare al administraţiei pentru spaţiile verzi
rămase, multe fiind de asemenea ocupate cu alte construcţii sau lăsate
de izbelişte, să crească pe ele, la întâmplare, fel de fel de buruieni.
În aceste condiţii, orice om de bun simţ nu mai poate răbda, frustrarea
atinge cote prea înalte, aşa că trebuie să ieşim în stradă, să ne facem
auziţi, pentru că proasta administrare ne afectează grav şi pentru că nu
mai avem de gând să suportăm această situaţie.
Câte persoane estimaţi că se vor alătura acţiunii de duminică?
Pe pagina de Facebook a evenimentului s-au anunţat aproape 3.000 de persoane, dar nu cred că vor veni mai mult de 400 de persoane. Noi, doar iniţiatorii protestului, împreună cu prietenii noştri suntem un grup de cel puţin 70-80 de persoane.
Cât
de deranjaţi credeţi că sunt constănţenii de extinderea City Park Mall
de către fondul sud-african de investiţii NEPI (New Europe Property
Investments)?
Destul
de puţin, din păcate. Nu avem cultura sportului şi a dragostei
manifestate pentru natură, ne-am lăsat uşor pradă tentaţiilor
capitaliste, care vând iluzii şi sentimente superficiale: haine
etichetate, fast food+glutamat. Cei mai mulţi dintre noi nu practicăm
niciun fel de sport (incidenţa bolilor de circulaţie şi de colon e
uriaşă), vedem Delta o dată în viaţă, dar avem la activ câteva sute de
grătare la pădure. Cam trist, din păcate. Lucrurile acestea foarte greu
le putem schimba. Din punctul meu de vedere, trebuie să începem foarte
repede cu cei foarte tineri. Prin intermediul sistemului educaţional se
pot cultiva dragostea pentru sport şi natură şi implicarea în acţiunile
comunitare.
Există o
situaţie exactă a spaţiilor verzi din municipiul Constanţa? Unde anume
ne situăm faţă de media europeană a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de
locuitor?
Cred că
orice statistică este de prisos. În Germania, Franţa, Spania şi în toate
statele vestice, fiecare doi metri de spaţiu verde este amenajat şi
preţuit de toţi cetăţenii. La noi, oraşul arată că o pădure părăsită:
copaci netoaletaţi, spaţii verzi pline de frunze uscate, iarbă
sălbatică, gunoaie etc. Nu există proiecte de urbanism, nu există o
strategie de dezvoltare durabilă. În opinia mea, nu există suficienţi
specialişti în primărie, dar asta nu ne miră. Probabil că proiecte
importante pentru Constanţa au fost, uneori, dezbătute după petreceri în
discotecă, după defilări ale carelor alegorice.
De
câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa?
Se poate vorbi despre un fenomen, despre abuzuri în ce priveşte
dispariţia acestora?
Sunt
două aspecte grave ridicate de întrebarea dumneavoastră: creşterea
procentului de ocupare la sol (orice oraş civilizat se extinde în
principal către exterior, pentru a nu aglomera şi pentru a nu polua
oraşul) şi dispreţul profund faţă de spaţiile verzi rămase. A fost un
abuz generat de incompetenţa urbaniştilor care oricum cu greu s-ar fi
impus cu idei bune în faţa unui primar discotecar.
Cine sunt, în opinia dumneavoastră, responsabilii? Reproşaţi ceva, din acest punct de vedere, administraţiei Mazăre?
Administraţia
a fost cancerul oraşului. Nu mai este nimic de demonstrat. În timp ce
monumentele începeau să se prăbuşească, spaţiile verzi, să fie umplute
de gunoaie, nivelul de poluare - foarte ridicat, Teatrul Fantasio -
„strivit“ de alte clădiri abuzive ridicate lângă parc sau chiar în parc,
iar Opera abia supravieţuia, primarul Constanţei dansa săptămânal cu
femei pe jumătate goale, instigând populaţia la desfătare în Mamaia.
Pe
undeva, suntem părtaşi. Nu am luat atitudine la erorile grave ale
administraţiei, iar pentru omul de rând nu ar fi foarte complicat să
sape măcar terenul din faţa blocului (dacă primăria este incapabilă) şi
să planteze câteva răsaduri (un pachet de ţigări = zece fire răsad
panseluţe).
De ce credeţi că nu avem o cultură a spaţiului verde? De ce nu avem respect pentru parcuri?
Cred
că am pierdut-o. Îmi amintesc de jardinierele de la balcon ale mamei,
de când eram copil, de faptul că toţi vecinii coborau în faţa blocului
şi săpau şi plantau panseluţe. Privesc către aceste spaţii după 20 de
ani şi văd pământul pârloagă dar, în faţa blocului, oamenii cu situaţie
altădată modestă au acum una, două maşini nemţeşti (unele înmatriculate
în Bulgaria). Este foarte simplu, putem cultiva dragostea pentru natură.
Dacă nu mi s-a întâmplat în şcoală, am făcut parte din clubul
Cercetaşilor României, unde am participat la activităţi ecologice şi
comunitare.
Care va fi ecoul protestului de duminică? Ce speraţi să obţineţi prin asta?
Dorim
să tragem un semnal de alarmă puternic, pentru că situaţia spaţiilor
verzi în oraş este una dezastruoasă, nu mai suportăm despăduririle
abuzive şi construcţiile care au îmbâcsit oraşul pentru buzunarul unora
care ne „turtesc“ cu maşinile lor mari pe noi, pietoni de rând sau
biciclişti. De asemenea, dorim să legăm un grup de acţiune, astfel încât
să întreprindem acţiuni ecologice în cadrul altor asociaţii de profil
deja înfiinţate. Vom fi cât se poate de virulenţi, dorim să blocăm
extinderea mall-ului. Construirea lui s-a făcut prin modificarea
mişelească a planului urbanistic local, extinderea lui, prin aceeaşi
metodă. Sperăm ca, în urma acestui protest, oamenii de bună credinţă să
aibă curajul să ia atitudine, impunându-se cu proiecte şi studii, astfel
încât să poată accede către posturi din administraţie de unde pot
remedia probleme grave de organizare.
În
Constanţa, în pofida faptului că s-au înregistrat, de-a lungul anilor,
mai multe probleme legate de spaţiile verzi, nu există organizaţii
puternice, cu tradiţie, care să se ocupe de aceste probleme, care să fie
o voce puternică, reprezentativă pentru societatea civilă. Care credeţi
că sunt motivele?
Politica
Ministerului Educaţiei, invazia tehnologică, lipsa oamenilor cu
iniţiativă, care să ocupe poziţii administrative-cheie de unde pot
derula proiecte importante şi pot motiva mulţi alţi oameni să preţuiască
mai mult natura au cauzat această situaţie deplorabilă în care se află
Constanţa la capitolul spaţii verzi şi terenuri de sport. L-am auzit pe
un profesor înţelept exprimând într-o emisiune la TVR că „trebuie să
înţelegem că natura este a două mamă“. Dacă nu conştientizăm acest
lucru, ne facem singuri viaţa grea. A noastră şi a celor din jur şi vom
rămâne în continuare codaşii Europei la majoritatea capitolelor.
Mall-ul
din Parcul Tăbăcărie este ridicat pe un teren retrocedat, retrocedare
ce se regăseşte în deja celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat
împotriva lui Radu Mazăre, primarul suspendat al municipiului Constanţa,
dar şi a multor altor persoane, printre care se numără şi Nicuşor
Constantinescu, preşedintele, de asemenea suspendat, al Consiliului
Judeţean Constanţa. De ce credeţi că acest teren a fost atât de
important pentru administraţia locală, astfel încât să se renunţe la
zona de spaţiu verde în favoarea ridicării unui mall?
Este
limpede ca lumina cerului. Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere
pentru anturajul primarului şi pentru alte persoane cu funcţii ierarhice
importante. Au crezut că este o investiţie benefică, o infuzie de
capital importantă pentru oraş. De la nivelul dânşilor, de discotecari,
nu puteau înţelege că inserţia unei dominante constructive şi economice
importante (comerţ, restaurante fast food) într-un spaţiu verde
afectează grav calitatea recreativă şi calitatea peisajeră ale parcului.
Ti-a placut articolul?
Cuvinte cheie :
-, 00:00, 08, 2015, :, Ada, Andrei, Arhitectul, CODĂU, Chivu, Mai multe…
În
cadrul următoarei şedinţe, din 4 iulie 2003, Curtea Supremă a pronunţat
o hotărâre definitivă de respingere a recursului introdus de reclamant.
Conform CEDO, „Curtea Supremă a concluzionat că instanţa de apel a
apreciat corect probele şi că argumentele reclamantului nu se coroborau
cu nicio altă probă prezentată. Instanţa supremă a subliniat că, pe
lângă declaraţiile petenţilor, Curtea de Apel s-a bazat şi pe
declaraţiile martorilor care ştiau că G.A. încercase să facă rost de
bani ca să-l plătească pe reclamant“. De asemenea, „instanţa a
considerat irelevant faptul că pe mâinile reclamantului nu fuseseră
găsite urme de substanţă fluorescentă, având în vedere că solicitase ca
banii să fie puşi în servieta sa. Nu s-a făcut referire la argumentele
reclamantului despre reportofon sau la faptul că instanţa de apel nu a
procedat la audierea nemijlocită a petenţilor şi martorilor“, conform
comisiei europene.
