Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
joi, 22 octombrie 2009
cioclu_rosu1 Rank user: x5 astazi, 13:57 SOARELE APARE CLONA LUI ILICI RĂSARE !!! - Parazitii - Noi Vrem Respect (Video)
Etichete:
SOARELE APARE CLONA LUI ILICI RĂSARE
Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle - Wikisource
Corespondenţă
Mihai Eminescu - Veronica Micle - Wikisource
[~poză,Sile this Millennium~]
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlÂ
V E R O N I C A M I C L E & M I H A I E M I N E S C U - Curriculum amoris
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.htmlÂ
V E R O N I C A M I C L E & M I H A I E M I N E S C U - Curriculum amoris
Pagina: 1 2 3 4 | pagina 3 |
Veronica Micle şi Mihai EminescuEminescu face cunoştinţă cu Veronica Micle la Viena, în anul 1872 • întors la Iaşi în 1874, poetul însoţit de Slavici, Miron Pompiliu şi Samson Bodnărescu frecventează salonul literar al familiei Micle • anul 1875 este momentul atingerii sufletelor şi încep dedicaţiile poetice reciproce • dar imediat intervin şi primele neînţelegeri, în anul 1876, nu însă din cauza profesorului Ştefan Micle • în această chestiune el are părerea lui: "Mai mulţi răutăcioşi mi-au trimis scrisori anonime, în care povestesc lucruri fantastice, doar ar putea să-mi doboare încrederea ce o am în sinceritatea ei... Invidioşii sunt cei mai scârboşi oameni." • după fiecare controversă, cei doi reiau legătura • între timp Veronica dobândeşte şi privilegiul de a cunoaşte manuscrisele poetului • tot în anul 1876 Eminescu transfigurează liric criza pasională prin care trece, dar păstrează versurile în caietele sale • în 1877 pleacă la Bucureşti, redactor la gazeta Timpul • în anul următor Veronica publică versuri în care-şi exprimă tristeţea de a fi fost părăsită • după moartea profesorului Şt. Micle (1879), Eminescu face publică intenţia de a se căsători cu Veronica • dar relaţiile dintre ei trec prin alte dificultăţi şi la orizont se prefigurează chiar o posibilă ruptură (din vina lui) • momentul este depăşit şi prietenia dintre cei doi reintră în normal • Veronica îl vizitează în mai multe rânduri pe Eminescu, iar între Iaşi şi Bucureşti corespondenţa este restabilită • o nouă ceartă intervine în anul 1880 (din vina ei) • Eminescu conchide într-o scrisoare: "Nu crede că-ţi fac imputări... Dacă am a imputa ceva, este numai mie... Reînturnare din parte-mi nu e decât c'o singură condiţie. Aceasta e: să-împarţi soarta mea în care trăiesc, să fii a mea oricum aş trăi şi oriunde." • etern nerealizatul proiect de căsătorie revine în discuţie în anul 1881 • dar peste doi ani se declanşează boala lui Eminescu, urmând şase ani chinuitori, care vor sfârşi prin moartea amândurora în vara anului 1889. | ||||
Stimată doamnă, Aseară v-am zărit într-o lojă pe care o ocupaţi la reprezentaţia de binefacere dată în folosul săracilor, în sala societăţii dramatice. Atunci mi-am amintit de invitaţia primită, de a veni într-o joi la serata dv. literară. Nu merit laudele aduse pentru poezia EPIGONII. E o concepţie pe care o făurisem încă la Viena, într-un elan de patriotism. Trecutul m-a fascinat întotdeauna. Cronicile şi cântecele populare formează în clipa de faţă un material din care culeg fondul inspiraţiilor. Cred că voi putea ceti în salonul dv. o poezie, având un subiect cules din acest material. Primiţi respectul meu. Mihai EMINESCU |
|
Pagina: 1 2 3 4 |
| ||||
De Dragoste Scrisori de dragoste - Corespondenta Veronica Micle - Mihai Eminescu
|
miercuri, 21 octombrie 2009
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/872306/Cele-doua-femei-clonate-de-Evidenta-Populatiei/#
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/872306/Cele-doua-femei-clonate-de-Evidenta-Populatiei/#
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
CONFUZIE. Două femei cu nume identice trăiesc într-o încurcătură continuă: una primeşte amenzile celeilalte care, la rândul său, nu poate să se căsătorească din cauza primei. Biroul de Evidenţă a Populaţiei, din Buzău, a transformat, în urmă cu 10 ani, două adolescente, pe care le chema la fel şi aveau aceeaşi vârstă, într-una singură. Cu identitatea înjumătăţită, cele două fete cu numele Cristina Alexandru au trăit bine mersi până la vremea măritişului. Când s-a căsătorit prima, acum doi ani, s-a trezit căsătorită şi cealaltă. Când prima a făcut un copil, i s-a născut, în acte, un copil şi celeilalte. Când prima s-a mutat în Dâmboviţa, scriptele au luat-o pe sus şi-au dus-o în Dâmboviţa şi pe cealaltă. Cam tot ce-a făcut prima fată s-a reflectat în starea civilă şi socială a celei de-a doua. Şefii Biroului de Evidenţă a Populaţiei spun că încurcătura a început când celor două li s-au eliberat buletinele de identitate: primei Cristina Alexandru (Antofie, după căsătorie), născută în aprilie 1984, i-au fost atribuite datele celei de-a doua, născută în iulie 1984. În urmă cu un deceniu, un poliţist care nu stăpânea softul nou instalat pe calculatoar - menit să revoluţioneze serviciul de inventariere a cetăţenilor - a comis această greşeală. Apoi, s-a retras din activitate, lăsându-le succesorilor săi drept moştenire rezolvarea cazului. RECTIFICARE. Cristina (Alexandru) Antofie are acum o carte de identitate fără greşeli Foto: Răzvan Vălcăneanţu PRIMA CRISTINA ALEXANDRU Amendă auto pentru fata fără maşină şi carnet Născută într-o familie dezbinată, Cristina (Alexandru) Antofie a fost crescută de bunicii din partea mamei, în comuna Limpeziş, de lângă Buzău. Părinţii s-au despărţit şi-au plecat în lume când ea şi ceilalţi trei fraţi ai săi erau mici. Când a sosit timpul, bunica a mers cu fiecare copil de mână să le facă şi certificate de naştere, şi cărţi de identitate. Certificatele de naştere originale se pierduseră în dezordinea care urmase divorţului. Alt CNP, alt nume al mamei, altă dată de naştere Din cele patru rânduri de acte, doar în documentele ei s-au strecurat greşeli: alt CNP, alt nume al mamei şi altă dată de naştere. Cristina a ştiut mereu că e ceva în neregulă cu buletinul ei, dar a aşteptat să se căsătorească, crezând că problema o să se rezolve odată cu pierderea numelui de fată. „N-am ştiut eu ce e CNP-ul ăsta. Credem că-s nişte numere acolo, nişte alea, nu că o se le port şi după ce-o să mă mărit”. O şomeră şi-un şomer Tânăra trăieşte de şase ani în satul Priboiu, comuna Tătărani, Dâmboviţa, unde şi-a întemeiat o familie. Are un băieţel de 3 ani, Ştefan, pe care îl strigă Ştefi, e şomeră şi e măritată cu un bărbat de aceeaşi condiţie, Ionuţ Antofie, şomer şi el. Văzând ce încurcături au tot apărut în ultima vreme din cauza actelor de identitate, Cristina se bucură că a străbătut moda creditelor cu buletinul fără să fi făcut vreun împrumut bancar pe numele ei. Cine ştie ce-ar mai fi ieşit şi de-aici? Au avut şi ei rate, a trebuit să facă fiindcă nu se-ajungeau cu banii să-şi cumpere mobilă, dar le-a plătit soţul, le-a terminat de achitat acum o lună. Au luat un dormitor nou, pe care l-au montat într-o casă veche, a socrilor. Ionuţ Antofie a lucrat la o brutărie din Târgovişte. N-avea diplomă de brutar, muncea fără calificare, la cuptor. Primea un salariu de 500 de lei şi patru pâini în fiecare zi. Apoi a plecat în Spania, la o fermă de păsări, unde n-a rezistat mai mult de o lună şi jumătate. Nu munca l-a răpus, nici n-a fost vorba că nu se putea adapta printre străini, ci că i s-a făcut foarte tare dor de Ştefi, aşa că a lăsat baltă păsările şi-a zburat înapoi, în ţară. Din comuna Tătărani, lipsesc banii lichizi, dar, de trăit, nu se trăieşte rău: lumea are livezi cu meri, cultivă porumb, creşte vite şi strânge lemne din pădure. Ce e în plus e suit în căruţă şi dus la câmp, unde e schimbat pe ce e în minus. A pierdut legătura cu părinţii „Nu mi-am mai văzut părinţii de aproape 20 de ani. Într-un timp, auzisem că mama se mutase în Bucureşti, apoi în Harghita. Apoi am pierdut legătura. De fapt, ce legătură, că n-am ţinut niciodată vreo legătură. Tata locuieşte în Limpeziş, la două case de bunica, dar nu s-a interesat niciodată de noi. Puteam să ajungem în stradă, cerşetori, dar uite că avem toţi patru familiile noastre”, spune Cristina. Semne ale „clonei” sale din Buzău vin cu poşta Semne ale acelei încurcături din acte i-a tot adus poştaşul din Priboiu, în ultima vreme. De curând, un plic cu o sancţiune auto, dată de Poliţia Comunitară din Buzău, a găsit-o tocmai în Dâmboviţa. Pe ea, care nici permis n-are, ce să mai vorbim de maşină! Cealaltă Cristină îşi parcase automobilul pe o stradă din Buzău, într-un loc rezervat invalizilor şi fusese sancţionată cu avertisment. CEALALTĂ CRISTINA ALEXANDRU Emigrare frânată de ameninţarea bigamiei Cristina Alexandru, domiciliată în comuna Mărăcineni, judeţul Buzău, a aflat abia vara asta, când a mers să-şi schimbe buletinul, că e măritată. După ce a făcut mai multe investigaţii, a descoperit că are şi un băiat pe care îl creşte cu tot dichisul în comuna Tătărani, Dâmboviţa, şi că a primit, timp de doi ani, ajutorul acordat de stat pentru îngrijirea copiilor. A mai descoperit şi că toate obligaţiile pe care le plăteşte la asigurările sociale, 700 de lei pe lună, inclusiv pensia privată obligatorie, se scurg în contul Cristinei Antofie. Fiindcă nu i se poate elibera o nouă carte de identitate, în august anul ăsta a intentat proces Primăriei Buzău, cerând să i se şteargă menţiunea căsătoriei din actul de naştere. În plus, vrea să se căsătorească şi de-adevăratelea, nu doar în hârtii, iar măritată de două ori ar putea fi condamnată pentru bigamie. Aşteaptă deja un copil de la viitorul soţ. Trebuie să se nască la anul, în luna mai. Absolventă de Drept, Cristina Alexandru lucrează la o firmă de decoraţiuni exterioare. Vara asta, împreună cu iubitul ei, a hotărât să emigreze în Canada, la Québec. Au studii superioare, ea e juristă, el e poliţist, sunt tineri, le place franceza, deci au şanse mari să fie primiţi. Au şi fost chemaţi la un prim interviu la ambasadă. Dosarul lor, depus acum trei luni, ar fi strâns şi mai multe puncte dacă erau căsătoriţi. Îşi planificaseră cununia weekendul trecut, pe 10 octombrie, dar cine să căsătorească o femeie fără buletin, care mai are un soţ, undeva lângă Târgovişte? Acum, la mai bine de două luni de când Cristina încearcă să divorţeze de cel cu care calculatoarele Stării Civile au căsătorit-o, se simt tot mai aproape de scara avionului, nerăbdători să se mute peste Ocean. Vor să ducă o viaţă liniştită. Cel puţin, acolo cetăţenii sunt căsătoriţi numai în prezenţa şi cu consimţământul lor. În prezent, Cristina abia mai reuşeşte să meargă la controalele medicale periodice. La cabinetul ginecologic unde a fost luată în evidenţă i se cere de fiecare dată să se legitimeze. Asta nu e tot: în primăvară, la şase luni după ce începuse să frecventeze cursurile de master ale Academiei Militare, a constatat că nu există nicăieri în evidenţa instituţiei. Intrase a doua, dăduse o petrecere acasă pentru a sărbători, fusese la cursuri, o ştiau profesorii, dar, oficial, nu trecuse niciodată pragul acestei unităţi de învăţământ. Îl locul ei apărea cineva pe nume Cristina Antofie. FETELE, ÎN OGLINDĂ „Şi cum să o trec în telefon? Eu2?” Cele două Cristine nu s-au văzut niciodată la ochi, nici măcar nu s-au auzit la un telefon. Ştiu una despre alta doar cât au reuşit să smulgă de la funcţionarii birourilor de Stare Civilă, care le-au spus, de-a lungul timpului, că sunt nereguli în buletinele lor. Nu şi ce nereguli, ci doar că sunt. „Aş vrea să o văd sau măcar să o aud. Cum să spun, parcă de la 14 ani încoace eu am fost ea, am trăit în locul ei”, spune Cristina Antofie. Cristina Alexandru îi introduce cu atenţie numărul în memoria telefonului mobil, dar, când să-i scrie numele, se loveşte de-o problemă: „Cum să o trec? Eu2?”. POLIŢIA RECUNOAŞTE GREŞEALA Lanţul slăbiciunilor care a dus la confuzie Cristina Alexandru a observat că e ceva în neregulă cu actele ei de identitate încă de la 14 ani: când cei de la poliţie i-au eliberat buletinul, dar au uitat să-i restituie certificatul de naştere. Acum, e înclinată să creadă că i l-au dat fetei pe care o chema la fel. Ori de câte ori a cerut să se uite pe calculatorul de la Starea Civilă, să vadă în ce constă confuzia de care funcţionarii îi tot vorbeau, spune că a fost repezită de cei din spatele ghişeului. Chiar şi de subcomisarul Adrian Tănase, directorul executiv adjunct al Biroului de Evidenţă a Populaţiei Buzău. Subcomisarul care stă pe un butoi cu pulbere Severitatea subcomisarului nu e deloc neîntemeiată. Tănase stă cu fundul pe-un butoi de pulbere, explică şefa lui, Rodica Coroian. Cu ani în urmă, cel căruia i-a luat locul a fost săltat de poliţie şi condamnat pentru com plicitate la o reţea de prostituţie. Nişte interlopi buzoieni treceau femei uşoare peste graniţă schimbându-le mereu identitatea. Cumpărau acte de la săraci şi-şi „împachetau” târfele în altă stare civilă, fentând poliţia din ţările unde le duceau să profeseze. Din naivitate, crede Rodica Coroian, poliţistul a avizat toate buletinele contrafăcute şi a sfârşit după gratii. „La început, Adrian Tănase mi-a spus că o să mă prindă el cu identitatea falsă şi o să văd eu ce păţesc. După ce s-a mai dumirit cum stau lucrurile, s-a purtat frumos”, povesteşte Cristina Alexandru. Acum, subcomisarul cunoaşte cazul pe-ndelete şi a răspuns prompt, încă din august, Judecătoriei Buzău, spunând că eroarea aparţine serviciului pe care îl conduce. Rodica Coroian, şefa Direcţiei de Evidenţă a Persoanei din Buzău, recunoaşte şi ea că greşeala a plecat de undeva din biroul pe care acum îl coordonează, dar spune că, pe parcursul celor zece ani, au fost mai multe verigi slabe care au permis să se-ajungă aici. O bănuieşte pe Cristina Alexandru că a avut pile la caziere, altminteri nu-şi poate explica cum de i s-a eliberat acest document de mai multe ori în ultimii ani, fără ca poliţistul să mişte vreun deget văzând ce confuzie domnea în fişa ei din baza de date. Dar Rodica Coroian o bănuieşte şi pe Cristina Antofie, femeia şomeră, căsătorită cu bărbatul şomer, că ar fi avut relaţii mari la Dâmboviţa, aranjând să fie cununată la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei, alt loc unde greşeala a scăpat nerectificată. „Numele mamei era Ileana, în loc de Mariana” În capătul unei uliţe din satul Priboiu, ieşită în faţa porţii socrilor, Cristina Antofie spune spăşită: „Aşa e, şi eu am fost de vină. Am văzut de la început că, în buletinul meu, numele mamei era Ileana, în loc de Mariana, dar n-am făcut nimic. Vara asta, am mers până la Buzău şi mi-au corectat erorile din acte”. Bunica Cristinei, convocată de subcomisarul Tănase la el la birou, a dat şi ea o declaraţie în care recunoaşte că, acum zece ani, au venit mai mulţi poliţişti la ea acasă, în Limpeziş, să-i spună că actele nepoatei nu erau în regulă. Însă nepoţii erau sănătoşi, aveau ce mânca, creşteau frumos, asta conta, cine să mai aibă timp să umble după schimbarea unor cifre din CNP? | ||||||||||||||||||||
Abonați-vă la:
Postări (Atom)