Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
miercuri, 28 noiembrie 2007
marți, 27 noiembrie 2007
Galerie de Imagini : Ei sunt "teroristii" de la Europa Libera
Evenimentul Zilei Nr. 5005
Marti, 27 Noiembrie 2007, 23:30
Ei sunt "teroristii" de la Europa Libera
=332336&fileID=0">Galerie de Imagini
Ei sunt "teroristii" de la Europa Libera
Pensionar-cercetator Foto:
Ion Constantin, spionul din Ministerul de Externe, mai are o singura misiune:
28 Noiembrie 2007
Laurentiu Mihu
Acuzati de atentate la radioul anticeausist si legaturi cu Carlos „Sacalul” in anii '80, doi diplomati povestesc cum au activat in MAE si SIE dupa Revolutie. IICCR a trimis o sesizare Parchetului General in privinta a cinci fosti diplomati din Ambasada Romaniei de la Bonn (Germania).
Ion Constantin, Ioan Lupu, Constantin Ciobanu, Dan Mihoc si Ion Grecu sunt acuzati de orchestrarea asasinarii, in anii ‘80, a unor disidenti de la Europa Libera, dar si de legaturi cu teroristul numarul 1 al lumii, pana la Osama bin Laden, Carlos „Sacalul”.
Totusi, seful securitatii postului Europa Libera, Richard Cummings, recunostea recent in „Jurnalul National” ca nu exista probe privind implicarea directa a Ambasadei romane in atentatele impotriva realizatorilor din radio. Cummings nu exclude insa ipoteza ca diplomatii sa fi pregatit un alt sabotaj, dupa cel cu bomba din ‘84. Astazi, EVZ prezinta traseele primilor doi acuzati, inainte si dupa Revolutie.
Si spion, si diplomat
Ion Constantin e cel mai tanar din grupul „celor cinci”, are 52 de ani, un copil si locuieste in Capitala. Il acuza de acte teroriste nu doar Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICCR), ci si arhivele CIA, STASI si AHV (fostele serviici de securitate est-german si ungar). Totusi, acuzatiile i se par ridicole, chiar daca trei decenii a activat in serviciile secrete, pana in 2003.
Constantin si-a inceput cariera in spionajul lui Ceausescu si s-a desavarsit sub mandatele lui Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Fostul ofiter sustine ca, dupa ce a parasit sistemul, s-a retras in biblioteci, ca istoric-cercetator al evolutiilor Poloniei si Republicii Moldova. Doua tari unde recunoaste ca si-a cultivat relatii printre diplomati si politicieni, dar si colaborari cu institute, ziare si reviste.
In spionaj, cariera lui Constantin s-a dezvoltat pe trei „meridiane”. In Serviciul de Informatii Externe (SIE), la Ministerul Educatiei si la Ministerul de Externe (MAE), unde a activat sub acoperire: ca diplomat in ambasade.
Trimis de Melescanu in misiune
In MAE s-a angajat pe 20 ianuarie 1982, la un an dupa tentativele de asasinat asupra lui Paul Goma, Nicolae Penescu si Serban Orescu, realizatori de emisiuni la Europa Libera. Apoi, intre martie ‘96-iulie 2000, a fost trimis ca atasat cultural la Varsovia, in Polonia. In tot acest timp, Ion Constantin a ramas ofiter activ in SIE.
De altfel, in februarie 1996, ministrul de externe Teodor Melescanu semna un memorandum intern prin care aproba „angajarea in MAE si trimiterea in misiune permanenta (...) a domnului Ion Constantin”. Fostul spion a declarat pentru EVZ ca totul s-a facut „transparent”: „Polonezii stiau ca nu sunt doar diplomat”.
APARARE
„Am auzit de Carlos din presa”
Intr-un interviu acordat EVZ, fostul ofiter de informatii prezinta varianta sa cu privire la acuzatiile aduse si recunoaste ca a facut joc dublu in SIE si in guvernele Romaniei, inainte si dupa Revolutie.
Evenimentul zilei: Sunteti acuzat de terorism, tentativa de omor, lipsire de libertate...
Ion Constantin: E o calomnie macabra, fara acoperire reala. Precizez ca in acel moment eu nu eram acolo.
Unde erati in februarie ‘81?
La Bucuresti.
Cu ce anume va ocupati?
Cercetarea, eu sunt istoric.
La ce institut?
La vremea respectiva... deci nu, nu... eu am pasit prima data in Germania pe 20 ianuarie 1982.
Dar in februarie ‘81 unde erati?
In ‘81? In momentul respectiv eram in centrala... in Bucuresti.
Nu puteti spune unde?
Nu va pot da toate detaliile astea.
Ati activat in CIE (predecesorul SIE - n.r.)?
Da, asta da.
Pe ce zona, cu ce rang?
... In ierarhia obisnuita, de la cele mai mici trepte.
Care a fost cea mai inalta?
Dupa ‘90, in SIE.
Sunteti in continuare activ?
Nu, de patru ani. Acum sunt activ in cercetare.
De ce nu ati intrat in afaceri?
Nu am o profesie adecvata.
I-ati livrat „Sacalului” bomba pentru Europa Libera in 1984?
Eu am auzit de acest personaj dupa ‘90, din presa. Am fost cutremurat sa aflu ce s-a intamplat. Despre evenimentul din ‘81 stiam si eu din emisiunile Europei Libere, pe care le ascultam ca oricine.
In ‘84 v-ati transferat la Ministerul Educatiei. In ce calitate?
Ca referent.
Atasat cultural SIE la Varsovia
In ‘96, la revenirea in MAE, erati activ in SIE?
Da. In martie, acel an, am plecat la post in Polonia, la Varsovia.
Pe ce pozitie?
Diplomat, atasat cultural.
De ce ati parasit MAE?
S-a terminat detasarea.
Cu domnii Grecu, Mihoc, Ciobanu si Lupu ati tinut legatura dupa revenirea de la Bonn?
Tangential, nu sistematic.
Ce grad aveati in CIE, in 1981?
De locotenent-major.
Ati mai iesit din tara inainte de episodul Bonn?
O data, in ‘76, intr-o excursie de studii la Plevna, in Bulgaria.
ION CONSTANTIN
> 20 ianuarie 1982, secretar III Centrala MAE/Bonn.
> 20 ianuarie 1982-12 decembrie 1983 secretar III la Ambasada Republicii Socialiste Romania la Bonn.
> 12 decembrie 1983-28 decembrie 1983 secretar III in Centrala MAE.
> 28 decembrie 1983-12 noiembrie 1984 secretar III la Ambasada Republicii Socialiste Romania la Bonn.
> 12 noiembrie 1984 e rechemat in tara, ii inceteaza angajarea in MAE si se transfera la Ministerul Educatiei.
> 15 martie 1996-17 iulie 2000 revine in MAE si e trimis secretar I la Ambasada Romaniei la Varsovia.
> 17 iulie 2000 paraseste MAE, prin acordul
partilor.
IOAN LUPU
> 1 septembrie 1965 referent relatii la Directia Relatii.
> 27 octombrie 1969-13 noiembrie 1975 secretar III la Berlin.
> 13 noiembrie 1975 reia activitatea in Centrala MAE, Directia pentru Cultura si Presa.
> 16 iulie 1981-12 noiembrie 1984 secretar I la Bonn.
> 12 noiembrie 1984 secretar I in Centrala MAE
> 30 martie 1987-1 iulie 1987 secretar I la Berlin.
> 21 decembrie 1990 diplomat la Cabinetul Ministrului si Directia America Latina in Centrala MAE.
> 13 septembrie 1993-15 septembrie 1997 consilier diplomatic la Caracas.
> 1997-2005 (anul pensionarii) angajat in Centrala MAE.
Sursa: MAE
CAZUL MIHOC
Afaceri de milioane cu petrol
Portalul de stiri Hotnews a dazvaluit de curand ca Dan Mihoc (foto), angajat al ambasadei romane de la Bonn in anii ‘80 acuzat de terorism, e astazi un prosper om de afaceri pe piata energiei si reprezinta in Romania interesele gigantului British Petroleum.
Mihoc respinge insa acuzatiile de implicare in lichidarea lui Paul Goma, Nicolae Penescu si Serban Orescu, dar recunoaste ca a fost ofiter in spionajul extern. Conform datelor furnizate EVZ de Ministerul de Externe, Dan Mihoc nu a facut niciodata parte din MAE.
FARA REPROS
„Ce treaba am eu cu „Sacalul”„?
Fostul diplomat Ioan Lupu are 67 de ani, e pensionar si locuieste cu fiul sau, in zona Doamna Ghica din Capitala. Diplomatia a parasit-o abia in urma cu doi ani, dupa instalarea lui Mihai-Razvan Ungureanu in fruntea MAE.
Numele sau nu apare in nicio firma si, din propriile spuse, reiese ca nu ar mai tine legatura cu niciunul dintre fostii sai colegi, Dan Mihoc, Ion Constantin, Ion Grecu si Constantin Ciobanu.
In schimb, dosarul „Europa Libera” il infurie la culme, atat timp cat de activitatea prestata in MAE sustine ca s-au bucurat nu doar Nicolae Ceausescu, ci si Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu. „Ce terorism, ce Europa Libera, cand semnatura mea a ajuns pe rapoartele pentru trei noi presedinti?”, explica Ioan Lupu. Care i-a fost alaturi chiar si lui Adrian Nastase, in ‘90 si ‘91, ca diplomat la Cabinetul Ministrului de Externe.
„E o aberatie”
„Evenimentul zilei”: Sunteti suspectat de tentativa de asasinare a unor disidenti de la Europa Libera. Cum comentati?
Ioan Lupu: Cine face o asemenea afirmatie va trebui sa o dovedeasca cu documente. Eu sunt foarte linistit, e o aberatie totala. Cine a lucrat in Ministerul de Externe stie ca orice intalnire si orice activitate se consemneaza la minister. S-a mai zis despre mine si ca am fost traducatorul oficial al dictatorului. Dar nu am fost traducatorul oficial al lui Ceausescu, ci ocazional, am tradus, inclusiv pentru Ceausescu, in si din limba germana.
L-ati cunoscut pe „Sacalul”?
Asta e, de asemenea, o comicarie.... Am fost diplomat 40 de ani cu carte de munca, ce treaba am eu cu „Sacalul”?
In ce relatii ati fost cu generalul Plesita (fost sef al serviciului de spionaj al lui Ceausescu - n.r.)?
Nu l-am cunoscut si nu l-am vazut niciodata.
Va veti prezenta in instanta?
E o datorie de cetatean.
Ati pastrat legatura cu ceilalti patru colegi, acuzati cu dumneavoastra?
Domnule, au trecut peste 20 de ani...
CAZUL MIHOC
Afaceri de milioane cu petrol
Portalul de stiri Hotnews a dazvaluit de curand ca Dan Mihoc (foto), angajat al ambasadei romane de la Bonn in anii ‘80 acuzat de terorism, e astazi un prosper om de afaceri pe piata energiei si reprezinta in Romania interesele gigantului British Petroleum.
Mihoc respinge insa acuzatiile de implicare in lichidarea lui Paul Goma, Nicolae Penescu si Serban Orescu, dar recunoaste ca a fost ofiter in spionajul extern. Conform datelor furnizate EVZ de Ministerul de Externe, Dan Mihoc nu a facut niciodata parte din MAE.
FARA REPROS
„Ce treaba am eu cu „Sacalul”„?
Fostul diplomat Ioan Lupu are 67 de ani, e pensionar si locuieste cu fiul sau, in zona Doamna Ghica din Capitala. Diplomatia a parasit-o abia in urma cu doi ani, dupa instalarea lui Mihai-Razvan Ungureanu in fruntea MAE.
Numele sau nu apare in nicio firma si, din propriile spuse, reiese ca nu ar mai tine legatura cu niciunul dintre fostii sai colegi, Dan Mihoc, Ion Constantin, Ion Grecu si Constantin Ciobanu.
In schimb, dosarul „Europa Libera” il infurie la culme, atat timp cat de activitatea prestata in MAE sustine ca s-au bucurat nu doar Nicolae Ceausescu, ci si Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu. „Ce terorism, ce Europa Libera, cand semnatura mea a ajuns pe rapoartele pentru trei noi presedinti?”, explica Ioan Lupu. Care i-a fost alaturi chiar si lui Adrian Nastase, in ‘90 si ‘91, ca diplomat la Cabinetul Ministrului de Externe.
„E o aberatie”
„Evenimentul zilei”: Sunteti suspectat de tentativa de asasinare a unor disidenti de la Europa Libera. Cum comentati?
Ioan Lupu: Cine face o asemenea afirmatie va trebui sa o dovedeasca cu documente. Eu sunt foarte linistit, e o aberatie totala. Cine a lucrat in Ministerul de Externe stie ca orice intalnire si orice activitate se consemneaza la minister. S-a mai zis despre mine si ca am fost traducatorul oficial al dictatorului. Dar nu am fost traducatorul oficial al lui Ceausescu, ci ocazional, am tradus, inclusiv pentru Ceausescu, in si din limba germana.
L-ati cunoscut pe „Sacalul”?
Asta e, de asemenea, o comicarie.... Am fost diplomat 40 de ani cu carte de munca, ce treaba am eu cu „Sacalul”?
In ce relatii ati fost cu generalul Plesita (fost sef al serviciului de spionaj al lui Ceausescu - n.r.)?
Nu l-am cunoscut si nu l-am vazut niciodata.
Va veti prezenta in instanta?
E o datorie de cetatean.
Ati pastrat legatura cu ceilalti patru colegi, acuzati cu dumneavoastra?
Domnule, au trecut peste 20 de ani...
"
Yahoo! 360° - Sin D's Blog : PARTIDUL VEDETĂ AL EUROALEGERILOR A FOST DESIGUR P L D
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
PARTIDUL VEDETĂ AL EUROALEGERILOR A FOST DESIGUR P L D
"TITLURILE ZILEI
PNL şi PLD, umăr la umăr la Constanţa
Cosmin ZAPOROJAN
Liberalii au strâns 13,93% din voturi în judeţ, în timp ce pelediştii au luat 12 procente # PD a câştigat alegerile la malul mării cu 32,88%
Pupi şi Stolo le suflă în ceafă liberalilor
Clasa politică a susţinut, duminică, primul examen în faţa românilor dintr-un ciclu electoral de doi ani. Atât scrutinul pentru euro-parlamentare, cât şi referendumul pentru votul uninominal, au stat sub semnul indiferenţei, chiar silei, românilor, sătui să tot fie părtaşi la alegerea unor sisteme politice ce s-au dovedit de fiecare dată ticăloşite. Aşa că românii au preferat să nu iasă la vot, prezenţa la urne fiind undeva la 28 de procente.
În judeţul Constanţa, de asemenea, oamenii nu s-au prea înghesuit cu ştampila. Din 624.000 de alegători înscrişi pe listele electorale, doar 184.000 şi-au exercitat dreptul votului, puţin peste 29% din electorat.
Curentul naţional pro-PD s-a păstrat şi la Constanţa, deşi democraţii locali nu au făcut eforturi considerabile în campanie. Ba chiar pediştii constănţenii au depăşit media pe ţară cu aproximativ 3 procente.
Nemultumit de rezultatele de la euroalegeri,
Orban spune ca PNL a pierdut voturi din cauza lui Stolojan
Partidul National Liberal are multe sa-si reproseze, chiar daca a iesit pe un onorabil loc trei in alegerile europarlamentare. Scorul este sub potential si asteptari, ba mai mult, PNL suporta cu greu faptul ca PLD a trecut, cu brio chiar, pragul de 5%. Ieri, in momentele in care liberalii s-au reunit in sedinta pentru a dezbate ceva ce nu au dorit apoi sa comenteze clar, s-a vehiculat si ideea conform careia urmeaza sa cada capete. Primii vizati – spun surse – ale ministrilor Adrian Cioroianu, Tudor Chiuariu si Cristian David, a caror activitate nu este una tocmai de lauda si de ridicat procentele partidului. Urmeaza, se mai aude, si analiza in teritoriu, a organizatiilor si scorurile obtinute de acestea, la Constanta de exemplu fiind extrem de suparator procentul obtinut de PLD – de 12%.
Alta data in verva si dornic sa intretina buna dispozitie a presei prin comentarii picante, vicepresedintele PNL Ludovic Orban a parut, de aceasta data, extrem de abatut dupa sedinta partidului. A dat vina pe oboseala si a evitat, sistematic sa spuna despre ce s-a discutat la intrunirea PNL de la centru: „Am vorbit... numai despre lucruri frumoase!”, a spus, cu amaraciune in glas, Orban. Vicepresedintele nu a dorit sa confirme daca s-a discutat despre o eventuala remaniere guvernamentala, mentionand doar ca „oricum, o remaniere se face greu, e nevoie de semnatura lui Basescu pentru numirea altor ministri”. In ceea ce priveste rezultatele alegerilor pentru europarlamentare, Ludovic Orban a afirmat, deschis: „Eu sunt nemultumit. Cu o strategie bine pusa la punct PNL ar fi putut lua 16,5 – 17% din voturi, atat cat este potentialul partidului”. Motivul pentru care PNL nu a „scos” mai mult: „Am pierdut voturi din cauza lui Stolojan. Noi nu am contracarat confuzia care a fost facuta in legatura cu Stolojan si partidul acestuia, a faptului ca el nu mai reprezinta PNL”, a declarat pentru „Replica” Orban. In ceea ce priveste invitatia presedintelui Traian Basescu, lansata partidelor parlamentare, precum si grupul parlamentar al minoritatilor nationale, la consultari pe tema votului uninominal, Ludovic Orban a declarat ca PNL n-o va onora. „Ce sa discutam? Nu mai avem ce”, a completat vicepresedintele liberal. Cat priveste rezultatul de la referendum – adica faptul ca nu a fost validat – Orban este de parere ca acest lucru reprezinta „cea mai mare infrangere a lui Basescu”. De mentionat ca invitatia la consultarile initiate de Basescu pentru ziua de joi, incepand cu ora 11.00, cand pentru prima data este invitat si PLD, au fost deja refuzate si de PSD si PRM, nu doar de PNL. (Alexandra Anton)
"Cei 35 care ne vor reprezenta in Parlamentul European
Potrivit datelor anuntate de Biroul Electoral Central (BEC), din totalul de 35 de europarlamentari romani care vor pleca in Parlamentul European 11 vor fi democrati, 8 social-democrati, 6 - PNL, in timp ce PLD si UDMR vor avea cate doi. De asemenea, un loc va fi ocupat de candidatul independent Laszlo Tokes, deoarece pragul pentru candidatii independenti este de 2,5%. Cel mai probabil, prin redistribuirea voturilor partidelor care nu au obtinut pragul de 5%, PD va mai obtine inca 3 mandate, iar PSD si PNL cate unul. Desi unii dintre candidatii eligibili ar putea renunta la mandat in favoarea urmatorilor pe lista, calculul arata ca lista finala a politicienilor care ne vor reprezenta in Parlamentul European este urmatoarea:
REPREZENTANTI PD
1. Frunzaverde Sorin - 47 ani. Profesia: Inginer
2. Anastase Roberta Alma - 31 ani. Profesia: Sociolog
3. Filip Petru - 52 ani. Profesia: Inginer
4. Iacob-Ridzi Monica - 30 ani. Profesia: Economist, jurist
5. Marinescu Marian Jean - 55 ani. Profesia: Inginer
6. Petre Maria - 56 ani. Profesia: Economist
7. Niculescu Rares Lucian - 31 ani. Profesia: Licentiat stiinte politice
8. Zlotea Marian - 36 ani. Profesia: Economist
9. David Dragos Florin - 39 ani. Profesia: Inginer
10. Popa Mihaela - 45 ani. Profesia: Profesor
11. Dumitriu Constantin - 36 ani. Profesia: Jurist
12. Bulzesc Nicodim - 55 ani. Profesia: Inginer
13. Bodu Sebastian Valentin - 37 ani. Profesia: Jurist
14. Rus Flaviu Calin - 37 ani. Profesia: Psiholog
REPREZENTANTI PSD
15. Titus Corlatean - 39 ani. Profesia: Jurist
16. Adrian Severin - 53 ani. Profesia: Jurist
17. Rovana Plumb - 47 ani. Profesia: Doctor inginer
18. Daciana Sarbu - 30 ani. Profesia: Jurist
19. Catalin Nechifor - 33 ani. Profesia: Inginer
20. Adriana Ticau - 37 ani. Profesia: Inginer
21. Ioan Mircea Pascu - 58 ani. Profesia: Economist
22. Gabriela Cretu - 42 ani. Profesia: Profesor
23. Corina Cretu - 42 ani. Profesia: Economist
REPREZENTANTII PNL
24. Weber Renate - 52 ani. Profesia: Jurist
25. Daianu Daniel - 55 ani. Profesia: Economist
26. Valean Adina Ioana - 39 ani. Profesia: Matematician
27. Busoi Cristian - 29 ani. Profesia: Medic
28. Manescu Ramona Nicole - 35 ani. Profesia: Avocat
29. Csibi Magor Imre - 27 ani. Profesia: Politolog
30. Olaru Stejarel Nicolae - 34 ani. Profesia: Analist stiinte politice
REPREZENTANTII PLD
31. Theodor Dumitru Stolojan - 64 ani. Profesia: Economist
32. Oprea Dumitru Manesti - 55 ani. Profesia: Economist
REPREZENTANTI UDMR
33. Frunda György - 56 ani. Profesia: Avocat
34. Sógor Csaba - 43 ani. Profesia: Preot reformat
CANDIDAT INDEPENDENT
35. Laszlo Tokes - 55 ani. Profesia: Preot reformat
Potrivit acestei liste, media de varsta a reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European este de 43 de ani. Cel mai in varsta candidat este Theodor Stolojan (PLD) - 64 de ani, urmat de Ioan Mircea Pascu (PSD) - 58 de ani. Avand in vedere ca Theodor Stolojan este presedintele PLD, este posibil ca acesta sa se retraga de pe lista pentru europarlamentare, lasand loc unui coleg mai tanar. Cel mai tanar europarlamentar aflat pe lista eligibila este Csibi Magor-Imre (PNL), care are doar 27 de ani. Cei 35 de europarlamentari romani vor avea un mandat scurt, deoarece in 2009 vor avea loc din nou alegeri pentru Parlamentul European.
PLD a umilit PNL
-- Ieri, rezultatele partiale ale europarlamentarelor aratau ca, la Constanta, PLD se situa inaintea PNL, liberal-democratii avand 16,9% din voturile valabil exprimate, iar liberalii doar 11,02%
Viata interna a partidelor va capata un alt potential de conflict, iar competitia dintre formatiuni va capata noi dimensiuni.
Un caz concret este competitia acerba dintre Partidul National Liberal si Partidul Liberal Democrat. Apelurilor lansate de liderii importanti ai liberalilor, printre care vicepresedintele PNL senatorul Puiu Hasotti, prin intermediul carora indemnau electoratul sa nu voteze cu PLD, nu si-au atins scopul. Scorul obtinut de formatiunea condusa de Theodor Stolojan, un partid nou pe scena politica autohtona, confirma faptul ca PNL nu mai reprezinta nici macar interesele propriului electorat. Centralizarea rezultatelor inregistrate in 288 de sectii de votare din judetul Constanta situa PLD-ul inaintea PNL-ului, liberal-democratii avand 16,9% din voturile valabil exprimate, iar liberalii doar 11,02%. Rezultatul final al europarlamentarelor avea sa schimbe raporturile dintre cele doua formatiuni - PNL (13,93%) si PLD (12%) - insa diferenta de aproape doua procente arata, fara echivoc, interesul crescut pe care liberal-democratii au reusit sa-l insufle cetatenilor, intr-un timp relativ scurt.
Situatia devine foarte interesanta in municipiul Constanta. In cele 195 de sectii de votare ce au functionat aici, Partidul Liberal Democrat a reusit sa atraga 12.650 de voturi, reprezentand 16,9% din optiunile constantenilor, comparativ cu PNL care a avut doar 8244 voturi (11,02%). In contextul prezentat, aparitia PLD-ului pare sa creeze probleme serioase PNL-ului si nu ar fi exclus ca, la viitoarele scrutine - alegerile locale si parlamentare din 2008, multe din mandatele detinute acum de liberali sa revina "fostilor colegi" liberal-democratilor.
Mihaela CIORBARU
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl",
duminică, 25 noiembrie 2007
About « itrekkie’s Blog : Las un cadou Coanei Mari –SECURITATEA CEAUŞISTĂ-CORNELIU VADIM –TUDOR :
About « itrekkie’s Blog
About
This is an example of a WordPress page, you could edit this to put information about yourself or your site so readers know where you are coming from. You can create as many pages like this one or sub-pages as you like and manage all of your content inside of WordPress.
2 Responses to “About”
1. 49sin Says:
August 19, 2007 at 7:53 am
with another nickname :Sile this Millennium
2. Sile this Millennium Says:
November 25, 2007 at 4:13 pm
Coana Mare cum este numită generic Securitatea Comunistă care prin anii de vîrf al deceniului 80 din secolul trecut ,împărţită între Pingelică şi Codoi în slugărnicia lor faţă de cei doi au racolat intelectualii compromişi ori veleitarii culturnici cărora le-au creat condiţii materiale şi sinecuri pentru a contracara rezistenţa prin cultură a elitelor intelectuale pro-Occidentale -din care poporul român îşi făurise modele şi cu care începu-se un subliminal dialog naţional spre disperarea NOMENCLATURII )-aceştia au creat PROTOCRONISMUL ca replică :
”
Las un cadou Coanei Mari –SECURITATEA CEAUŞISTĂ-CORNELIU VADIM –TUDOR :
« UN FALIMENT RESUSCITAT »
« Avantajul anilor literari ceauşişti e că, ecranaţi de evenimentele istorice care le-au succedat (o lovitură de stat şi-o revoluţie, mineriade, ciomăgeli, teroare organizată etc.), riscă să ne iasă din amintire. Timpul trece, generaţiile – literare şi cititoare – se primenesc, senzaţiile tari se alterează. Uitarea îşi cere drepturile, ipochimenii comunismului de partid şi de stat se scufundă încet, dar sigur, în neant. Dacă n-ar fi încăpăţînarea unilaterală a vreunei ediţii tendenţioase, aproape că ne-ar veni să ne considerăm mai curaţi, mai protejaţi.
Iată, de pildă, volumul de Interviuri al lui Edgar Papu, alcătuit de Ilie Rad şi Graţian Cormoş şi recent publicat la Editura Limes din Cluj. Intenţia evidentă este de a ni se readuce sub ochi figura unui cărturar plin de abnegaţie şi devotament pe tărîmul beletrismului. Eforturile editorilor insistă aşadar pe imaginile triumfale, cu protagonistul în prim-plan: studiile prestigioase în străinătate, ucenicia în preajma lui Tudor Vianu, biletele de admiraţie adresate lui Lucian Blaga, tomurile sintezelor succesive etc. Toate gesturile esteticianului provoacă entuziasmul monocolor al comentatorilor de azi, toate rezultatele sale se plasează la nivelul excelenţei invariabile, toate iniţiativele sale sînt aplaudate răsunător, cu palmele crăcănate pînă la nivelul umerilor.
Îndeosebi conceptul de protocronism se bucură de amplele piruete aprobatoare ale lui Edgar Papu însuşi, secondat cu falseturi ghiduşe de prefaţatorul Ilie Rad, de pe strapontină. Dar ce-a mai fost şi cu protocronismul anilor ceauşişti ‘70 şi ‘80? Cine şi-l mai aminteşte? Datoria de onoare l-ar fi obligat pe intelectualul ce repune în discuţie o realitate să aducă în lumină ampla diversitate a aspectelor sale (inclusiv a celor mai puţin mărturisibile). A reduce azi, pe urmele lui Lenin, comunismul doar la electricitate şi puterea sovietelor reprezintă o flagrantă mistificare prin parţializare. A reduce azi, pe urmele lui Edgar Papu, protocronismul doar la “încercarea de a demonstra precedentele literare româneşti: idei, formule, modalităţi artistice, curente literare etc., valorificate ulterior pe plan mondial” (p. 9) constituie o la fel de evidentă mistificare prin parţializare.
Ideea din start nici nu era foarte nouă. Ea fusese cu succes brevetată încă pe vremea stalinismului sovietic. Cheia paradoxului consta în faptul că o civilizaţie tehnologic subdezvoltată pretindea că a pus la dispoziţia omenirii majoritatea invenţiilor purtătoare de progres (vezi Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Buc., Ed. Humanitas, 2005, p. 109 şi urm.). Contribuţiile – mult exagerate – ale unor savanţi ruşi autentici, dublate de ciudăţeniile unor cabotini, au fost popularizate cu impertinentă insistenţă. “Scopul: acela de a demonstra superioritatea zdrobitoare a acestei tehnologii în culori naţionale. Lista, interminabilă, include prima maşină cu aburi, becul electric, motorul cu combustie internă, avionul, elicopterul, telegraful electric şi radioul…” (ibid.). Cine nu ştia încă, să afle aşadar că teoria modernă a avionului a fost formulată mai întîi de N.E. Jukovski, iar primul avion din lume a fost construit de Mojaiski în 1881 (înaintea lui Ader şi a fraţilor Wright). Prima ascensiune în balon s-a efectuat de un funcţionar rus (cu jumătate de secol înaintea fraţilor Montgolfier). Un meşteşugar rus a inventat bicicleta încă de la începutul secolului al XIX-lea. Tot ruşii au experimentat navigaţia cu abur, după cum au descoperit şi prima locomotivă. Blinov a construit în 1888 tractorul, iar motorul Diesel a apărut, în 1899, în… Rusia. A.N. Lodîghin a realizat becul electric cu incandescenţă încă din 1872, luîndu-i-o înainte cu cîţiva ani lui Edison. Marele A.S. Popov a inventat radioul, cu toate că savantul capitalist Marconi şi-a înscris fără scrupule această realizare în istoria omenirii. Finalitatea propagandistică a unor asemenea “succese mondiale” era legată cu aţă albă: realitatea economică de zi cu zi constituia un lung prilej de jale şi mirare, însă cetăţenii comunişti erau chemaţi a se mîndri cu priorităţile universale ale descoperirilor tehnico-ştiinţifice din patrie.
Ideea valabilă în ţara socialismului… de omenie nu putea rămîne fără ecouri în ţara comunismului de cumetrie. Cu ocazia răsucirii de şurub produse prin “tezele din iulie” 1971, neo-dictatorul Ceauşescu atrăsese atenţia asupra caracterului nociv al “ploconelii” în faţa străinătăţii (“S-a creat o practică necorespunzătoare, tovarăşi, de a privi numai la ce se face în altă parte, în străinătate, de a apela pentru orice la importuri. (…) A venit vremea să subliniem necesitatea de a ne sprijini pe propriile noastre forţe în primul rînd… şi doar mai apoi să apelăm la import”). Se dădea prin aceasta semnalul politic pentru noua orientare umanist-socialistă dîmboviţeană, sintetizabilă în memorabila formulă: “Atenţie, se închid uşile!”.
Articolul de inaugurare a protocronismului îi fusese comandat lui Edgar Papu, tocma tocronism românesc (Buc., Ed. Eminescu, 1977). Protocronismul şi mîndrul său meşter făurar(…) »
Laszlo Alexandru
« UN FALIMENT RESUSCITAT»
sub influenţa tezelor din iulie, de către redacţia revistei Secolul 20 (vezi importantul detaliu în Katherine Verdery, Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, Buc., Ed. Humanitas, 1994, p. 161). Ideile năstruşnice, prin care E. Papu aplica în sfera literaturii directivele ceauşiste din domeniul social-politic, au fost apoi amplu reluate în volumul Din clasicii noştri. Contribuţii la ideea unui pro
E Elena Ceausescu….suflet mandru si vibrant !…..Mama buna ….om politic ….binecunoscut savant !!!…..***
“
John Lennon ,ANUNŢ UMANITAR :
ANUNŢ UMANITAR :
"Vlad Popescu (24.11.2007 19:02:14): TE ROG, da-l mai departe!!! Un copil are nevoie de grupa de sange ab4.Salveaza o viata! Constantin 0720468382. Macar da-l mai departe "
John Lennon
"Globalizarea - buna sau rea?
24/11/2007
Ce este globalizarea? Are o definitie universal valabila? Atenteaza acest fenomen la cultura traditionala, la valorile si la identitatea nationale? Este un progres sau dimpotriva, un regres? Este acest proces al globalizarii nou sau globalizarea exista de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate incepand cu anii '80? Ne putem opune globalizarii? O sa-i vdem pe nemti vorbind engleza si pe americani franceza?
Cum ne afecteaza globalizarea in viata de zi cu zi? Globarizarea inseamna standardizare? Roland Robertson spune ca "globarizarea se refera la micsorarea lumii si la marirea gradului de constientizare a lumii ca un intreg".
Definitia globalizarii
Globalizarea este "procesul de surmontare al granitelor aparute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonima cu eroziunea (dar nu si cu disparitia) suveranitatii statelor nationale si se infatiseaza ca o "detasare" a economiei de piata fata de normele morale si legaturile institutionalizate dintre societati", propune Elmar Altvater.
Potrivit analistului Anthony Giddens, globalizare este "intensificarea relatiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanta unele de celelalte ajung sa se interconecteze astfel incat evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc intr-un loc de la multi kilometri departare si viceversa".
Globalizarea este "intensificarea cantitativa si calitativa a tranzactiilor ce depasesc limitarea impusa de granite, concomitenta cu expansiunea spatiala a acestora", considera Ulrich Menzel. Cercetattorii Dirk Messner si Franz Nuscheler spun ca acest fenomen reprezinta "cea mai mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala incoace".
Pe de alta parte, Meghnad Desai explica globalizara ca pe "o interdependenta sporita si integrarea diferitelor economii din lume", iar Johannes Varwick ca pe "un proces al cresterii numarului legaturilor dintre societati si domenii-problema. A devenit un termen la moda, folosit de ceva timp in dezbaterile politice, publicistice si
stiintifice in mod inflationist, si care este privit, pe de o parte, ca o "amenintare" si, pe de cealalta, ca o "oportunitate".
In timp ce Schumann explica globalizarea pe o "descatusarea puterilor pietii mondiale si slabirea puterii economice a statuluic", Klaus Müller crede ca "dinamica globalizarii este controlata de puterile economice, si totusi consecintele sale cele mai importante apartin domeniului politic".
Istorie
Desi toate statele au propriile istorii, asadar propriile economii, specialistii au cazut de acord ca "prima era a globalizarii" este impartita in etape, incepand cu primul razboi mondial si continuand cu criza standardului in aur spre sfarsitul anilor '20 si inceputul anilor '30. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele de liberalizarea, in care aurul definea standardul economic. Prima era a globalizarii
era bazata pe Pax Britannica si pe schimbul de bunuri in numerar, ducand astfel la o industrializare sporita.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, globalizarea a continuat cu semnarea unor tratate pentru creerea Organizatia Mondiala a Comertului (WTO) cu rolul de a media dispute comerciale, precum si tratate de reducere a barierelor comerciale si a tarifelor vamale, cum ar fi Tratatul de la Mastricht si NAFTA.
Globalizarea
Globarizarea economica este procesul dinamic al cresterii interdependentelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor dintre acestea si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale.
Redus la conceptele economice se poate spune ca globalizarea contrasteaza cu nationalismul economic si cu protectionismul. Este inrudita cu economia de piata libera si neo-liberalismul. Imparte o parte din caracteristici cu internationalizarea si este deseori interschimbabila, chiar daca unii prefera sa foloseasca termenul de globalizare pentru largirea gaurilor din granitele nationale
sau statale. Formarea satului global – o mai mare apropiere intre diferite parti ale lumii odata cu cresterea posibilitatilor de schimburi personale, intelegere mutuala si prietenie intre cetateni "internationali".
In timp ce din punctul de vedere al FMI globalizarea este "cresterea in
interdependenta economica a tarilor din intreaga lume prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei".(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). In schimb, globalizarea este mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei.(FMI, World
Economic Outlook, mai 1997), Banca Mondiala defineste globalizarea ca "libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari".
Globalizarea politica reflecta hegemonia ideologiei neoliberale in care a triumfat economia de piata si dominatia modelului democratic occidental in deciziile interne ale unei tari si deciziile dintre tari. Victoria democratica a fost facilitata de beneficiile globalizarii tehnologice, care a realizat mariajul intre informatie si tehnologia de comunicare, aceasta din urma dand o viteza de diseminare incredibila
primei.
Globalizarea economica sau cea culturala se exprima si printr-o globalizare politica, fie prin aliante strategice internationale, fie prin efectul ce-l au anumite politici locale asupra intregului sistem politic, fie printr-o mai mare sensibilizare, informare si influentare in ceea ce priveste procesele de natura politica de pe intregul glob.
Globalizarea reprezinta inlaturarea tuturor barierelor de natura administrativa pe toate pietele. Este un principiu liberal de pe vremea lui Adam Smith, dar aplicabil acum la nivel de economie interstatala (la nivel de relatii economice internationale. Fiind o extensie a culturii liberale, social-democratii si doctrinele de extrema dreapta sau stanga sunt impotriva.
Se pare ca omul viitorului, omul globalizat va trai pentru a produce si pentru a consuma. Tehno-stiinta, transformata in pseudo-stiinta, va elimina cultura umanista.
Cultura traditionala, impreuna cu valorile si identitatea nationale vor fi doar demult apuse. Omul globalizat va fi lipsit de cultura, religie, politica si constiinta, iar curentul, indubitabil, ne indreapta spre globalizare. Este bine sau este rau?
Sursa: Ziare.com
"
vineri, 23 noiembrie 2007
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
