Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
sâmbătă, 22 februarie 2025
vineri, 21 februarie 2025
sâmbătă, 15 februarie 2025
vineri, 14 februarie 2025
marți, 11 februarie 2025
luni, 10 februarie 2025
duminică, 9 februarie 2025
joi, 6 februarie 2025
miercuri, 5 februarie 2025
marți, 4 februarie 2025
duminică, 2 februarie 2025
vineri, 31 ianuarie 2025
Georgescu n-are decat doua posibilitati. Ori este nebun, adica nebun de spital, ori este impostor! E ca o eprubeta goala care are inauntru un fel de fum. Cred ca e strictamente impostor!” Matei Udrea | 24 ianuarie 2025 analize - Sursă:https://www.aktual24.ro/
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
INTERVIU Aurora Liiceanu, psiholog: „Calin Georgescu n-are decat doua posibilitati. Ori este nebun, adica nebun de spital, ori este impostor! E ca o eprubeta goala care are inauntru un fel de fum. Cred ca e strictamente impostor!”
Calin Georgescu nu este nebun, este doar un impostor, un escroc care speculeaza cu siretenie superficialitatea romanilor si obiceiul lor de a nu se obosi sa citeasca si sa gandeasca, afirma Aurora Liiceanu, doctor in psihologie. In interviul acordat aktual24.ro, celebra scriitoare – are nu numai numeroase carti de specialitate, dar si despre anumite evenimente si perioade din comunism – il compara cu o eprubeta goala pe politicianul venit aparent de nicaieri pentru a fi acum pe primul loc in sondaje.
Psiholoaga spune ca, dupa ce l-a urmarit pe Calin Georgescu in mai multe emisiuni, si-a format parerea ca nu poate fi decat nebun intr-o stare indeajuns de grava incat sa necesite spitalizare ori sarlatan. A doua varianta i se pare Aurorei Liiceanu cea corecta.
Intr-o alta societate, fenomenul Calin Georgescu n-ar fi fost posibil, spune interlocutoarea. Oamenii ar fi fost curiosi si ar fi cautat sa afle cine este personajul. In Romania, insa, poporul n-are acest obicei. Ii lipseste curiozitatea. Iar Calin Georgescu stie aceasta slabiciune, exploatand-o din plin.
Aurora Liiceanu compara romanii, dintr-un anume punct de vedere, cu filipinezii. Capacitatea a multi compatrioti de a uita raul facut de comunism si de Ceausescu, pentru a fi azi nostalgici dupa acea epoca, este frapant de asemanatoare cu capacitatea filipinezilor de a uita si ierta regimul odios al dictatorilor Imelda si Ferdinand Marcos, cei care au jefuit tara si s-au purtat tiranic zeci de ani. Azi, fiul celor doi este presedinte in Filipine, iar Imelda Marcos, la 95 de ani, este bine-sanatoasa, imparte pungi de orez cu chipul sau si ia cina la palatul prezidential in fiecare zi, alaturi de fiul sau, presedintele.
In alte circumstante, Aurora Liiceanu crede ca ar fi fost posibil si in Romania sa vedem o scena asemanatoare, cu Nicu Ceausescu, fiul dictatorului Nicolae Ceausescu, ales presedinte.
Viitorul pe termen mediu nu arata foarte optimist, in opinia psiholoagei ajunsa la 83 de ani. In urmatoarele decenii, Romania va ramane tributara traditiilor. Asta, in timp ce peste noi va veni epoca virtuala si dezindividuatia, unde „fiecare individ va fi o mica piesa intr-o retea uriasa, de un haos total, in care nu se cunoaste nimeni cu nimic“.
Matei Udrea: Doamna Aurora Liiceanu, va multumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Cum ati descrie dumneavoastra, ca psiholog, ceea ce se intampla acum in Romania, la nivelul societatii, pornind de la rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale din 2024? Cum va explicati ce s-a intamplat si ce se intampla in continuare, cu aparitia unui candidat aparent de nicaieri, care dintr-o data devine mare favorit?
Aurora Liiceanu: Eu cred ca, in ceea ce ne priveste – daca e sa vorbesc despre o stare a mentalului, intelegand prin mental atat mintea, cat si emotiile, deci o stare mentala colectiva –, traim intr-o epoca in care s-a raspandit la nivelul fiecarui individ o stare de incertitudine si de tulburare, o stare de lipsa a oricarui reper stabil, care bineinteles este dezvoltata si pe seama imprevizibilului care ne loveste. Adica daca pana acum societatea, buna-rea, asa cum era, traia intr-o stare de… Poate nu neglijenta de a vedea in viitor, dar mai degraba un fel de stare de a nu lua in considerare foarte tare lucrul acesta, acum oamenii traiesc intr-o atmosfera de frica de viitor, de spaima, de nesiguranta si de tulburari care se intampla in toata lumea, nu numai la noi, si care fac ca, din aceasta perspectiva, sa fim intr-o situatie de confuzie, de instabilitate, de lipsa de certitudini. Si, bineinteles, de aceasta lipsa de control pe care credeam ca-l avem. Adica stim ca viata este incerta, ca exista imprevizibil, dar exista totusi o siguranta in controlul personal, adica puteai sa te gandesti ca poti sa-ti controlezi viata. Ori, acum este o cultura a fricii atat de mare, incat foarte multa lume se plange – eu vorbesc de omul de pe strada, profanul – ca totul este in termeni negativi. Se vorbeste numai de criminalitate, de boli, de cazuri patologice, de virusuri si de amenintari. Adica specia noastra este o specie amenintata. Ori, in aceste conditii, este foarte greu ca sa poti sa faci o buna impartire intre contributia rationalului si irationalului si sa iei decizii pe care sa le consideri ca sunt demne de luat in consideratie. Deci, asta este o situatie cu care nu ne-am mai intalnit. E adevarat ca daca citim Huizinga, de exemplu, el spunea despre „caracterul aprig al vietii“. Oamenii, in general, uita acest lucru, despre caracterul aprig al vietii sau latura intunecata a existentei. Pentru ca a trai numai in latura intunecata inseamna sa pierzi optimismul, sa pierzi bucuria de a trai, sa pierzi ideea de planificare, de proiecte s.a.m.d. Ori noi, in situatia de fata, traim intr-o lipsa de coerenta, de transparenta si de siguranta extraordinare. Pe acest teren atat de nisipos si de subred poate sa apara orice nebunie.
Matei Udrea: E foarte interesant cum explicati dumneavoastra situatia. Ma gandeam, in timp ce ofereati acest raspuns, daca starea de frica permanenta si de nesiguranta sunt naturale sau induse.
Aurora Liiceanu: Cateodata nu-mi vine sa cred ca se schimba lumea chiar asa, peste noapte. Vorbesc de clima. Adica ce inseamna 10 ani la nivel planetar? Nimic! Dar chiar nimic, nimic! Eram obisnuiti cu ideea ca, daca se schimba ceva la nivelul planetei, asta dureaza mii de ani. Deci, nu generatia mea si nici a copiilor mei. Dupa aia, cine mai stie ce o sa fie! Pe cand acum, permanent, este o presiune. Iti sufla in ceafa permanent media, social media. Iti sufla schimbarea. Ori, in conditiile in care se schimba, este imposibil sa te aperi de ideea de instabilitate si de identitate fluida. Si uitati ce s-a intamplat in America cu binarismul femeie-barbat, care a fost atat de haituit de LGBT si de toate versiunile, de toate nuantele, nebunia de atatea identitati – cum s-a spus, ca sunt 60. Dupa parerea mea, niciun om nu se putea adapta foarte usor. E foarte greu sa te adaptezi cand te-ai format si ai trait intr-o traditie, chiar daca este negativa, intr-un fel, si n-ai mai fi de acord cu ea. Dar, totusi, traditia si trecutul, ne dam seama, cum a spus si Faulkner, nu moare! Trecutul nu moare! Trecutul este extraordinar de puternic, chiar daca noi, la nivel constient, il renegam.
„Oamenii nu fac deosebirea dintre dictatura si autoritate! A avea autoritate inseamna a propune ceva gandit, bine structurat, solid, cum nu e cazul lui Calin Georgescu. De la autoritate porneste respectul, nu de la dictatura! De la dictatura pleaca frica“
Matei Udrea: Exista un foarte puternic discurs revizionist in ultimii ani, in Romania. Un discurs care il transforma pe Ceausescu intr-un erou si o victima. Revolutia n-a mai fost revolutie, oamenii au murit ca prostii, de fapt a fost lovitura de stat in 1989, noi ne-am impuscat intre noi, iar perioada comunista a fost intr-adevar o epoca de aur. E un bombardament pe Facebook cu mesaje de tipul „ce bine era pe vremea cand totul era romanesc“. De ce credeti ca are loc acest trend si cu ce scop? Ca trebuie sa spunem, acele sute de pagini care genereaza aceasta ostalgie, cum a fost denumita – ost, de la Est, si stalgia de la nostalgie –, nu apar din nimic. Cineva munceste la ele, le gandeste, pune titlurile, le posteaza, le promoveaza. Nu sunt niste chestii care pica din pom.
Aurora Liiceanu: Da, si eu m-am gandit daca este cineva. Ca, pana la urma, gasesti pe cineva care face, care are ideea. Nu care lucreaza pentru, ci caruia i-a venit ideea, care pleaca cu ideea inainte. Nu pot sa-mi dau seama, dar vreau sa spun, pentru ca vorbiti de revizionism, eu cred ca oamenii – si eu m-am gandit ca parinte, in general, nu numai ca individ, m-am gandit la acest lucru – nu fac deosebirea dintre dictatura si autoritate! A avea autoritate inseamna a propune ceva gandit, bine structurat, solid, de a avea dreptul sa spui ce vrei si sa arati ce vrei – cum nu e cazul lui Georgescu (Calin Georgescu – n. red.), ca nu se stie ce e in capul lui si cine e. El este o enigma, pana la urma. Pe cand dictatura este cu totul altceva! Pana si copiii mici au nevoie de autoritate, ca daca n-ai autoritate pare ca nu-ti pasa! Si daca nu-ti pasa, indiferenta-i mai rea decat orice. Si atunci copiii prefera autoritatea. Adica parintele trebuie sa aiba autoritate. Nu sa fie dictator, dar sa fie autoritar. Pentru ca de la autoritate porneste respectul, nu de la dictatura! De la dictatura pleaca frica, iar de la autoritate pleaca respectul. Asta e o problema. Nu stiu cum s-a intamplat, ca asa se fac facaturile astea intre idei, dar m-am uitat peste istoria Filipinelor. Si stiti ce mult seamana cu Romania? Nici nu mi-a trecut prin cap! Poate ca toti oamenii seamana intre ei! Dar, in orice caz, ideea era urmatoarea: ca in Filipine exista o cultura a uitarii si iertarii. In general, trecutul ne incomodeaza, daca nu e fericit. Si daca e fericit, e foarte simplu, ca n-ai ce sa spui mare lucru decat ca ai fost fericit. Negativul e plin de descrieri, de amanunte, de detalii s.a.m.d. Si se tine mai mult minte! Oamenii uita. Unii iarta sau nu iarta. Deci, e adevarat, cum spuneti dumneavoastra, ca multa lume a trait in comunism si-si aduce aminte. E adevarat! Numai ca uita! Lucrurile astea se uita! Pentru ca uitarea, totusi, are o latura de adaptare la viata. Trebuie sa uiti, la un moment dat, pentru ca daca ramai fixat pe ceva care a fost negativ multa vreme – si sa stiti ca negativul, in general, are mai mare putere mnemonica, de memorie, decat pozitivul! –, atunci viata isi pierde din nebunia pozitiva pe care o are: dorinta de a trai si de avea proiecte si de a vedea viitorul. Deci, ma uitam la Filipine si ma gandeam, am facut un calcul. Elena Ceausescu ar avea acum 105 ani. Imelda Marcos, care a fost peste oricine, ea si cu Ferdinand Marcos, regimul Marcos – corupt, cleptomanic, au furat bugetul tarii, au distrus tara aia. Ce s-a intamplat? Imelda e foarte bine la 95 de ani, iar fiul ei, dupa niste incercari si intrarea in viata politica, e acum presedintele statului! Deci, daca am merge asa, pe o chestie imaginara, Elena Ceausescu n-ar avea 105 ani, iar Nicu (Nicu Ceausescu, fiul cel mare al dictatorilor comunisti Nicolae si Elena Ceausescu – n. red.) traia, pana la urma, dupa diferite miscari si schimbari, ar fi ajuns presedintele tarii!
Matei Udrea: Vedeti posibil asa ceva? Adica va imaginati in vreun scenariu ca Romania…
Aurora Liiceanu: Pai, daca ma uit la Filipine, vad ca este adevarat. Este adevarat! Cine ar fi crezut vreodata ca, dupa ce au fost exilati si tarati in procese si vai de capul lor, ea se intoarce bine-mersi in tara, vorbeste cu lumea, face cu mana, isi serbeaza 80 de ani dand pungi cu orez cu portretul ei colorat si ajunge la putere din nou! Si fiu-sau, presedinte! Ei, cum va explicati, istoric? Si societatea e divizata exact ca la noi: unii care sunt nostalgici si spun „ce aveti cu ei, ca tara era cum era“, iar altii care au spus „au fost niste hoti, au fost lacomi patologic, au furat tara, au lasat tara un dezastru! Un dezastru!“. Bine, la noi nu putem spune ca au lasat tara un dezastru, dar reprosuri li se fac in acelasi fel. Au lasat o tara saraca, vai de capul ei…
Matei Udrea: Cea mai saraca din Europa.
Aurora Liiceanu: Da, cea mai saraca, dar fara nicio datorie!
„Astazi, daca nu ai bani, ori ramai fara scoala, ori mori in fata spitalului. Pe cand inainte astea nu contau. Toata lumea era egal de sarantoaca si egal de bolnava“
Matei Udrea: Dar tot ei facusera datoriile, pana la urma. Tot Ceausescu le-a facut, nu le-a facut altcineva. El le-a facut si poporul roman le-a platit.
Aurora Liiceanu: Pa, da, le-a facut, dar sa stiti ca a dat… Acum sa nu credeti ca eu ii tin partea, dar a facut o droaie de lucruri de genul asta, cum ii place omului! Blocuri nesfarsite, apartamente gen cutiute, sosele, gradinite! Tot felul de chestii care, totusi, au costat bani. Nu?
Matei Udrea: Asa este, dar uitati, discutia cu dumneavoastra ma duce intr-un loc pe care nu-l anticipam. Am facut un podcast acum aproape un an cu profesorul Bogdan Murgescu, istoric. Tema exact asta a fost, epoca de aur, ce-a fost bine, ce-a fost rau. Si, la un moment dat, dansul ne-a spus ca resursele tarii s-au cheltuit atunci absolut aiurea pe cel putin doua proiecte megalomanice care nu au avut niciun fel de justificare economica. Unul a fost Casa Poporului si celalalt, Canalul Dunare-Marea Neagra, la care nici inca 50 de ani de aici inainte n-o sa se reuseasca amortizarea cheltuielilor. Deci, acolo s-au dus banii. S-au pompat in niste gauri negre. Si vedem ca astazi sunt foarte multi oameni care rezoneaza la un alt canal pe care il propune Calin Georgescu. Sa facem noi un canal intre Marea Neagra si Marea Caspica, prin Georgia si prin Azerbaidjan. Pare de necrezut. Depaseste capacitatea de intelegere…
Aurora Liiceanu: Sunt niste ganduri absolut paranormale! Sigur, erau megalomani si nu se pricepeau, ca erau si prosti, erau incompetenti, erau inculti, agramati, cum spuneti. Cum sa se priceapa? Ca nici dumneavoastra, nici eu nu ma pricep la un canal atat de mare si ce se face acolo. Dar, oricum, iti iei niste specialisti. Dar astazi, de exemplu… Ma uitam la partea psihologica. Acum stiti ca se mai inchid gazele. Domnule, m-am enervat atat de tare ca se inchid 5 ore gazele! Si ma gandeam, uite, in timpul lui Ceausescu obisnuinta frigului ajunsese normalitate. Nu ma mai miram ca e frig. Era firesc sa fie frig, era firesc sa n-ai gaze. Asta pentru ca un lucru cu care te-ai obisnuit, negativ sau pozitiv – nu conteaza –, face ca organismul sa se adapteze. Pentru ca este rutina. Ori acum, cand ma astept sa am gaze tot timpul, ma trezesc ca n-am gaze, vedeti, m-a deranjat mult mai tare decat inainte!
Matei Udrea: Categoric!
Aurora Liiceanu: Pe de alta parte, au existat unele avantaje care astazi nu mai exista. Adica privatizarea, la noi… Romanul vrea repede sa se imbogateasca, sa-si scoata investitia si, eventual, sa aiba si profit mare. Nu se poate din plecare sa le ai pe toate! Trebuie sa sacrifici ceva ca sa incepi o afacere. Trebuie sa investesti! Si totusi, uitati-va! Gradinite nu sunt! Gradinite private, cate vrei! Dar cine poate sa dea 3.000 lei la o gradinita privata? Cati oameni? Asta ar insemna ca, daca sunt 4 persoane in casa X 3, trebuie sa aiba 12.000 lei pe luna. Si nu are lumea! Dar, totusi, foarte multe gradinite din acesta, ca si multe cabinete medicale, s-au privatizat. Si odata ce s-au privatizat, au plecat pe un drum in care nu-i mai opresti din ideea de a face profit. Deci, lucrurile astea supara foarte mult populatia. Pentru ca s-a ajuns asa. Inainte, toata lumea era cum era. Asta-i gandul profanului. Astazi, daca nu ai bani, ori ramai fara scoala, ca scoala ati vazut cum merge, ori mori in fata spitalului sau, hai sa zicem, in spital. Sau nici n-ajungi la spital. Sau nici nu poate sa-ti faca perfuzii, ca n-ai bani. Deci va dati seama, astazi trebuie sa ai bani ca sa fii cultivat si sa capeti o cultura. O cultura de gen academic, adica cultura, nu diplome! Sa ai cunostinte! Pe cand inainte astea nu contau. Toata lumea era egal de sarantoaca si egal de bolnava. Adica egalitarismul ala este atat de mult provocat astazi, incat… Cum sa va spun, si eu m-am bucurat de ciupercaraia aia, cand au inceput cu facultati particulare sau ONG-urile care lucrau s.a.m.d. Dar, dupa aceea, cand mi-am dat seama ca, de fapt, sunt afaceri personale si nu cu scopuri cum trebuie, am ramas foarte deprimata. Ca si astazi, cand vedeti: dupa 35 de ani, romanul isi da seama ca pe un PSD-ist si un PNL-ist in politica nu-i desparte ideologia. Nu se bat in idei si in argumente! Nu spun: „Domnule, eu vreau toata lumea sa munceasca!“ sau „eu nu vreau sa munceasca toata lumea!“. Nu! Ci in bani, afaceri si salarii. Si pozitii.
Matei Udrea: Da, asa este.
Aurora Liiceanu: Eu asa am crezut initial, ca fiecare partid va avea o ideologie, ceva! Uite, cum a fost in Franta Simone Veil, care a zis: „Avortul! Avortul!“. A luptat, a avut o idee, a tinut-o creanga cu avortul, dar a spus ceva! Dar mie puteti sa-mi spuneti ceva, ce-mi ramane in cap dupa discursurile hazlii, oarecum strengaresti, ale lui Ciolacu sau Ponta? Pai, ce ma intereseaza daca a fost la petrecerea lui Trump sau nu? Ma intereseaza ce vrea el de la viata, cum vedea pe viitorul, ce proiecte are, ce propune ca ideologie! Diversitatea ideologica! Dar dupa asta, toata lumea si-a dat seama ca la noi este un fel de, cum sa spun eu, interes transpartinic de imbogatire!
Matei Udrea: Cam asta este.
Aurora Liiceanu: Si banul leaga mult mai mult decat orice idee.
„Calin Georgescu asta este o enigma, e ca o farsa! Si vedeti ca se bazeaza foarte mult pe lipsa de rationalitate a omului! Omul oboseste sa gandeasca. Omul prefera sa reactioneze emotional, decat rational“
Matei Udrea: Mai am o curiozitate. Voiam sa va intreb daca ati urmarit vreuna dintre nenumaratele emisiuni cu Calin Georgescu.
Aurora Liiceanu: Am urmarit, da! Pentru mine este un tip… Ma gandeam la Florin Tudose (celebrul psihiatru roman decedat in 2014 – n. red.)… Cu el puteai sa vorbesti orice. Ce bine ar fi fost daca traia!
Matei Udrea: Ce impresie v-a lasat dumneavoastra, ca psiholog, Calin Georgescu?
Aurora Liiceanu: Calin Georgescu asta este o enigma, e ca o farsa! Si vedeti ca se bazeaza foarte mult pe lipsa de rationalitate a omului! Omul oboseste sa gandeasca. Omul prefera sa reactioneze emotional, decat rational.
Matei Udrea: Dar este ingenuu sau prefabricat?
Aurora Liiceanu: Pai, n-are decat doua posibilitati. Ori este nebun, adica nebun de spital, ori este impostor! Una din astea doua! Altceva… Unul care vrea sa zica ca e trimis sa salveze Romania, dar el nu spune nimic, nimic, nimic si totul este gol. E ca o eprubeta goala care are inauntru un fel de fum. In orice caz, noi nu stim nimic. Este si ciudatenia asta, ca romanul nu e curios! Inainte de a se lansa incet, tiptil-tiptil in toata nebunia asta, ca e foarte siret, oamenii nu stiu ce a facut el in Austria, ce studii are, ce a muncit, a avut salariu, n-a avut salariu? Nu se stie nimic!
Matei Udrea: Si nici nu pare sa conteze pentru oameni.
Aurora Liiceanu: Si pare ca nici nu conteaza lucrul asta! Conteaza numai ce peroleaza el absolut ca nebunii. Eu, personal, nu cred ca e nebun! Eu cred ca e strictamente impostor!
Matei Udrea: Stiti ce mi-a dat mie de gandit? Am vazut la un moment dat o inregistrare din 2022. Era inca pandemie, era un miting al antivaccinistilor la Universitate si acolo Calin Georgescu a tinut un discurs in care a repetat cuvant cu cuvant ce a spus Ion Antonescu pe 6 octombrie 1940, la aniversarea unei luni de cand preluase puterea impreuna cu legionarii. Exact cuvant cu cuvant. Si nu numai atat, dar si frazarea propozitiei si datul din mana. Dupa care a fost al doilea episod in care l-am vazut recitand frazele de inceput din filmul „Stapanul inelelor“.
Aurora Liiceanu: Da, am vazut. Dar el se bazeaza pe faptul ca oamenii nu citesc si nu stiu si nu se obosesc.
Matei Udrea: Asta ma intreb. E nebunie sau impostura?
Aurora Liiceanu: Nebunia si impostura nu sunt chiar la fel!
„Calin Georgescu este impostor! Adica el isi construieste o imagine din asta blurata. O imagine din asta neclara, confuza. Pe care pica toata lumea care nu are rabdare sa mearga pana la capat cu un rationament. Dar nu trebuie sa ne miram de starea natiunii si de cat de curios e romanul. Pentru ca, in general, romanul nu e deloc curios, metodic sau sistematic! Nici vorba! Romanul este superficial si grabit si comod“
Matei Udrea: Pai, asta intreb!
Aurora Liiceanu: Este impostor! Adica el isi construieste o imagine din asta blurata. O imagine din asta neclara, confuza. Pe care pica toata lumea care nu are rabdare sa mearga pana la capat cu un rationament. Este ca… Stiti cum este in Briciul lui Occam (principiul conform caruia cea mai simpla explicatie pentru un fenomen este, de obicei, cea reala – n. red.). Ceva simplu. Cu cat e mai simplu, cu atat e mai adevarat. El este o persoana complet enigmatica! Dar nu trebuie sa ne miram de starea natiunii si de cat de curios e romanul. Pentru ca, in general, romanul nu e deloc curios, metodic sau sistematic! Nici vorba! Nici vorba! Romanul nu este! Romanul este superficial si grabit si comod si cum vreti dumneavoastra! Intr-o cultura, intr-o tara din asta mai dezvoltata, exista un numar puternic de oameni care ar fi scotocit foarte mult la biografia lui. Nu apari din senin, de pe cer, ca nu esti Luceafarul! Pe cand la noi asa s-a intamplat! Iar daca in strainatate media sociala este cum este, mai normala, la noi media sociala este de neconceput. Nu stiu, ajungi la concluzia ca toti ziaristii sunt platiti sa tina cu unul sau cu altul.
Matei Udrea: Exagerati aici, va spun eu!
Aurora Liiceanu: Ei, sigur ca exagerez! Dar nu da impresia unei categorii profesionale solide, pe care te poti paza! Nici vorba!
Matei Udrea: Credeti ca este pregatit poporul roman pentru un nou Ceausescu? Asta, apropo si de ce mi-ati spus dumneavoastra mai devreme, paralela aceea cu Filipine.
Aurora Liiceanu: Eu cred ca da. Eu cred ca iarta! Atata vreme cat la noi un primar iese din puscarie, isi pune banderola cu steagul, sau funda aia, si jura pe Constitutie, iar pe urma se intoarce la puscarie, ce vreti mai mult? Ce pretentie aveti de o tinuta morala verticala la om? Sigur ca ar uita! Sigur ca ar incepe sa planga, sa-si aminteasca si… E foarte interesanta chestia asta: nimeni nu spune sa se intoarca Elena Ceausescu! Daca nostalgicii viseaza la un Ceausescu sau la cineva ca Ceausescu din nou, Ceausescu ar fi singur! Singur, vaduv, dar fara ea! Ea este vazuta 100% negativ.
Matei Udrea: De ce credeti treaba asta?
Aurora Liiceanu: Nu stiu! Ma gandeam ca ne obsedeaza chestia asta cu Elena. Elena Lasconi, Elena Ceausescu, Elena Basescu, Elena Udrea. N-avem cam multe Elene din astea?
Matei Udrea: Avem si Elena din Troia! Elena din Troia este Elena primordiala.
Aurora Liiceanu: Da, da… Ei, sigur ca e greu de gandit intre consecinta si intamplare. Nu poti sa stii daca e intamplare sau… Coincidentele sunt intamplari sau ne-intamplari? In sfarsit… Dar chestia cu Filipinele seamana foarte bine. Va dati seama? Numai ca, oricati mai sunt in viata dintre cei care au trait in comunism, la noi nostalgicii sunt minoritari. Nu este o sciziune a societatii in parti egale. Pe de alta parte, in Filipine s-a lucrat puternic la reabilitarea lui Marcos.
Matei Udrea: Si aici s-a lucrat puternic la reabilitarea comunismului, a Securitatii si a lui Ceausescu.
Aurora Liiceanu: Da, si aici s-a lucrat, dar nu chiar atat puternic ca acolo! Iar acolo ei zic ca toti banii aia sunt bine pusi si, cand o sa se intample – si o sa se intample la un moment dat! – sa fie gasiti, atunci se vor imparti la oameni si…
Matei Udrea: Ce naivitate!
Aurora Liiceanu: Iar tabara opusa spune ca Imelda Marcos ar trebui sa iasa pe furis din scena politica. Ea este membra in Parlament, a candidat pentru pozitia de presedinte. Vedeti? Iti sta mintea-n loc! Si gandeste-te ca in fiecare seara vine limuzina presedintelui, care e fiul sau cel mare, si o duce la palatul acela minunat in care sa ia cina cu el, cu presedintele. In acel palat in care ea a domnit 20 de ani. Ei, care ar fi problema sa apara cineva in Romania, sa se duca exact in locul in care a stat Ceausescu si s-o luam de la capat? Ca si cand n-am avea memorie. Dar sa stiti ca seamana romanii cu filipinezii! Au si ei aceasta predilectie catre uitare. Si poate ca, psihologic, se explica, asa cum v-am spus, prin faptul ca uitarea te face sa te adaptezi la viata. Ca daca stai gramada pe ceva negativ toata viata, nu e nici asta o solutie. O uitare rationala, dar nu o uitare emotionala.
„Sunt absolut convinsa ca aspectul asta autistic al lui poate sa vina si dintr-un fel de stanjeneala si stangacie provinciala! Asa cred eu! Ma gandesc si la treaba asta. Nu-l duce capul. Este ca si cand te-ai duce dintr-o mahala la nu stiu ce petrecere simandicoasa la cel mai inalt nivel. Nu poti!“
Matei Udrea: Profit de ocazie, daca tot v-am prins, si v-as ruga sa mai faceti un portret. Sigur v-ati facut in 10 ani o idee despre Iohannis. Ce-i cu omul asta care a venit, a promis 7 ani ca face…
Aurora Liiceanu: E marea pacaleala a romanilor!
Matei Udrea: Dar ce o fi in capul lui? Ce-a fost in toata perioada asta? A fost impostor de la inceput?
Aurora Liiceanu: Stiti ca asta i se reproseaza si lui Ciolacu si nu stiu mai cui. Sunt provinciali! Provincialul are un gard stramt in care se misca cu ideile. Nu merge mai departe, nu poate sa judece mai departe. Asa este si Ciolacu! Ciolacu o fi bun el la Buzau, acolo, in mica lui bula de-aia teritoriala. Dar ca presedinte de tara… Cand spui presedinte de tara, spui ceva cu un aer de global, de general, de viziune inalta. Esti in avionul avioanelor. Nu esti cu picioarele in caruta! Eu cred ca si acest provincialism… Exista un provincialism la tot poporul. Tot poporul roman e provincial, in felul lui, dar intre romani exista unii extrem, extrem de provinciali! Ei bine, Iohannis e provincial! Eu cred ca nu-l duce capul mai departe! El nu e rau intentionat. Nu poate! Cand nu poate cineva, intelege ca nu poti sa-i ceri! El a fost luat pe sus, a inteles situatia. Nici nu i-a trecut prin cap ce inseamna sa fii presedinte! Sunt absolut convinsa ca aspectul asta autistic al lui poate sa vina si dintr-un fel de stanjeneala si stangacie provinciala! Asa cred eu! Ma gandesc si la treaba asta. Nu-l duce capul. Este ca si cand te-ai duce dintr-o mahala la nu stiu ce petrecere simandicoasa la cel mai inalt nivel. Nu poti!
Matei Udrea: Ti-e frica sa nu te faci de ras acolo si atunci stai in banca ta.
Aurora Liiceanu: Da! El e stingher. Eu cred ca timiditatea lui se datoreaza faptului ca nu stie ce sa faca! Si asta pe langa faptul ca nu este cine stie ce extrovert si vorbaret. Dar cred ca, in orice caz, in alte situatii, cu nevasta-sa, cu prieteni mai apropiati, mai trancane si el putin! Eu asa cred!
Matei Udrea: E greu de imaginat!
Aurora Liiceanu: Dar asa, eu cred ca el este stingherit! L-a dat peste cap. De fapt, el este un evitant. El evita sa se exprime pentru ca nu stie sa se exprime, nu stie ce sa faca.
„In urmatorii 20 de ani inca o sa ne bantuie traditia. Dar mainstream-ul va fi un concept nou care se numeste dezindividuatia. Adica fiecare individ va fi o mica piesa intr-o retea uriasa, de un haos total, in care nu se cunoaste nimeni cu nimic“
Matei Udrea: Foarte interesant! Ultima intrebare. Cum vedeti viitorul Romaniei pe termen mediu? Sa zicem, urmatoarea generatie? 20 de ani!
Aurora Liiceanu: Inca o sa ne bantuie traditia si o sa tina cont lumea de traditie! Pentru ca la noi oamenii inca sunt geologic aranjati. Adica exista nunti unde se danseaza sarba si exista sarbatori din astea facute numai in retele. Adica suntem foarte diferiti, ca straturi, in raport cu virtualitatea. Dar mainstream-ul va fi – in psihologie se vorbeste si ma gandesc ca si pe noi o sa ne atinga – un concept nou care se numeste dezindividuatia. Adica fiecare individ va fi o mica piesa intr-o retea uriasa, de un haos total, in care nu se cunoaste nimeni cu nimic. Fiecare o sa fie autonom, o sa se invarta in jurul cozii, dar o sa fie o piesa mica intr-un tablou urias de virtualitate. Nu stiu… Si la noi am vazut ca astia tineri sunt extraordinar de legati de… Sunt pro-imagine exagerat! Acum, sigur, poate Galaxia Gutenberg se termina si intram in alt stadiu. Dar nici imaginea nu poate sa taie complet cuvantul! Vedeti cum se spune, ca o imagine este cate 1.000 de cuvinte. E adevarat, dar cateodata si un singur cuvant e o lume intreaga!
Matei Udrea: E adevarat. Este acea carte a lui Giovani Sartori, „Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune“, in care dansul explica faptul ca televiziunea amputeaza capacitatea de abstractizare a omului. Pentru ca imaginea este ceea ce este. Daca ti se arata o pisica, este o pisica. Pe cand cuvantul, o carte, poate sa te introduca in niste nuante la care imaginea in sine nu are acces.
Aurora Liiceanu: Da, asa este! Adica imaginea te baga in lumea concretului. Pe cand cuvantul te duce si catre abstractizare. Este adevarat, dar astazi se lucreaza numai in poze! Oamenii isi trimit numai poze! Am observat la astia tineri, cam de 16 ani, o saracie lingvistica, de lexic, teribila! Nu folosesc adjective! Exact cum spuneau francezii. Francezii spun, una-doua, „genial!“. La noi e „super!“. Super e si vacanta, si un pupat, si o carte, si o prajitura. Totu-i super! Ei bine, nu poti sa le aduni pe toate, sa generalizezi in halul asta!
Matei Udrea: E adevarat.
Aurora Liiceanu: N-au cuvinte! N-au vorbe. Deci, este foarte interesant. Asta cu dezindividuatia. Sa stiti ca este o carte foarte interesanta, „Identitatea virtuala“, a lui Mihnea Maruta…
Matei Udrea: Am citit-o.
Aurora Liiceanu: Ati vazut ca el scrie de dezindividuatie si ca miza viitorului este legata de controlul mintii. Cine va controla mintea… Si ai de ales. Desi eu cunosc oameni, nu spun nume, oameni cunoscuti, care nici sa nu auda de Facebook si de Instagram! Admit emailul, ca este un fel de hibrid, e si epistolar, e si vorbit. E hibrid. Dar Facebook si celelalte… Si e si o corvoada nemaipomenita, pentru ca la moment dat nu poti sa iesi din retea dupa ce te-ai plictisit. Ca la inceput te arunci! Ma duceam la email cu geanta pe umar, sa vad ce e. Acum, cand intorc apul si vad computerul, ma gandesc ca „vai, trebuie sa ma duc, sa trimit niste email-uri“.
Matei Udrea: Va multumesc foarte mult pentru amabilitate!
Aurora Liiceanu: Cu multa placere!
„Georgescu vine dintr-o zona ipotecata de fostii ideologi ceausisti, unde-l plasez si pe Adrian Nastase/ Ceausescu era deasupra lui Georgescu din punct de vedere intelectual” Matei Udrea | 27 ianuarie 2025 analize - Sursă:https://www.aktual24.ro/
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
INTERVIU Vladimir Tismaneanu, politolog: „Georgescu vine dintr-o zona ipotecata de fostii ideologi ceausisti, unde-l plasez si pe Adrian Nastase/ Ceausescu era deasupra lui Georgescu din punct de vedere intelectual”
Pe coasta de est a Americii e ora 12.00 cand Skype-ul lui Vladimir Tismaneanu incepe sa sune. Apelul jurnalistului aktual24.ro il gaseste pe celebrul politolog in fotoliu, cu tableta in mana. Va urma un dialog in care profesorul se va dovedi nu doar in verva, dar si excelent informat despre situatia din Romania, desi – dupa cum marturiseste chiar el – n-a mai dat prin tara de sapte ani, „iar vestile care vin de acolo nu ma fac sa ma grabesc“.
Discutia va baleia de la turbocapitalismul pe care elita miliardarilor din jurul lui Trump il pregateste lumii pana la resorturile „fenomenului Calin Georgescu“ si creatorii din umbra ai acestuia, „factiunile impenitente, sa le spunem nepocaite, ale fostelor structuri de putere“.
Pentru profesor, a carui ultima carte „Aventura ideilor. Cum ne putem elibera din mrejele ideologiilor totalitare“, a aparut anul trecut si in limba romana, explicatiile apar natural pentru ca lucrurile „trebuie puse laolalta“. Cand stii de unde vin lucrurile, intelegi mai usor ce se intampla si incotro ne indreptam.
Vladimir Tismaneanu stie si stie ca stie. Explica: intuitia sa nu apare din neant, vine din cunoastere. Fiecare afirmatie e argumentata. Iti explica de ce Musk isi trage ideologia – de care nu e constient – de la Cecil Rhodes, „tatal“ imperialismului. Actuala elita oligarhica aflata la putere in SUA are banii, teoreticienii si puterea necesare sa-si propuna schimbarea lumii pe care o considera decazuta. Ce urmeaza? Colonizarea stelelor, asta ne spune si Cecil Rhodes. Si apoi? E greu de spus, dar Vladimir Tismaneanu aminteste ca, in „Originile totalitarismului“, dupa imperialism vine antisemitismul.
Despre Romania? Aici, fenomenul Georgescu a fost pregatit de vechii securisti. Calin Georgescu e un produs al vechilor ideologi ceausisti, precum Adrian Nastase, sau al urmasilor lor de generatia a doua si a treia. Este acea parte a vechiului Sistem care vrea sa se intoarca la butoane.
Acest lucru n-ar fi fost posibil insa fara regimul Iohannis. Votul pentru „Pacalin“ Georgescu – cum ii spune politologul – „a venit dintr-o imensa frustrare a poporului roman, o frustrare colectiva, un sentiment al abandonului, in care oamenii au simtit ca sunt dispretuiti de Iohannis si sicofantii sai. Timp de 10 ani, Romania a avut un regim sicofantic, in care slugi scarboase au acces la putere si resurse ploconindu-se in fata lui Iohannis. Ceva ce am vazut si in timpul regimului Ceausescu. Romanii au simtit ca Puterii nu ii pasa de ei. Si au reactionat in consecinta”. Razbunarea lor, acest vot „de-al dracului“, ne-ar putea costa insa enorm ca tara.
Vladimir Tismaneanu sugereaza, in treacat, si solutiile. Spune ca, asta-toamna, Elena Lasconi a schimbat regulile jocului. Iar acum, Nicusor Dan ar putea reprezenta elementul salvator.
„Mie imi plac oamenii care sunt cei mai buni in domeniul lor si pentru care politica vine ca o alta treaba. Nicusor Dan era foarte bun in domeniul lui, in matematica, si a fost foarte bun ca primar. Eu as spune despre Nicusor Dan ca are o coerenta pe care Georgescu nu o are“, spune politologul. In ceea ce-l priveste pe Calin Georgescu, acesta va capota mental, asa cum cum s-a intamplat cu Ceausescu pe 21 decembrie 1989. Se va intampla asta, mai ales ca Georgescu nu se compara, ca inteligenta, cu fostul dictator, mai adauga Vladimir Tismaneanu.
Matei Udrea: Domnule Tismaneanu, la ce v-ati gandit in clipa in care l-ati vazut pe Elon Musk executand acel salut la ceremonia de inscaunare a lui Trump?
Vladimir Tismaneanu: (rade) Eram cu sotia mea, care nu se uita la televizor, si i-am spus: „Mary, come here! He’s making «Heil!»“. Si nu o data, a facut-o de doua ori!
Matei Udrea: Da!
Vladimir Tismaneanu: Am si scris dupa aceea, pentru ca ati spus ca va uitati si pe lucrurile care le scriu, era intre „Hail, Caesar!“, celebrul film, ca am si facut aluzia daca era „Hail Caesar!“ sau „Heil Trump!“. Sau „Hail Tesla“, cum circula acum tot felul de meme pe internet. In orice caz, a venit din el! Si daca n-ar fi fost… Incearca unii acum sa minimalizeze toate chestia. Daca n-ar fi fost intalnirea anterioara cu presedinta AfD (partid de extrema dreapta – n. red.) din Germania, care a spus niste enormitati, intre altele ca nazismul e comunism… Eu am, totusi, o carte care se cheama „Diavolul in istorie“, despre nazism si comunism. Comunismul si nazismul sunt foarte similare, dar nu sunt acelasi lucru! In Republica Democrata Germana, cum s-a numit statul care a existat intre 1948 si 1990, la putere nu erau nazistii, la putere erau comunistii! Si asa mai departe. La un moment dat, Susan Sontag, celebra intelectuala americana, a tinut un speech aici, la New York, dupa proclamarea legii martiale in Polonia, pe 13 decembrie 1981, in care a spus – dupa ce fusese si pro-vietnameza si asa mai departe, ca foarte multi intelectuali vestici – „Now I realize communism is fullfill fascism!“. Adica „acum realizez, imi dau seama, comunismul este fascismul implinit! Fascismul desavarsit!“. Si-mi amintesc de un prieten de-al meu, Dumnezeu sa-l ierte, Michael Radu, care a spus: „Nu, comunismul e rau nu pentru ca e fascist, ci pentru ca e comunism! Si fascismul e rau pentru ca e fascism, nu pentru ca-i comunism!“. Deci, ideea de a spune ca fascismul este comunism, pe care am vazut-o la multi… Sigur ca in originile fascismului putem gasi si elemente care vin din socialismul premarxist. Sigur ca si la Marx insusi exista reflexele asupra chestiunii evreiesti care se intalnesc cu destule elemente in care unii au citit si o dimensiune antisemita. Nu mie trebuie sa mi se spuna ca Marx era evreu! Eu stiu acest lucru, dar in primul rand ca exista si un antisemitism evreiesc, nu e prima oara ca aflam asa ceva! Si in al doilea rand Marx oricum era botezat protestant, a crescut protestant pana n-a mai fost nimic. Era prometeic, nu protestant, ca sa spun asa! Ei, acum mi-ati spus de Musk. Cand Trump a spus ca vom ajunge pe Marte si l-am vazut pe Musk explodand de bucurie, intr-o isterie euforica, asta ar fi singurul termen, mi-am spus: „Asta este capitolul din cartea «Originele totalitarismului», de Hannah Arendt!“. Daca nu ma insel, prima parte a cartii este imperialismul, a doua este antisemitismul. Ele au si fost publicate in Franta separat, initial. Volumul a parut ca volum integral mai tarziu in Franta, eu personal am citit partea despre antisemitism separat. Era un volum de sine statator. Ce vreau sa spun este ca mi-am amintit pe loc de discutia ei asupra mentalitatii expansioniste a imperialismului! Imperialismul e, prin definitie, expansionist! Si asta i se aplica lui Putin! Putin colonizeaza, vrea sa recolonizeze Ucraina si, eventual, daca se poate, putin si Romania, de ce nu? Bulgaria, tarile baltice. Ma rog, stim cam care este agenda lui Putin si o stiu si putinistii dumneavoastra, de acolo (adica din Romania – n. red.).
„Cand l-am vazut pe Musk facand acel salut mi-am dat seama ca avem de-a face cu un fenomen. Cecil Rhodes ca «noi nu putem fi opriti de nimeni si vom cuceri cerul, vom coloniza stelele!». Nu sunt psihiatru, dar aici este clar o forma extraordinara de megalomanie! Deci, vorbim de megalomanie intr-o stare clocotitoare. Cred ca stie si Trump, pana la un punct!“
Matei Udrea: Da, ne-a spus foarte clar inca dinainte sa inceapa razboiul. Putin a spus ca el vrea ca NATO sa se retraga la granitele din 1997. Si ca respectiva zona trebuie sa revina, cum a fost inainte, Uniunii Sovietice. Nu e un secret ceea ce vrea Putin.
Vladimir Tismaneanu: Nu este absolut deloc un secret, se cunosc pozitiile think-tank-urilor. Stim ca John Mearsheimer, care a facut atata propaganda ideii ca, de fapt, Putin nu este un imperialist, a luat si premiul think-tank-ului Valdai, creat de Putin. Deci, toate aceste lucruri sunt stiute. Problema este ca ele trebuie puse laolalta. In acest moment mi-am dat seama ca am de-a face cu un fenomen. Era Cecil Rhodes, celebrul imperialist britanic pe care Hannah Arendt il cita si care spunea: „Nu ne vom opri!“. Rhodesia (Republica Rhodesia, stat independent nerecunoscut international care a existat in Africa de Sud intre 1965 si 1979 si care era condus de minoritatea alba – n. red.) s-a numit dupa Cecil Rhodes, nu? Am scris ieri (miercuri, 22 ianuarie – n. red.), cand l-am citat prima data. Am vazut ca si altcineva citeaza, nu stiu daca s-a gandit imediat sau m-a citit pe mine. Dar lasand deoparte cine a spus-o primul, ca si cu noul obscurantism – am spus-o cu vreo patru luni inaintea prietenei mele Anne Applebaum, am fost foarte mandru ca i-a placut expresia, dar uneori mai si spunem de unde am luat-o initial! Dar asa sa fie! Si tin minte cand un prieten a spus, la un moment dat: „This is the fantasy of salvation!“. Si i-am spus: „Mai, dar totusi, am o carte cu titlul asta!“. „A, ar trebui sa fii fericit, inseamna ca ai devenit un clasic!“ Deci, trebuie sa fiu fericit ca nu mai sunt citat, sunt precum cuvintele din Biblie…
Matei Udrea: Ati intrat in folclor.
Vladimir Tismaneanu: Exact! Am intrat in folclor! Bun, lasand folclorul deoparte, spunea Cecil Rhodes ca „noi nu putem fi opriti de nimeni si vom cuceri cerul, vom coloniza stelele!“. Hannah Arendt dadea asta ca un exemplu al mentalitatii expansioniste. Adica vom coloniza si stelele! Eu am spus ca astia sunt conchistadorii erei galactice! Nu sunt psihiatru, dar aici este clar o forma extraordinara de megalomanie! Deci, vorbim de megalomanie intr-o stare clocotitoare. Cred ca stie si Trump, pana la un punct! Nu cred ca-si va avea biroul (Elon Musk – n. red.) in West Wing (Aripa de Vest a Casei Albe contine birourile vicepresedintelui SUA, ale consilierilor si staff-ului presedintelui – n. red.). Dupa ce au fost toate discutiile, era vorba sa se instaleze in Casa Alba! Deci, acum si dumneavoastra, si eu si atatia altii cred ca am observat privirea lui Barron in timpul asta…
„Hannah Arendt vorbea despre alianta intre gloata si elite. Ori, aici vorbim intr-adevar de o elita, eu ii spun un fel de turbo-capitalism, dar este altceva! Asta este capitalismul de Silicon Valley care are si teoreticieni si are si rationalizari. Deci, exista o ideologie in spate! Si care are un nume: accelerismul! Pentru ei, lumea moderna este o lume decazuta!“
Matei Udrea: Scena aceea si tot ce s-a intamplat la ceremonia de inscaunare a lui Trump m-a dus cu gandul la Germania anilor 1930. L-am vazut pe Trump, noul presedinte al unui stat foarte puternic, inconjurat de niste oligarhi foarte puternici la randul lor si foarte interesati, fiecare in felul lui, de anumite lucruri. Trump viseaza la tot felul de expansiuni, isi ameninta prietenii si dusmanii la gramada. Si Hitler a avut in anii ’30 o intelegere cu elita militara si economica a Germaniei, inainte sa inceapa toate acele cuceriri. Am vazut niste oameni foarte ambitiosi, care par sa fie foarte convinsi de telul lor si care au si cu ce, adica au si o putere financiara si tehnologica cu totul deosebita.
Vladimir Tismaneanu: Matei, if I may (daca imi permiti – n. red.)… Uite ca si rimeaza… Deci, as spune ca, revenind la Hannah Arendt, exista un subcapitol in „Originile totalitarismului“ in care ea vorbea despre logodna sau contopirea, alianta intre gloata si elite. Ori, aici vorbim intr-adevar de o elita, eu ii spun un fel de turbo-capitalism, dar este altceva! Asta este capitalismul de Silicon Valley si care are si teoreticieni si are si rationalizari. Deci, exista o ideologie in spate! Si care are un nume: accelerismul! Uitati-va pe internet la „accelerationism“ si are o serie de ideologi care privesc exact spre… Pentru ca ai mentionat venirea lui Hitler la putere, el a venit pe fondul unei nemultumiri in legatura cu functionarea republicii constitutionale de la Weimar. Lumea se intreaba: „Va schimba Trump Constitutia Statelor Unite?“. Matei, predau aceste lucruri, am scris despre ele si am facut cercetari! Deci nu vorbesc dupa ureche! Pentru ei, lumea moderna este o lume decazuta!
Matei Udrea: Pai, si Hitler la fel gandea!
Vladimir Tismaneanu: Sigur! O serie dintre ganditori… Omul care este cel mai articulat in acest capitol, pentru ca Musk nu poate sa le rationalizeze, n-are natura teoretica… Vorbeam de Cecil Rhodes, el a predat si a fost acolo, a locuit in Cape Town (Elon Musk s-a nascut in Africa de Sud si a locuit acolo pana la 18 ani – n. red.)! Au existat strazi cu numele lui. Cineva imi spunea ca Musk este anti-nazist. O fi, nu stiu, ca nu l-am studiat pe Musk, nici n-am timp sa ma ocup de fiecare chestie pe care a facut-o Musk. Cel mai mult m-a distrat cand una din prietenele lui, sotie sau ce o fi fost, la un moment enervata de el, i-a facut cadou o copie a manifestului Partidului Comunist. O tipa, care era model, s-a enervat foarte tare si i-a facut cadou: „Uite, ca sa te distrezi!“.
„Exista un element necunoscut in toata chestiunea asta si care poate juca un rol foarte important, care este vanitatea lui Donald Trump. Probabil ca este arma cea mai puternica pe care o are Zelenski de partea lui. Daca Putin reuseste sa-l enerveze si sa-l jigneasca pe Donald Trump, atunci Romania e mult mai sigura!“
Matei Udrea: Ca sa stie despre ce vorbeste.
Vladimir Tismaneanu: Da. Sper sa nu ma acuze nimeni acum de revenire la marxismul hegelian si de alte pacate posibile. Are grija domnul Claudiu Tarziu sa spuna ca sunt neomarxist. Dar daca as putea si as avea o adresa, i-as trimite si eu manifestul Partidului Comunist. Uite asa, de distractie. Ca daca tot vorbim de weaponization, o sa transformam manifestul comunist intr-o arma! Bun, lasand chestiunea asta deoparte, exista Peter Thiel (co-fondator la PayPal, primul investitor extern la Facebook, cu avere cotata anul trecut la 11,2 miliarde dolari – n. red.). Peter Thiel este unul dintre miliardari si are diplome in business si drept la Standford. German de origine, clar nu intra in categoria reactionara. Este asumat si pe fata gay. Deci nu are chestiile astea de pudibonderie si de ultraconservatorism. Dar are o problema foarte serioasa cu lumea moderna si cu diversitatea lumii moderne, cu toate riscurile lumii moderne. Si asta ne duce la perioada interbelica, atunci cand in diverse zone ezoterismul – care e foarte prezent la Dughin (ideolog al regimului Putin si promotor al teoriei eurasiatice – n. red.)! – vine din zona mistica si a misticilor pravoslavnici combinate cu eurasianismul. Iar acest Peter Thiel – care este un tip inteligent, tine si cursuri de istoria ideilor la Stanford – are o intreaga teorie despre cum trebuie reconstituita lumea printr-o revenire la principiile originare primordiale care au fost pierdute. Nu va veti mira ca printre autorii foarte prizati in aceasta zona este si Eliade, ca teoretician al mitului. Alt autor foarte prizat este Julius Evola – tradus si in romaneste la inceputul anilor 90 –, care a fost un fascist italian, a fost in Romania o data ca sa se vada cu Codreanu, sa scrie apologia lui Codreanu. Deci, in aceasta zona cred ca il putem plasa (pe Claudiu Tarziu – n. red.). Nu cred ca are cultura teoretica de rigoare, dar altii in jurul lui o au. Hurduzeu, de pilda, o are, pentru ca a fost la Stanford, de acolo are doctoratul, stie ce inseamna. Mircea Platon, care este la „Convorbiri literare“. Deci, tezele vin si in Romania, ei au o carte impreuna care se cheama „Romania profunda“ („A treia forta: Romania profunda“, de Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon – n. red.), care este de acest gen. Deci exista oameni care pot sa se apropie de zona asta, hai sa-i numim intelectualii lui Trump, pentru ca sunt intelectuali, adica eu nu pot sa le neg aceasta chestiune! Si sunt si altii! Este zona, daca vreti, mult mai putin inclinata sa sustina elementele fascistoide, dar care este FrontPage Magazine (site de dreapta si anti-Islam din America – n. red.) al prietenului meu de odinioara, David Horowitz. Am si scris acolo. Si in general Horowitz nu merge in directia asta, dar fiul lui este impreuna cu cine? Cu Marc Andreessen, unul din mega-milionarii din grupul respectiv (Ben Horowitz si Marc Andreessen sunt co-fondatorii companiei Andreessen Horowitz – n. red.). Sunt cinci sau sase foarte puternici si care au avut si conferinta anul trecut aici la Washington, Peter Thiel a venit aici. In mainstream este apropiat de ei, dar a scris critic, este Ross Douthat, editorialistul de la New York Times. Daca faceti o cautare, vedeti ca a scris si despre conferinta de la Castle University, unde a vorbit Peter Thiel. Deci, a bagat bani! Vorbim de un om care este, probabil, intre primii miliardari. Sunt sume cu care mintea omeneasca nu poate opera. Da, au un program! E un program in care nu stiu unde se integreaza Putin. Dar oameni din jurul lui Putin categoric se integreaza! Sa va dau un exemplu: deasupra lui Dughin si mult mai interesant decat Dughin a fost un tip care s-a numit Lev Gumiliov (istoric si antropolog rus care a trait intre 1912 si 1992 si este celebru pentru teoriile sale controversate despre eurasianism – n. red.). Lev Gumiliov era baiatul Annei Ahmatova (poeta celebra din Rusia – n. red.). A facut Gulag si asa mai departe. Deci, sigur vorbim despre persoane foarte respectate in intelighentia rusa. Eu nu cred ca exista o persoana respectata in intelighentia rusa care sa dea doi bani pe Dughin! Nu cred ca exista asa ceva!
Matei Udrea: Intelighentia rusa alba.
Vladimir Tismaneanu: Alba sau, ca sa folosim cuvantul lui Alexandru George, regretatul ganditor liberal roman, bolsevismul alb sau national-bolsevismul. Sunt destui in zona national-bolsevismului pe care-i gasim in anii 1918-1920 si care au revenit in actualitate. Putem sa discutam separat despre fascismul rus. Este un tip foarte interesant, are vreo 80 si ceva de ani acum si care este unul din principalii ideologi, desi nu e foarte stiut. Se numeste Alexander Prohanov. La intalnirea de la Valdai, unde si-a tinut discursul anul trecut Putin, Prohanov era in sala. I-a pus o intrebare lui Putin, iar acesta i-a raspuns cu un respect cum rar am vazut: „Sunt fericit sa va vad!“. Prohanov a fost corespondent de razboi in Afganistan. A scris si romane si eseuri, iar dupa aceea, in anii 90, dupa dezintegrarea URSS, a aparut un saptamanal care acum se cheama „Deni“, adica „Ziua“, cu subtitlul „Organ al opozitiei spirituale“. Unde sa vehiculau exact tezele pe care le vedem in momentul de fata devenite ideologie oficiala in Rusia! Unde se situeaza, aici e foarte greu de prevazut, pentru ca exista un element necunoscut in toata chestiunea asta si care poate juca un rol foarte important, care este vanitatea lui Donald Trump. Probabil ca este arma cea mai puternica pe care o are Zelenski de partea lui. Daca Putin reuseste sa-l enerveze si sa-l jigneasca pe Donald Trump, atunci Romania e mult mai sigura! Nu exagerez! Am si eu o varsta si am vazut multe in viata. Factorul uman este decisiv! Exista un roman al lui Graham Greene care se cheama „The Human Factor“. Archie Brown, care a fost profesor de studii ruse si sovietice la Oxford, a scris biografia lui Gorbaciov. Titlul era „The Gorbaciov Factor“. S-ar putea sa fie si factorul Georgescu! Nu stiu! Pentru ca factorul uman poate sa apara in istorie in chip neasteptat. Cine putea sa prevada in 1793 ca in 1794 Napoleon va deveni membru al Directoratului in Republica Franceza? Foarte putina lume a avut acest tip de intuitii. Si aici trebuie sa recunosc, din toata opera lui Karl Marx, daca ar fi sa dau un titlu pe care spun ca lumea ar trebui sa citeasca pentru ca este o carte exceptionala este lucrarea sa despre Napoleon al III-lea! „18 brumar al lui Ludovic Bonaparte“. Este exceptionala ca analiza politica! Absolut colosala! Ei bine, nu stiu daca despre Trump a aparut inca… Asta, daca nu cumva o fi facut-o Mick al nostru (aluzie la Mihail Neamtu – n. red.), dupa „Fenomenul Trump“ sa mai scrie inca una acum despre „Fenomenul Musk“.
Matei Udrea: Domnule Tismaneanu, vreau sa va trag un pic spre Romania. Dumneavoastra ati lucrat la raportul acela de condamnare a comunismului. Ne aducem aminte cum a fost adoptat. Sedinta aceea din Parlament pe care am vazut-o atunci in direct mi-a sugerat mai degraba o sedinta de exorcizare decat de citire a unui raport. Va aduceti aminte ca erau niste oameni care urlau in sala, acolo, se agitau, se tavaleau pe jos…
Vladimir Tismaneanu: Sigur, eu eram in prezidiu, iar nevasta-mea cu fiu-meu erau in balcon, acolo, impreuna cu Horia Patapievici, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihaes si doamna Doina Cornea. Eu eram ingrozit ca i-am vazut pe batausi, pe derbedeii aia, ajungand in balconul respectiv. Atunci a fost celebra scena cu Horia Roman Patapievici ridicandu-se, cerandu-i lui Vacaroiu, care era presedintele Senatului: „Domnule Vacaroiu, cum permiteti asa ceva?“. Vacaroiu statea impasibil, imperturbabil, ca pisica.
Matei Udrea: Azi avem un candidat aflat in topul preferintelor romanilor la presedintie, Calin Georgescu, care a spus zilele trecute, intr-un interviu acordat lui Robert Turcescu, ca acest raport de condamnare a comunismului a fost o rusine…
Vladimir Tismaneanu: As vrea sa precizez un lucru. Am citit foarte atent ce a spus si cum a spus. Turcescu i-a pus trei intrebari atunci sa raspunda scurt.
Matei Udrea: Da, asa e.
Vladimir Tismaneanu: Si era despre „cum priviti actul de condamnare a comunismului“. N-a pomenit raportul. A spus „actul de condamnare a fost unul istoric sau unul rusinos?“. El a raspuns „rusinos“. Voiam sa fie foarte clar. Deci e vorba de intreaga condamnare a comunismului, nu doar de un raport. Iar despre Revolutie ati vazut ce a spus! Ca revolutia a fost, de fapt, lovitura de stat.
Matei Udrea: Intrebarea mea era urmatoarea: cum priviti acest curent revizionist deosebit de puternic din Romania? Curent care pare sa-l aiba in momentul asta ca varf de lance pe Calin Georgescu.
Vladimir Tismaneanu: Pai, aici se intelege foarte bine cu fostul presedinte Iohannis, care se incapataneaza sa-si zica presedinte. Ma rog, cel putin ironic pot sa spun si eu acest lucru. Pentru ca Presedintia a scos – nu stiu daca chiar acum – Raportul (de condamnare a comunismului adoptat de Parlamentul Romaniei in 2006 – n. red.). Eu l-am trimis prietenilor, pentru ca este pe site-ul Centrului International Wilson de la Washington.
„In momentul de fata este cineva care se «enficheaza» de popor. Nu-i pasa! Si pentru ca clasa politica s-a pretat si se preteaza inca la acest joc al lui „nu-mi pasa“, oamenii spun: «Domnule, nu-mi pasa nici mie ca asta a spus tot felul de bazacornii! Lasa, sa-i vad ce-o sa faca cand o sa intre asta la Cotroceni! Uite-asa! De-al dracului!». Ei, acest tip de distratie poate sa ne coste foarte mult!“
Matei Udrea: Da.
Vladimir Tismaneanu: Dar este un document adoptat, a aparut in Monitorul Oficial! Iohannis nu avea dreptul sa-l scoata! Nici Iohannis, nici consilierii sai – intre care este actualul ambasador la Washington, Muraru, si frate-sau si altii care au facut acest lucru – nu aveau dreptul! N-a facut-o Iohannis personal, aici au fost oameni care plateau polite conducerii fostului Institut de Investigare a Crimelor Comunismului si asa mai departe. Foarte, foarte jos a fost acest lucru. Miza insa nu e jos! Miza e foarte sus! Deci, lasand deoparte acesti profitori ai epocii Iohannis, multi dintre ei oportunisti si parveniti si cu toate elementele de acest gen… Priviti pozele, cum se prosterneaza si Rares Bogdan, si Morarii si altii in fata lui Iohannis, efectiv iti vine sa vomiti! Daca vreti, puteti sa le scoateti din interviu, dar eu mi le asum, pentru ca e fapt! Conceptul de sicofantocratie nu l-am creat eu, dar aici avem de-a face cu un regim sicofantic! Efectiv este un regim sicofantic. Care era si in jurul lui Ceausescu, de altfel, ducand mult mai departe ceea ce fusese cultul lui Dej. Cultul lui Dej a fost un joc de copii comparat cu cultul lui Ceausescu.
Matei Udrea: Asa este!
Vladimir Tismaneanu: Iar ceea ce s-a petrecut sub Iohannis… Calin Georgescu vine in urma unei imense frustrari colective si personale! Frustrarile pot da nastere la dorinta de compensare. Fenomenul Georgescu este un fenomen compensatoriu. El compenseaza sentimentul abandonului, sentimentul ca oamenii se simt dispretuiti, ceea ce a fost caracteristica fundamentala a Epocii Iohannis. 10 ani din istoria Romaniei! Nici despre Iliescu, nici despre Basescu, nici despre Emil Constantinescu nu se poate spune ca generau acest sentiment. Basescu era populist, Constantinescu incerca, dar el structural era alta natura, iar Iliesc era un aparatcik apropiat de popor, cum s-ar spune. Un tovaras de nadejde apropiat de popor. Sunt ironic, evident. In momentul de fata este cineva care se „enficheaza“ de popor (de la expresia franceza „ je m’en fiche“, adica „nu-mi pasa“ – n. red.). Nu-i pasa! Si pentru ca clasa politica s-a pretat si se preteaza inca la acest joc al lui „nu-mi pasa“, oamenii spun: „Domnule, nu-mi pasa nici mie ca asta a spus tot felul de bazacornii! Lasa, sa-i vad ce-o sa faca cand o sa intre asta la Cotroceni! Uite-asa!“.
Matei Udrea: Deci dumneavoastra spuneti ca e ca un fel de razbunare.
Vladimir Tismaneanu: Din razbunare, din „de-al naibii!“. Uite, de-al naibii! Expresia populara prinde foarte bine: „Uite, de-al dracului! Ia sa le vad mutrele atunci! Hai sa ne distram!“. Ei, acest tip de distratie poate sa ne coste foarte mult!
„Daca as putea, i-as spune lui Antonescu: «Draga Crin, calmeaza-te, baiatule! Las-o moarta, nu vezi ca astia isi bat joc de tine?». Cine cred ca a schimbat foarte puternic regula jocului a fost Elena Lasconi!“
Matei Udrea: Ce anume ne poate costa?
Vladimir Tismaneanu: Sigur ne costa foarte mult, pentru ca e vorba de intreaga credibilitate a Romaniei in aliantele din care face parte! Interesul national al Romaniei este sa intareasca aceste aliante, nu sa le slabeasca! Calin Georgescu vine sa le slabeasca. Clasa politica ar face bine sa nu-si mai puna in continuare bigudiuri in fata oglinzii si sa faca tot felul de tampenii, intre care promovarea lui Crin Antonescu pentru candidatura prezidentiala. Cine poate crede sincer ca televiziunile arondate pot schimba perceptia a milioane de oameni? Antonescu este perceput ca non-existent! Lasam deoparte si conditia lui de casnic si toate celelalte elemente. Il stiu bine pe Crin Antonescu inca de cand era la PAC (Partidul Aliantei Civice – n. red.). Vreau sa va spun, apropo de Raport, ca in momentul debandadei din Parlament, Crin a fost cel care s-a dus la Vacaroiu! Tin minte perfect, i-a spus „opriti aceasta chestie!“. Deci, eu n-am o treaba personala cu el. Ma distrez uneori pentru ca este atat de pompos si gaunos incat e foarte greu sa nu vezi acest lucru. Daca as putea, i-as spune: „Draga Crin, calmeaza-te, baiatule! Las-o moarta, nu vezi ca astia isi bat joc de tine?“. Sincer, cum i-as fi spus si vechiului meu amic Mircea Geoana cand s-a bagat in toata cursa asta: „Nu ai cum sa castigi! Aici sunt alte jocuri!“. Cine cred ca a schimbat foarte puternic regula jocului a fost Elena Lasconi! Dar asta e alta istorie, nu stiu, n-am destule date, nu stiu cum va fi relatia intre ea si Nicusor Dan. Cred ca Nicusor Dan poate fi… Eu am un test si de-asta am fost foarte pro-Manolescu in perioada cand era presedintele PAC. Nu foarte apropiat uman de Nicolae Manolescu, dar las sa-i fie amintirea binecuvantata, s-a stins din viata anul trecut. Dar mi-a ramas o chestie. Mie imi plac oamenii care sunt cei mai buni in domeniul lor si pentru care politica vine ca o alta treaba. Nicusor Dan era foarte bun in domeniul lui, in matematica, si a fost foarte bun ca primar. Toti spun: „Au fost si intreruperi de apa…“. Sigur ca au fost, si totusi a fost ales a doua oara. Asta e un test foarte important, cand cineva e ales a doua oara. O sa-mi spui: „Si Trump!“. Ei, nu, Trump n-a fost ales a doua oara una dupa alta! Nicusor Dan a fost ales a doua oara consecutiv. Asta, pentru mine, este testul unui om care in ceea ce si-a propus a reusit suficient de bine ca sa poata sa fie reales. Despre asta e vorba.
Matei Udrea: Mie mi se pare ca, intr-o mare masura, Nicusor Dan a castigat anul trecut la Primaria Bucuresti la fel ca cum a castigat Calin Georgescu in primul tur de la prezidentiale. A fost un extraordinar vot de fronda la adresa partidelor-sistem care incercau, cum au incercat si in campania electorala din toamna, sa incalece tot. Practic, Nicusor Dan era linsat de dimineata pana seara la posturile de televiziune, nu avea loc pe nicaieri. Si atunci, oamenii au zis: „Uite, de-al dracu’ – cum ati spus dumneavoastra mai devreme – il votam pe asta, numai ca sa nu va bagam mafiotii in Primarie!“.
Vladimir Tismaneanu: Om muri si-om vedea! Cred ca asta era vorba lui Ghita Dinu, poetul suprarealist. Dar pe de alta parte imi vine expresia pe care a spus-o la procesul sau in 1958, la Budapesta, Imre Nagy (premierul reformist al Ungariei prins si executat dupa ce sovieticii au innabusit revolutia maghiara – n. red.), cu asta si-a incheiat pledoaria in fata tribunalului unde a fost condamnat la moarte. Si a spus: „Cine va trai, va vedea!“. Dar, ma rog, sigur ca oamenii se schimba. Eu as spune despre Nicusor Dan ca are o coerenta pe care Georgescu nu o are. Dar Georgescu vine dintr-o zona care apartinea, era ipotecata de fostii ideologi ceausisti sau a doua si a treia generatie a lor. Unde il plasez si pe Adrian Nastase! Adrian Nastase lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Era in aparatele ideologice de stat ale regimului ceausist, fiind la Institutul de Cercetari Juridice. A aparut dupa aceea si stim cu ce s-a ocupat. Calin Georgescu era apropiat de Mircea Malita. Mircea Malita a fost, intr-adevar, unul dintre cei mai polished („lustruit“ in engleza – n. red.), rafinati, avea toata aceasta poleiala. Era printre cei mai bine poleiti. Intr-atat de bine poleiti ca nu i se vedeau epoletii, ca sa ma joc cu cuvintele. Malita era mai elegant, era cu totul altceva. In primul rand, era un om politicos, era un personaj respectat si respectabil. Nimeni nu-l intreba: „Cum ai putut sa stai 30 de ani in anturajul lui Ceausescu?“. Cum se purta Ceausescu cu el… Malita a scris niste memorii, dar, ma rog, poate sa fie foarte mult pro domo acolo. De pilda, spune ca l-a cunoscut pe Gheorghiu Dej, care era un om foarte bland si care n-ar fi putut sa omoare nici macar o gaina. Pai, cred ca nici Hitler n-ar fi omorat o gaina! Adica chestia asta cu blandetea… Dej n-a fost deloc bland cu adversarii lui! N-a fost deloc bland cu Iuliu Maniu, n-a fost deloc bland cu Mihalache si asa mai departe. Ca sa vorbim de blandetea lui Gheorghiu-Dej. Deci, asta era Malita! Si Malita l-a recuperat (pe Calin Georgescu – n. red.). Cine i l-a plasat, cum i l-a plasat… L-a trimis Fundatia asta a Marii Negre, care are tot felul de lucruri interesante acolo pe care mi le explic sau nu mi le explic: Dungaciu (Dan Dungaciu, propagandist al Rusiei – n. red.) si actualul ministru de Externe (Emil Hurezeanu – n. red.) in board…
Matei Udrea: Foarte ciudat!
Vladimir Tismaneanu: Foarte ciudat! Si nimeni nu considera ca trebuie explicat! Si eu sunt vechi amic cu Emil! Ne stim, am un volum intreg din scrierile mele de la Deutsche Welle cand el era seful sectiei romane! Scrisori din Washington. Am avut o relatie exceptionala si cand era sef la Europa Libera. Cred ca exista zona asta, oameni care fac tot felul de zig-zag-uri, nu vreau sa spun alunecoasa… Tineti minte ca exista tergalul sanjant, stofa din care se faceau pantaloni, si pe care daca il priveai dintr-o directie era albastru, daca te uitai din cealalta directie era verde si daca te uitai de sus era galben. Deci, personajele sanjante.
„Securitatea era o institutie extrem de provinciala ca gandire. Mi s-a intamplat sa-l cunosc destul de bine pe Magureanu. Vorbeam despre Hannah Arendt si Magureanu spune: «Cand o fi migrat Hannah asta din Germania?». Deci el credea ca Hannah Arendt era un barbat! Astia erau! Foarte primitivi! Nu il cunosc pe domnul Troncota si cu atat mai putin pe personajul numit Corvin Lupu. Asta este zona Cristoiu. Georgescu e produsul lor“
Matei Udrea: Cameleonii. Dar dincolo de Malita, personaj care are un anumit staif, sa zicem, sau memoria lui are un anumit staif, dincolo de asta noi vedem ca, in 2023, ultima carte a lui Calin Georgescu a fost lansata de doi istorici ai Securitatii ceausiste. Vorbim de generalul Troncota, care a si fost ofiter in Securitate, si un domn pe nume Lupu care a scris o carte in care albea Securitatea si spunea ca, daca Securitatea ar fi acces la putere, ar fi fost mult mai bine pentru Romania. Pentru ca Securitatea, spune el, era un factor de progres pentru Romania. Deci, Calin Georgescu este apropiat de niste oameni care au legaturi directe cu vechea Securitate si vedem ca in emisiunile la care participa preia foarte multe din teoriile conspirationiste ale acestor securisti batrani. Le zic asa ca sa-i deosebesc cumva de securistii tineri.
Vladimir Tismaneanu: Da, probabil ca securistii tineri folosesc teorii conspirationiste mai recente, ca si protocronistii tineri care vin cu teorii protocroniste mai noi. Dar paternul, matricea ramane aceeasi. Foarte mult din ceea ce traim – sau traiti, mai exact spus, ca eu n-am mai fost in tara de 7 ani, iar vestile care vin de acolo nu ma fac sa ma grabesc – este provincialism. Este foarte mult provincialism. Provincialismul joaca un rol extrem! Securitatea era o institutie extrem de provinciala ca gandire. Sa-l lasam pe Ceausescu de-o parte. Mi s-a intamplat sa-l cunosc destul de bine pe Magureanu (Virgil Magureanu, primul sef al SRI dupa 1990 – n. red.). Nu stiam ca este securist, banuiam doar. Era asistent profesorul Trasnea, cu care faceam stiinte politice. Era un bolnav imaginar, avea si astm, dar era si extraordinar de obsedat de boli.
Matei Udrea: Ipohondru.
Vladimir Tismaneanu: Ipohondru, asta-i cuvantul! Asadar, nu venea la cursuri si atunci fostul lui student, Virgil Magureanu, care era asistent la „Stefan Gheorghiu“ (Academia de partid care producea viitorii politruci comunisti transformata dupa revolutie in SNSPA – n. red.) venea la noi, la Universitate, si tinea cursuri. Cum el era doctorandul lui Trasnea, Trasnea nu trebuia nici sa-i plateasca nimic, Trasnea stia el sa obtina de la fiecare diverse avantaje. Si asa l-am avut pe Virgil Magureanu profesor. Dintre toti studentii, m-a remarcat. Citea, in general lua cartile, cred ca nu citea in engleza, citea in franceza. Si… Ma rog, la nivelul ca mai mult ghicea ce citea in franceza. Multe se traduceau, pentru ca la „Stefan Gheorghiu“ aveau un birou de traduceri si sinteze unde a lucrat la un moment dat si prietenul meu Mihail Radu Solcanu. Astia erau oameni care citeau si faceau sinteze, atat! Deci n-a avut niciun fel de colaborare cu regimul comunist, fata de Hurduzeu, care era redactor la Editura Politica. Deci, ei vin din aceste aparate, se leaga unele lucruri. Tin minte ca cineva m-a intrebat: „Cand ai citit prima oara Hannah Arendt? Cred ca „Originile totalitarismului“ am citit-o intr-un exemplar xerox pe care il avea Virgil Magureanu, dar cred ca era mai degraba unul din volumele despre totalitarism. Cum spuneam, editia franceza inca nu aparuse ca editie integrala. In orice caz, am citit anumite carti de la Virgil Magureanu care erau xeroxate. Originale in franceza si xeroxate. Si cand veni vorba, la un moment dat, despre Hannah Arendt, asa cum se stie, Hannah se termina cu „h“. Asta este transcriptia biblica, a numelor Sara, Ana, Maria. Toate sunt cu „h“ la sfarsit, daca vrem transcriptia aramaica (limba semitica din antichitate si a carei scriere a stat la baza alfabetului ebraic mai tarziu – n. red.). Si care dispar in unele conditii, iar in altele exista pana azi. Exista Hanna fara „h“ si exista Hannah cum si-a scris ea numele. Dar dar in romana, daca un nume are la sfarsit un „h sau o consoana la sfarsit, de obicei este nume de barbat. Drept care Magureanu spune: „Cand o fi migrat Hannah asta din Germania?“. Zic: „Nu stiu!“. Discutia am purtat-o numai de amuzament, pentru ca era vorba de un barbat. Deci, Hannah Arendt era un barbat! Nu pot inventa intr-o conversatie cu Matei Udrea un asemenea subiect!
Matei Udrea: Va cred!
Vladimir Tismaneanu: Astia erau! Foarte primitivi! Le-am spus provinciali din politete. Un primitivism. Deci, Securitatea nu a fost o institutie meritocratica. Era totul pe baza de dosar! Ca si in alte parti. Daca existau si oameni rafinati in Securitate, fie fusese de multa vreme eliminati, fie erau de o perversitate care nu-i recomanda sub nicio forma. Nu il cunosc pe domnul Troncota si cu atat mai putin pe personajul numit Corvin Lupu. Stiu ca s-a ocupat la un moment dat de mine, stiu ca este profesor la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu si stiu ca este un infocat admirator al maresalului Antonescu si al Legiunii (adica al miscarii legionare – n. red.). Asta este zona Cristoiu. Eu pe acolo il plasez. Cum Dumnezeu pot sa fie simultan si cu Antonescu, si cu legionarii? Macar legionarii aveau consecventa lor! Horia Sima era foarte anti-antonescian! Adica Antonescu masacrase Legiunea! Decimase Legiunea! Deci, din punctul asta de vedere, nu poti fi pro-Gheorghiu-Dej si, in acelasi timp, sa fii si pro-Ceausescu. Sunt niste elemente!
Matei Udrea: Da, da, da, clar!
Vladimir Tismaneanu: Exact! Deci, Georgescu este produsul lor. Troncota a facut foarte mult pentru albirea Securitatii, cum am facut si Stoenescu (Alex Mihai Stoenescu – n. red.), cum au facut si altii. Ce este Georgescu si fenomenul Georgescu? Multi din cei care-l voteaza nu au idee despre chestiunile astea si nici nu cred ca-i intereseaza. Daca a putut sa circule aberatia ca e fiul lui Teohari Georgescu (fostul ministru de Interne de la inceputurile regimului comunist – n. red.)… Astea sunt prostii! Intamplator, Teohari Georgescu a avut trei copii. Cu prima sotie Lenuta, a avut-o pe Anca Georgescu, care a facut medicina, si cu a doua, cu fosta sotie a lui Grigore Geamanu, a avut doi gemeni. Pe unul l-am cunoscut, am si fost la o tabara de copii antifascisti in Germania, la 17 ani, si era unul din cei doi gemeni ai lui Teohari Georgescu. Unul din ceilalti copii care erau acolo nu-l scotea din „bai, Teohari!“. Nici vorba sa fie Calin Georgescu baiatul de Teohari Georgescu! Si Georgescu nu-i chiar asa un nume neobisnuit in Romania. Calin Georgescu nu e baiatul lui Teohari Georgescu, dar este in mod cert baiatul unei institutii legate de Teohari Georgescu!
„Prezenta in discursul public a lui Calin Georgescu a inceput mai devreme. El a tot fost impins. E un fel de hopa-Mitica, apare in diverse situatii cand te astepti mai putin. Ei – prin ei inteleg factiunile impenitente, sa le spunem nepocaite, ale fostelor structuri de putere, care sunt troncotii, stoenestii si cine o mai fi fost din aceasta zona – sunt pe acolo! Si in aceeasi masura vine si tot acest meteorit Georgescu“
Matei Udrea: Adica Securitatea!
Vladimir Tismaneanu: Prezenta in discursul public a lui Calin Georgescu a inceput mai devreme. El a tot fost impins. E un fel de hopa-Mitica, apare in diverse situatii cand te astepti mai putin. Cineva-i spune Pacalin Georgescu si e buna formularea. Precum Pacalici, jocul pe care-l jucam noi cand eram mici. Deci, l-au construit. Ca insasi constructia de candidat independent si accentul pe candidatii independenti. Aparuse asa, la alegerile din 2004, daca tineti minte, cam prin iulie, direct din seninul cerului, candidatura Liei Roberts. Era o romanca care se casatorise in Nevada. Ia uitati-va acolo, ce scrie? Candidata independenta Lia Roberts! Si cine a venit la Bucuresti si a facut campanie pentru ea, platit gros de tot? Dick Morris (consultant politic, prieten si consilier al lui Bill Clinton – n. red.)! Celebrul Dick Morris. Si avea si relatii cu diverse persoane din America care o sustineau si asa mai departe. Eu am fost sunat de o persoana care mi-a spus ca ar vrea Lia Roberts sa o consiliez. I-am spus ca eu nu fac niciun fel de lobby pentru nimeni si nici nu consiliez pe nimeni. „Pai, da-i un telefon, macar sa stai de vorba din politete!“ Am zis, hai sa dau un telefon! Era intr-un hotel si mi-a spus: „Sunt foarte ocupata acum! Sunt intr-un lift si merg la o…“. Genul asta era. I-am spus: „Doamna, va doresc sedere placuta in Washington, numai bine, la revedere!“. Unica mea relatie cu ea. S-a dus si asa cum s-a dus a si plecat. Dar crescuse in diversele sondaje! Independenta Lia Roberts. Ce vreau sa spun este ca ei – prin ei inteleg factiunile impenitente, sa le spunem nepocaite, ale fostelor structuri de putere, care sunt troncotii, stoenestii si cine o mai fi fost din aceasta zona – sunt pe acolo! Si in aceeasi masura vine si tot acest meteorit Georgescu. A aparut deodata ca un meteorit, ca ne-a cazut in cap. Fiul meu era terorizat, cand era mic, nu voia sa stie despre dinozauri pentru ca, in viziunea lui, dinozaurii pierisera ca specie din cauza unui meteorit. Era ingrozit de venirea meteoritului. Uite, Georgescu e un fel de meteorit, un meteorit politic care poate sa aiba consecinte foarte grave. In general, cred in intuitia mea. Intuitia, in general, joaca un rol important in analiza politica. Nu e singurul element, in primul rand trebuie sa fim informati. In al doilea rand, trebuie sa avem o perspectiva comparativa. Pentru ca aceste fenomene de aparitii mesianice se petrec si in alte tari. In Italia era partidul unui clovn: a luat foarte mult! Poate sa fie orice! Poate sa fie partidul bautorilor de bere. Deci, apar tot felul de partide si tot felul de fictiuni de acest gen. Vom vedea daca personajul numit Calin Georgescu este o fictiune care se va evapora precum alte fictiuni sau o sa fie o fictiune costisitoare in termeni umani, politici si asa mai departe, cum s-a mai intamplat.
Matei Udrea: Dar flerul dumneavoastra ce va spune?
Vladimir Tismaneanu: Hai sa iti dau un exemplu de intuitie si pe ce ma bazez. Nu cred ca trebuie sa demonstrez, sunt o serie de elemente pe care chiar le stiu. Suntem pe 21 decembrie 1989, sunt la patra sau a cincea aparitie consecutiva in cea mai importanta emisiune politica a televiziunii americane, televiziunea publica, iar emisiunea se chema MacNeil NewsHour. E si acum: PBS. Intre 6 si 7 milioane de oameni se uita la NewsHour si este de departe cea mai importanta pentru ca este cea mai analitica si fara reclame si asa mai departe. Si aceasta era tinuta de marele jurnalist american Jim Lehrer – l-ati vazut pe urma moderand dezbaterile prezidentiale – si canadianul Robert MacNeil, caruia prietenii ii spuneau Robin. Fusesem de patru-cinci ori in misiunea lor si m-au adus pe 21 decembrie. Era discursul lui Ceausescu. Vazandu-l, am spus: „E terminat!“. La care Robin MacNeil zice: „It’s a very strong statement! It is over?“. Raspund: „In my view, it is over!”, adica „in opinia mea este gata!“. „Cand crezi ca se va petrece?“, m-a intrebat. „Foarte curand, maybe tomorrow!“. Si atunci seful meu din epoca, de la institutul unde lucram, mi-a trimis un mesaj in care mi-a scris: „Ti-ai pus in balanta intreaga cariera, pentru ca in stiintele politice nu spui «maine». Si daca nu se petrece? Pe ce te-ai bazat?“. Eu fusesem coleg cu Nicu (Ceausescu, fiul cel mare al dictatorilor – n. red.) si stiam de la Nicu faptul ca la sfarsitul anilor 50 si inceputul anilor 60 – lucru care nu e in nicio biografie – Ceausescu a luat lectii intense logopedice, pentru a-si mentine discursul intr-un anumit ritm. Forma pe care au luat-o aceste lectii de logopedie era miscarea mainii in ritmul vorbirii. Sau rostirea in ritmul miscarii mainii. In momentul cand am vazut ca vorbeste si ca mainile – ca la Musk, intr-un fel! – o iau razna, e terminat! N-a mai putut sa tina dictia. Ganditi-va, totusi, ca intre 1965, cand a tinut raportul la Congresul IX (al PCR – n. red.) si noiembrie 1989, cand a tinut raportul la Congresul XIV, omul asta a actionat si a functionat pe aceasta coordonare biela-manivela, daca vreti. Si s-a pierdut! Si atunci am spus: nu stiu cand se va petrece, dar este clar ca s-a pierdut ceva, inclusiv mental! Pentru ca aceasta coordonare nu se poate face decat prin exercitiu mental. L-am urmarit pe Calin Georgescu inclusiv in discutia cu Turcescu. Mie mi se pare ca este un element mental care va capota acolo! La fel cum a capotat la Ceausescu! Nu spun ca e acelasi nivel, Ceausescu era deasupra lui Georgescu intelectual, sincer vorbind. Ceausescu nu avea un vocabular foarte bogat, dar din punct de vedere al inteligentei naturale era foarte bun, fara indoiala. Si cu o memorie absolut extraordinara. Am terminat impreuna cu fiul meu o noua biografie a lui Ceausescu in engleza si care il pune intr-o perspectiva comparativa globala si il pun in comparatie cu diversi alti dictatori. Adica ma intereseaza nu ce manca Ceausescu si nu ce era in bucataria lui Ceausescu, asta nu e subiect care sa intereseze mai mult de 100 sau 1.000 de oameni in Romania. Eu vorbesc de oameni care vor sa inteleaga mecanismele dictaturii. Si mecanismele dictaturii pot fi discutate comparativ, intr-un fel sau intr-altul. Cam asta este ce as fi vrut sa spun. Deci, intuitia mea se bazeaza pe cunoastere!
Matei Udrea: Am inteles. Va multumesc foarte mult!
Vladimir Tismaneanu: Cu placere!
Urmareste-ne si pe: