Arhitectul Andrei Chivu „Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
- 08 May, 2015 00:00
- Ada CODĂU
- Sursa : Ziua de Constanta
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Arhitectul Andrei Chivu
„Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului“
Duminică, 10 mai, constănţenii vor protesta, în faţa City Park Mall - centru comercial cu o istorie tumultuoasă -, pentru apărarea spaţiilor verzi şi a parcurilor din Constanţa. Evenimentul a fost promovat şi pe platformele de socializare, cu numele „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“ şi va avea loc la doar o zi după ce în toată ţara vor fi organizate mitinguri împotriva despăduririlor abuzive.De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Care sunt cauzele diminuării suprafeţelor de spaţiu verde? Cine sunt responsabilii? Cum vedeţi posibila rezolvare a acestei situaţii?
Am discutat despre aceste aspecte cu arhitectul Andrei Chivu, unul dintre iniţiatorii protestului de duminică, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Sunteţi unul dintre organizatorii protestului „DA parcurilor şi pădurilor, NU mall-urilor în Constanţa“. Ce anume v-a determinaţi să recurgeţi la un astfel de gest, să organizaţi un astfel de eveniment?
Sunt reîntors în Constanţa de un an, după o experienţă de viaţă şi profesională de patru ani în Austria şi de trei luni în Franţa. Dacă atunci când am plecat, mă simţeam neputincios în faţa prea multor probleme care ţin de administrare urbană şi ordine publică, acum, reîntors acasă, pur şi simplu nu mai suport dispreţul şi incapacitatea personalului administrativ local. În ultimul an, activitatea mea a fost una cu precădere voluntară susţinând acţiuni umanitare (FB-Salvează România Acum), ecologice (Botanică Clubul Elevilor), proiecte administrative (proiect piste bicicletă, Muzeul Satului Dobrogean, Grădini pentru pensionari, Ateliere construcţie bărci, amenajare parcuri etc.) pentru care muncesc în continuu pentru a găsi şi colaboratori care doresc să se implice pentru a le putea îndeplini.
Bineînţeles că imaginea portului plin de cherestea tot timpul şi a şomerilor amărâţi care nu au ce să lustruiască cu dalta îmi provoacă o mare frustrare.
Ne vindem pădurile şi ţara pe câteva şpăgi care se regăsesc în jeep-urile care aglomerează oraşele în care spaţiile verzi sunt lăsate de izbelişte.
Construcţia mall-ului a distrus o suprafaţă verde uriaşă care, culmea, parcă a născut dispreţul şi mai mare al administraţiei pentru spaţiile verzi rămase, multe fiind de asemenea ocupate cu alte construcţii sau lăsate de izbelişte, să crească pe ele, la întâmplare, fel de fel de buruieni. În aceste condiţii, orice om de bun simţ nu mai poate răbda, frustrarea atinge cote prea înalte, aşa că trebuie să ieşim în stradă, să ne facem auziţi, pentru că proasta administrare ne afectează grav şi pentru că nu mai avem de gând să suportăm această situaţie.
Câte persoane estimaţi că se vor alătura acţiunii de duminică?
Pe pagina de Facebook a evenimentului s-au anunţat aproape 3.000 de persoane, dar nu cred că vor veni mai mult de 400 de persoane. Noi, doar iniţiatorii protestului, împreună cu prietenii noştri suntem un grup de cel puţin 70-80 de persoane.Cât de deranjaţi credeţi că sunt constănţenii de extinderea City Park Mall de către fondul sud-african de investiţii NEPI (New Europe Property Investments)?
Destul de puţin, din păcate. Nu avem cultura sportului şi a dragostei manifestate pentru natură, ne-am lăsat uşor pradă tentaţiilor capitaliste, care vând iluzii şi sentimente superficiale: haine etichetate, fast food+glutamat. Cei mai mulţi dintre noi nu practicăm niciun fel de sport (incidenţa bolilor de circulaţie şi de colon e uriaşă), vedem Delta o dată în viaţă, dar avem la activ câteva sute de grătare la pădure. Cam trist, din păcate. Lucrurile acestea foarte greu le putem schimba. Din punctul meu de vedere, trebuie să începem foarte repede cu cei foarte tineri. Prin intermediul sistemului educaţional se pot cultiva dragostea pentru sport şi natură şi implicarea în acţiunile comunitare.
Există o situaţie exactă a spaţiilor verzi din municipiul Constanţa? Unde anume ne situăm faţă de media europeană a suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor?
Cred că orice statistică este de prisos. În Germania, Franţa, Spania şi în toate statele vestice, fiecare doi metri de spaţiu verde este amenajat şi preţuit de toţi cetăţenii. La noi, oraşul arată că o pădure părăsită: copaci netoaletaţi, spaţii verzi pline de frunze uscate, iarbă sălbatică, gunoaie etc. Nu există proiecte de urbanism, nu există o strategie de dezvoltare durabilă. În opinia mea, nu există suficienţi specialişti în primărie, dar asta nu ne miră. Probabil că proiecte importante pentru Constanţa au fost, uneori, dezbătute după petreceri în discotecă, după defilări ale carelor alegorice.
De câte spaţii verzi a fost privat, în ultimii ani, municipiul Constanţa? Se poate vorbi despre un fenomen, despre abuzuri în ce priveşte dispariţia acestora?
Sunt două aspecte grave ridicate de întrebarea dumneavoastră: creşterea procentului de ocupare la sol (orice oraş civilizat se extinde în principal către exterior, pentru a nu aglomera şi pentru a nu polua oraşul) şi dispreţul profund faţă de spaţiile verzi rămase. A fost un abuz generat de incompetenţa urbaniştilor care oricum cu greu s-ar fi impus cu idei bune în faţa unui primar discotecar.
Cine sunt, în opinia dumneavoastră, responsabilii? Reproşaţi ceva, din acest punct de vedere, administraţiei Mazăre?
Administraţia a fost cancerul oraşului. Nu mai este nimic de demonstrat. În timp ce monumentele începeau să se prăbuşească, spaţiile verzi, să fie umplute de gunoaie, nivelul de poluare - foarte ridicat, Teatrul Fantasio - „strivit“ de alte clădiri abuzive ridicate lângă parc sau chiar în parc, iar Opera abia supravieţuia, primarul Constanţei dansa săptămânal cu femei pe jumătate goale, instigând populaţia la desfătare în Mamaia.
Pe undeva, suntem părtaşi. Nu am luat atitudine la erorile grave ale administraţiei, iar pentru omul de rând nu ar fi foarte complicat să sape măcar terenul din faţa blocului (dacă primăria este incapabilă) şi să planteze câteva răsaduri (un pachet de ţigări = zece fire răsad panseluţe).
De ce credeţi că nu avem o cultură a spaţiului verde? De ce nu avem respect pentru parcuri?
Cred că am pierdut-o. Îmi amintesc de jardinierele de la balcon ale mamei, de când eram copil, de faptul că toţi vecinii coborau în faţa blocului şi săpau şi plantau panseluţe. Privesc către aceste spaţii după 20 de ani şi văd pământul pârloagă dar, în faţa blocului, oamenii cu situaţie altădată modestă au acum una, două maşini nemţeşti (unele înmatriculate în Bulgaria). Este foarte simplu, putem cultiva dragostea pentru natură. Dacă nu mi s-a întâmplat în şcoală, am făcut parte din clubul Cercetaşilor României, unde am participat la activităţi ecologice şi comunitare.
Care va fi ecoul protestului de duminică? Ce speraţi să obţineţi prin asta?
Dorim să tragem un semnal de alarmă puternic, pentru că situaţia spaţiilor verzi în oraş este una dezastruoasă, nu mai suportăm despăduririle abuzive şi construcţiile care au îmbâcsit oraşul pentru buzunarul unora care ne „turtesc“ cu maşinile lor mari pe noi, pietoni de rând sau biciclişti. De asemenea, dorim să legăm un grup de acţiune, astfel încât să întreprindem acţiuni ecologice în cadrul altor asociaţii de profil deja înfiinţate. Vom fi cât se poate de virulenţi, dorim să blocăm extinderea mall-ului. Construirea lui s-a făcut prin modificarea mişelească a planului urbanistic local, extinderea lui, prin aceeaşi metodă. Sperăm ca, în urma acestui protest, oamenii de bună credinţă să aibă curajul să ia atitudine, impunându-se cu proiecte şi studii, astfel încât să poată accede către posturi din administraţie de unde pot remedia probleme grave de organizare.
În Constanţa, în pofida faptului că s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe probleme legate de spaţiile verzi, nu există organizaţii puternice, cu tradiţie, care să se ocupe de aceste probleme, care să fie o voce puternică, reprezentativă pentru societatea civilă. Care credeţi că sunt motivele?
Politica Ministerului Educaţiei, invazia tehnologică, lipsa oamenilor cu iniţiativă, care să ocupe poziţii administrative-cheie de unde pot derula proiecte importante şi pot motiva mulţi alţi oameni să preţuiască mai mult natura au cauzat această situaţie deplorabilă în care se află Constanţa la capitolul spaţii verzi şi terenuri de sport. L-am auzit pe un profesor înţelept exprimând într-o emisiune la TVR că „trebuie să înţelegem că natura este a două mamă“. Dacă nu conştientizăm acest lucru, ne facem singuri viaţa grea. A noastră şi a celor din jur şi vom rămâne în continuare codaşii Europei la majoritatea capitolelor.
Mall-ul din Parcul Tăbăcărie este ridicat pe un teren retrocedat, retrocedare ce se regăseşte în deja celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat împotriva lui Radu Mazăre, primarul suspendat al municipiului Constanţa, dar şi a multor altor persoane, printre care se numără şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele, de asemenea suspendat, al Consiliului Judeţean Constanţa. De ce credeţi că acest teren a fost atât de important pentru administraţia locală, astfel încât să se renunţe la zona de spaţiu verde în favoarea ridicării unui mall?
Este limpede ca lumina cerului. Mall-ul din Tăbăcărie a fost o mare afacere pentru anturajul primarului şi pentru alte persoane cu funcţii ierarhice importante. Au crezut că este o investiţie benefică, o infuzie de capital importantă pentru oraş. De la nivelul dânşilor, de discotecari, nu puteau înţelege că inserţia unei dominante constructive şi economice importante (comerţ, restaurante fast food) într-un spaţiu verde afectează grav calitatea recreativă şi calitatea peisajeră ale parcului.
-, 00:00, 08, 2015, :, Ada, Andrei, Arhitectul, CODĂU, Chivu, Mai multe…
În
cadrul următoarei şedinţe, din 4 iulie 2003, Curtea Supremă a pronunţat
o hotărâre definitivă de respingere a recursului introdus de reclamant.
Conform CEDO, „Curtea Supremă a concluzionat că instanţa de apel a
apreciat corect probele şi că argumentele reclamantului nu se coroborau
cu nicio altă probă prezentată. Instanţa supremă a subliniat că, pe
lângă declaraţiile petenţilor, Curtea de Apel s-a bazat şi pe
declaraţiile martorilor care ştiau că G.A. încercase să facă rost de
bani ca să-l plătească pe reclamant“. De asemenea, „instanţa a
considerat irelevant faptul că pe mâinile reclamantului nu fuseseră
găsite urme de substanţă fluorescentă, având în vedere că solicitase ca
banii să fie puşi în servieta sa. Nu s-a făcut referire la argumentele
reclamantului despre reportofon sau la faptul că instanţa de apel nu a
procedat la audierea nemijlocită a petenţilor şi martorilor“, conform
comisiei europene.
