Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
duminică, 25 noiembrie 2007
John Lennon ,ANUNŢ UMANITAR :
ANUNŢ UMANITAR :
"Vlad Popescu (24.11.2007 19:02:14): TE ROG, da-l mai departe!!! Un copil are nevoie de grupa de sange ab4.Salveaza o viata! Constantin 0720468382. Macar da-l mai departe "
John Lennon
"Globalizarea - buna sau rea?
24/11/2007
Ce este globalizarea? Are o definitie universal valabila? Atenteaza acest fenomen la cultura traditionala, la valorile si la identitatea nationale? Este un progres sau dimpotriva, un regres? Este acest proces al globalizarii nou sau globalizarea exista de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate incepand cu anii '80? Ne putem opune globalizarii? O sa-i vdem pe nemti vorbind engleza si pe americani franceza?
Cum ne afecteaza globalizarea in viata de zi cu zi? Globarizarea inseamna standardizare? Roland Robertson spune ca "globarizarea se refera la micsorarea lumii si la marirea gradului de constientizare a lumii ca un intreg".
Definitia globalizarii
Globalizarea este "procesul de surmontare al granitelor aparute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonima cu eroziunea (dar nu si cu disparitia) suveranitatii statelor nationale si se infatiseaza ca o "detasare" a economiei de piata fata de normele morale si legaturile institutionalizate dintre societati", propune Elmar Altvater.
Potrivit analistului Anthony Giddens, globalizare este "intensificarea relatiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanta unele de celelalte ajung sa se interconecteze astfel incat evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc intr-un loc de la multi kilometri departare si viceversa".
Globalizarea este "intensificarea cantitativa si calitativa a tranzactiilor ce depasesc limitarea impusa de granite, concomitenta cu expansiunea spatiala a acestora", considera Ulrich Menzel. Cercetattorii Dirk Messner si Franz Nuscheler spun ca acest fenomen reprezinta "cea mai mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala incoace".
Pe de alta parte, Meghnad Desai explica globalizara ca pe "o interdependenta sporita si integrarea diferitelor economii din lume", iar Johannes Varwick ca pe "un proces al cresterii numarului legaturilor dintre societati si domenii-problema. A devenit un termen la moda, folosit de ceva timp in dezbaterile politice, publicistice si
stiintifice in mod inflationist, si care este privit, pe de o parte, ca o "amenintare" si, pe de cealalta, ca o "oportunitate".
In timp ce Schumann explica globalizarea pe o "descatusarea puterilor pietii mondiale si slabirea puterii economice a statuluic", Klaus Müller crede ca "dinamica globalizarii este controlata de puterile economice, si totusi consecintele sale cele mai importante apartin domeniului politic".
Istorie
Desi toate statele au propriile istorii, asadar propriile economii, specialistii au cazut de acord ca "prima era a globalizarii" este impartita in etape, incepand cu primul razboi mondial si continuand cu criza standardului in aur spre sfarsitul anilor '20 si inceputul anilor '30. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele de liberalizarea, in care aurul definea standardul economic. Prima era a globalizarii
era bazata pe Pax Britannica si pe schimbul de bunuri in numerar, ducand astfel la o industrializare sporita.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, globalizarea a continuat cu semnarea unor tratate pentru creerea Organizatia Mondiala a Comertului (WTO) cu rolul de a media dispute comerciale, precum si tratate de reducere a barierelor comerciale si a tarifelor vamale, cum ar fi Tratatul de la Mastricht si NAFTA.
Globalizarea
Globarizarea economica este procesul dinamic al cresterii interdependentelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor dintre acestea si variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale.
Redus la conceptele economice se poate spune ca globalizarea contrasteaza cu nationalismul economic si cu protectionismul. Este inrudita cu economia de piata libera si neo-liberalismul. Imparte o parte din caracteristici cu internationalizarea si este deseori interschimbabila, chiar daca unii prefera sa foloseasca termenul de globalizare pentru largirea gaurilor din granitele nationale
sau statale. Formarea satului global – o mai mare apropiere intre diferite parti ale lumii odata cu cresterea posibilitatilor de schimburi personale, intelegere mutuala si prietenie intre cetateni "internationali".
In timp ce din punctul de vedere al FMI globalizarea este "cresterea in
interdependenta economica a tarilor din intreaga lume prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei".(FMI, World Economic Outlook, mai 1997). In schimb, globalizarea este mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei.(FMI, World
Economic Outlook, mai 1997), Banca Mondiala defineste globalizarea ca "libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari".
Globalizarea politica reflecta hegemonia ideologiei neoliberale in care a triumfat economia de piata si dominatia modelului democratic occidental in deciziile interne ale unei tari si deciziile dintre tari. Victoria democratica a fost facilitata de beneficiile globalizarii tehnologice, care a realizat mariajul intre informatie si tehnologia de comunicare, aceasta din urma dand o viteza de diseminare incredibila
primei.
Globalizarea economica sau cea culturala se exprima si printr-o globalizare politica, fie prin aliante strategice internationale, fie prin efectul ce-l au anumite politici locale asupra intregului sistem politic, fie printr-o mai mare sensibilizare, informare si influentare in ceea ce priveste procesele de natura politica de pe intregul glob.
Globalizarea reprezinta inlaturarea tuturor barierelor de natura administrativa pe toate pietele. Este un principiu liberal de pe vremea lui Adam Smith, dar aplicabil acum la nivel de economie interstatala (la nivel de relatii economice internationale. Fiind o extensie a culturii liberale, social-democratii si doctrinele de extrema dreapta sau stanga sunt impotriva.
Se pare ca omul viitorului, omul globalizat va trai pentru a produce si pentru a consuma. Tehno-stiinta, transformata in pseudo-stiinta, va elimina cultura umanista.
Cultura traditionala, impreuna cu valorile si identitatea nationale vor fi doar demult apuse. Omul globalizat va fi lipsit de cultura, religie, politica si constiinta, iar curentul, indubitabil, ne indreapta spre globalizare. Este bine sau este rau?
Sursa: Ziare.com
"
vineri, 23 noiembrie 2007
Yahoo! 360° - Sin D's Blog : 129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama
PHOTO-SIN:"La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine"."
Dobrogei la aniversare
:
"
Romanian Culture
Mihai Eminescu________________________________________
Floarea Albastrã
Floarea Albastrã
"- Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte
Sufletul vietii mele.
În zadar râuri în soare
Grãmãdesti-n a ta gândire
Si câmpiile Asire
Si întunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urcã-n cer vârful lor mare
Nu cãta în depãrtare
Fericirea ta, iubite !"
Astfel zise mititica,
Dulce netezându-mi pãrul.
Ah ! ce spuse adevãrul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
- Hai la codrul cu verdeatã,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stã sã se prãvale
În prãpastia mãreatã.
Acolo-n ochi de pãdure,
Lângã bolta cea seninã
Si sub trestia cea linã
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta guritã,
Eu pe-un fir de romanitã
Voi cerca de mã iubesti.
Si de-a soarelui cãldurã
Voi fi rosie ca mãrul,
Mi-oi desface de-aur pãrul,
Sã-ti astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sãrutare,
Nime-n lume n-a s-o stie,
Cãci va fi sub pãlãrie -
S-apoi cine treabã are?
Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de varã,
Mi-i tinea de subsuoarã,
Te-oi tinea de dupã gât.
Pe cãrarea-n bolti de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sãrutãri pe cale,
Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n întunecime;
Grija noastrã n-aib-o nime,
Cui ce-i pasã cã-mi esti drag?"
Înc-o gurã - si dispare...
Ca un stâlp eu stau în lunã!
Ce frumoasã, ce nebunã
E albastra-mi, dulce floare!
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastrã -
Floare- albastrã ! floare-albastrã!...
Totusi este trist în lume!
"
129 de ani de cand Dobrogea a revenit la patria-mama
23/11/2007
Vineri, 23 noiembrie, se implinesc 129 de ani de cand provincia istorica Dobrogea, "California Romaniei", a revenit oficial la patria-mama. California Romaniei inseamna, la sfarsitul secolului trecut, viata scumpa insa vesela, plaja, mare, croaziere si oportunitati de afaceri, un El Dorado balcanic.
Ziua de 23 noiembrie nu a intrat in constiinta populara, insa acest lucru nu inseamna catusi de putin ca importanta acestei zile a scazut, date fiind documentele vremii, asa cum au fost ele zugravite de cunoscatori.
Cel mai vechi arhivist de la Arhivele din Constanta, Constantin Cheramidoglu, a povestit ca in 1878, Constanta se numea Kustendge, iar pe langa romani, in zona traiau greci, turci, tatari, bulgari, armeni, albanezi, italieni, austrieci, englezi si nemti.
Personalitatile vremii erau Logaridi, Cecilianopolu, Seni, Hafuz, Cadar, Iafet, Ivanof, Contogiorgi, Dgeaburov, Bercovici, Lascaridi, Vuteras, Rondos, Luzi, Miliaresi, Frangopolu, Hrisicos, Bolton si Chefala. In plus, Kustendge avea sase consulate (austro-ungar, italian, rus, francez, englez si german), patru biserici crestine (greaca, armeana, catolica si bulgara), geamii, sinagoga si o singura scoala in evidente - primara greaca.
In secolul al XIX se facea comert cu boi si camile, apa se bea numai de la sacagii, iar in centrul monden al orasului, Gradina Beledie - langa actualul Palat de Justitie – se vanau prepelite. Se pare ca inainte ca cei 3.000 sa paraseasca Constanta la scurta vreme de la instalarea administratiei romane, un grup de ofiteri a mancat bataia de adio intr-un cabaret faimos, Capato, de la cativa tineri greci din protipendada.
La 23 noiembrie 1878, trupele romanesti au fost primite cu entuziasm. Tricolorul a fost inaltat peste tot in oras, chiar si pe vasele din port. Odata cu Proclamatia Regelui Carol catre armata, data dupa Tratatul de la Berlin care consfintea reunirea Dobrogei cu Romania, dobrogenii de natii diferite fusesera linistiti.
La trecerea in revista a soldatilor care se pregateau sa plece catre "vechea posesiune a printilor nostri de mai inainte", domnitorul Carol a spus la Braila ca "in aceasta noua Romanie veti gasi populatiune in cea mai mare parte deja romaneasca, dar si locuitori de alt neam si alte credinte.
Toti devin membri ai statului roman si au acelasi drept la protectiunea si dragostea voastra. Va recomand cu deosebire sa respectati credinta mahomedanilor, ale caror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Fiti in mijlocul noilor concetateni, ceea ati fost atat in timp de pace, cat si pe campul de onoare: model de bravura si disciplina. Astfel va cunoaste acum intreaga Europa".
La dezvoltarea orasului Constanta au pus umarul si Anghel Saligny, membru in comisia de infrumusetare a orasului, Mihail Kogalniceanu, care si-a construit trei case in zona si viitorul maresal Constantin Prezan, care a lucrat, pe vremea cand era locotenent, la topografia orasului. De altfel, scriitoarea Hortensia Papadat - Bengescu si-a urmat aici sotul, Nicolae Papadat, numit judecator la Constanta.
La 16 iunie 1881, Eminescu ii scria Veronicai Micle de pe malul marii, Hotel D’Angleterre. "Constanta este un mic orasel, dar indestul de frumos. Viata e cam scumpa aici. Casele au oarecare eleganta, caci cladirile sunt din piatra patrata. O terasa pe tarmul inalt da o frumoasa priveliste pe intinderea marii. (...). Sed intr-o mansarda si privirea mi-e deschisa din doua parti asupra marii, pe care as vrea sa plutesc cu tine".
"Pavarea si asfaltarea strazilor, canalizarea orasului, extinderea retelei de iluminat public, amenajarea parcurilor si a statiilor de calatori, construirea de edificii noi au reprezentat o grija constanta pentru mai toate administratiile orasului" sunt probleme vechi de 100 de ani, a mai spus dr. Constantin Cheramidoglu.
Ironie a sortii, figuri proeminente ale Constantei au murit in saracie. Soarta de care demnitarii contemporani se feresc din rasputeri, adunand averi nemasurate. Constanta are strazi care si-au pastrat denumirea originala: Dacia, Decebal, Sabinelor, Jupiter, Mercur. Putine poarta, insa, numele personalitatilor orasului. Iar data de 23 noiembrie nu mai este marcata nicaieri in patrimoniul urbanistic al Constantei.
Potrivit arhivistului, "este visul oricarui istoric sa se puna in postura personajelor pe care le studiaza. Trebuie sa gandesti, sa simti ca ele, ca sa le poti intelege mai bine. Eu, unul, traiesc in alt timp. Ma astept sa gasesc birja in fata. Spun ca ma duc la pravalie si nu calc in supermarket. Ma deranjeaza graba contemporana. Inainte, era un timp pentru toate".
Sursa: Ziare.com
"
Tags: photo-sin:"hoteld’angleterre."constanta | Edit Tags
joi, 22 noiembrie 2007
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
Heaven of the Net new virtual existing and a new Adam and new Eva eat new "apple " family tree Microsoft, what you say ?
Yahoo! 360° - Sin D's Blog :href="http://blog.360.yahoo.com/blog-vOw.DeIicqgG.TIu1HICEiSg9d0Blrs-;_ylt=Andds0zSwYA.F45zZi0BG5TmAOJ3?cq=1">Yahoo! 360°
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
*
" Şarpele a fost MASON
« Masoneria mit si realitate Sfanta Parascheva » 4 Responses to “Masoneria si Romania” 1. 1 spiderman Says: Sunt multe trăsături ale francmasoneriei care sunt incompatibile cu învăţătura Bibliei, şi faptul că ea este o religie ar trebui să-i împiedice pe creştini să participe la activităţile ei. Se aude adesea observaţia că francmasonii nu iau în serios aspectul religios, dar atunci de ce să cînte imnuri, să spună rugăciuni, să facă jurăminte pe volumul lor de Lege Sacră sau să aibă un templu şi altar, dacă nu este aşa? October 8th, 2007 at 5:52 pm 2. 2 echerul tainic Says: Eugen Ovidiu Chirovici, Mare Maestru al MLNR, spune ca presedintele Traian Basescu se afla intr-o mare eroare si ca este dezinformat. „Mi se pare o diversiune. Si mai degraba o diversiune la adresa presedintelui Basescu decit a altor persoane“, a afirmat Chirovici. Seful masonilor romani spune ca Aleksandr Kondyakov nu este „nici pe departe“ ceea ce se spune despre el ca ar fi. „Nu este atit de important precum i s-a sugerat presedintelui Basescu. Si astfel presedintele este pus intr-o postura caraghioasa. Pentru ca toata chestia asta se va fisii. Asta e morala: te sperii de umbre“. October 9th, 2007 at 8:28 pm 3. 3 cei trei magi Says: In cursul existentei lor, masonii au intampinat opozitie din partea Bisericii, a catorva fosti masoni (care au platit cu pretul vietii) sau a unor deputati din Franta, Italia, Romania. Dar fiindca liderul spiritual al Francmasoniriei este Satan, singurele arme eficiente impotriva masoniriei sunt postul si rugaciunea. Totusi, semenii nostri trebuie avertizati de acest pericol ca sa nu se afle inchinandu-se lui Lucifer. Asadar, daca pana acum erati atei, acum este momentul sa va intoarceti la credinta; daca pana acum erati superficiali, mariti canoanele si privegheati: vremurile se aproprie October 14th, 2007 at 11:14 am 4. 4 blog Says: hi… great post… November 1st, 2007 at 2:16 am Leave a Reply Name (required) Mail (will not be published) (required) Website"
de la Sile this Millennium (22-11-2007 11:03:15)
*
" Şarpele a fost MASON
« Masoneria mit si realitate Sfanta Parascheva » 4 Responses to “Masoneria si Romania” 1. 1 spiderman Says: Sunt multe trăsături ale francmasoneriei care sunt incompatibile cu învăţătura Bibliei, şi faptul că ea este o religie ar trebui să-i împiedice pe creştini să participe la activităţile ei. Se aude adesea observaţia că francmasonii nu iau în serios aspectul religios, dar atunci de ce să cînte imnuri, să spună rugăciuni, să facă jurăminte pe volumul lor de Lege Sacră sau să aibă un templu şi altar, dacă nu este aşa? October 8th, 2007 at 5:52 pm 2. 2 echerul tainic Says: Eugen Ovidiu Chirovici, Mare Maestru al MLNR, spune ca presedintele Traian Basescu se afla intr-o mare eroare si ca este dezinformat. „Mi se pare o diversiune. Si mai degraba o diversiune la adresa presedintelui Basescu decit a altor persoane“, a afirmat Chirovici. Seful masonilor romani spune ca Aleksandr Kondyakov nu este „nici pe departe“ ceea ce se spune despre el ca ar fi. „Nu este atit de important precum i s-a sugerat presedintelui Basescu. Si astfel presedintele este pus intr-o postura caraghioasa. Pentru ca toata chestia asta se va fisii. Asta e morala: te sperii de umbre“. October 9th, 2007 at 8:28 pm 3. 3 cei trei magi Says: In cursul existentei lor, masonii au intampinat opozitie din partea Bisericii, a catorva fosti masoni (care au platit cu pretul vietii) sau a unor deputati din Franta, Italia, Romania. Dar fiindca liderul spiritual al Francmasoniriei este Satan, singurele arme eficiente impotriva masoniriei sunt postul si rugaciunea. Totusi, semenii nostri trebuie avertizati de acest pericol ca sa nu se afle inchinandu-se lui Lucifer. Asadar, daca pana acum erati atei, acum este momentul sa va intoarceti la credinta; daca pana acum erati superficiali, mariti canoanele si privegheati: vremurile se aproprie October 14th, 2007 at 11:14 am 4. 4 blog Says: hi… great post… November 1st, 2007 at 2:16 am Leave a Reply Name (required) Mail (will not be published) (required) Website"
de la Sile this Millennium (22-11-2007 11:03:15)
Yahoo! 360° - Sin D's Blog:
Yahoo! 360° - Sin D's Blog
Şeful Masoneriei române îşi lansează o carte la Constanţa
Georgiana VOINEAGU
Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, Eugen Ovidiu Chirovici îşi lansează astăzi, la Constanţa, volumul „La broasca leşinată“. Evenimentul se va desfăşura de la ora 17, la Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman”, în prezenţa autorului şi a reprezentanţilor Editurii Rao.
„La broasca leşinată” este „romanul unei generaţii născute între două lumi, sclipitoare prin umor şi prin miza profund umană. Construite după modelul antieroilor, personajele cărţii trec prin aventuri fabuloase, într-un spaţiu care devine mitic şi transcende geografia micului oraş ardelenesc, Făgăraşul, care este şi locul de naştere al autorului”, se arată în prezentarea cărţii.
Eugen Ovidiu Chirovici s-a născut în 1964 şi este de profesie jurnalist şi economist. A studiat la Academia de Ştiinţe Economice - Bucureşti, University of Glasgow (Scoţia) şi EDI (Grupul Băncii Mondiale - SUA). Ca scriitor, a debutat în 1989 cu proză scurtă, iar primul său roman, „Masacrul”, a fost vândut în 60.000 de exemplare. A obţinut numeroase premii, distincţii naţionale şi internaţionale pentru ziaristică. În luna noiembrie 2006, Eugen Ovidiu Chirovici a fost reales Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România.
"© 2007 Cuget Liber S.A.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)