Cine poate detona regimul Putin - de Viorica Marin - 25 ianuarie 2021, 15:37 - Sursă : Adevărul.ro

Cel puţin 100.000 de ruşi au ieşit pe străzile a peste o sută de oraşe pentru a cere eliberarea lui Aleksei Navalnii 

                                                                                              FOTO AFP

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cine poate detona regimul Putin 

                                                                    FOTO Profimedia / TASS

25 ianuarie 2021, 15:37

de

Viorica Marin

  Ruşii l-au suportat vreme îndelungată pe fostul agent KGB fiindcă erau epuizaţi şi ruşinaţi de banditismul politic sălbatic al anilor ’90, însă capitalul politic obţinut de Vladimir Putin e pe ducă.

 Un val de proteste a străbătut Rusia, sâmbătă, în ceea ce pare a fi cea mai semnificativă provocare pentru autoritatea lui Vladimir Putin din ultimii zece ani. Cel puţin 100.000 de ruşi au ieşit pe străzile a peste o sută de oraşe, în ciuda pandemiei şi a temperaturilor scăzute, care în unele locuri au atins minus 50 de grade şi, în ciuda ameninţărilor venite din partea instituţiilor de forţă. Protestatarii au cerut eliberarea lui Aleksei Navalnîi, un critic al liderului de la Kremlin,  pe care agenţii FSB l-a otrăvit cu noviciok şi închis la întoarcerea în Rusia. Însă agenda protestatarilor a fost mai largă.    

  Ar fi o greşeală să concluzionăm că în weekend a început mişcarea de basculare a regimului Vladimir Putin, dar există motive de îngrijorare pentru acesta. Scopul Kremlinului a fost să arate că Navalnîi nu poate să adune suficienţi oameni şi protestul să eşueze. Scopul lui Navalnii era să evite acest lucru şi l-a atins. În ciuda faptului că majoritatea echipei sale se afla în spatele gratiilor, reţeaua Navalnîi a reuşit să scoată în stradă oameni din toate circumscripţiile, vârstele şi mediile, nu doar manifestanţii tradiţionali.   

    Kremlinul a adoptat tactica „apărării profunde“  

   Potrivit sociologilor care au analizat mitingul de la Moscova, peste 40% au protestat pentru prima dată. Nici nu a fost un protest al studenţilor şi hipsterilor aşa cum susţine media pro-Kremlin. Potrivit aceluiaşi sondaj, doar 4% aveau sub 18 ani, cei mai mulţi fiind de vârstă mijlocie. Analistul politic Konstantin Kalaciov, spune că autorităţile sunt oarecum „dezorientate” de evenimente şi au adoptat tactica „apărare profundă”, căutând să găsească mijloace prin care să afecteze abilităţile reţelei lui Navalnîi, dar totodată să evite ciclurile incontrolabile de constrângere şi indignare, cum s-a întâmplat în Ucraina lui Viktor Ianukovici în 2013-2014 şi în Belarusul lui Aleksandr Lukaşenko, anul trecut. Nu este clar cât timp poate ţine această tactică de „apărare profundă”. Slăbiciunea şi autoritarismul nu sunt niciodată o combinaţie stabilă, iar Ianukovici poate confirma, spune analistul. 

  Tinerii nu se tem de bastoane şi închisoare  

 

    Noutatea este că există un număr de tineri care participă la protestele pentru eliberarea lui Navalnîi şi împotriva lui Putin. Iar tinerii nu se prea tem de bastoane şi închisoare. Dacă puterea recurge la represiune, ar putea genera o mişcare revoluţionară. Navalnîi este un bărbat curajos, dar mai mult ca sigur nu este omul care să-l doboare pe Putin. Ceea ce face opozantul cu mare efect este mobilizarea tinerilor pricepuţi în tehnologie. Mai mult, atitudinea lor faţă de regim este acum de dispreţ. Şi pe bună dreptate dacă ne raportă, spun experţii, la ultimele două tentative de asasinat ale agenţilor regimului. În 2018, GRU, agenţia rusă de informaţii militare, a trimis doi agenţi în Anglia pentru a-l ucide pe dezertorul Serghei Skripal şi pe fiica sa, Iulia. Agenţii au făcut două excursii la Salisbury pentru că nu găseau casa, au fost prinşi de camerele de supraveghere la fiecare pas şi, în cele din urmă, au lăsat prea puţin noviciok pe clanţa uşii pentru a ucide ţintele. Atacul FSB asupra Navalnîi, în Tomsk, unde noviciokul a fost pus pe chiloţi, a fost brutal şi zgomotos.    

  Dar, încă o dată, ţinta a supravieţuit şi, ulterior, site-ul de anchetă Bellingcat a reuşit să deconspire agenţii FSB care îl urmăreau pe Navalnîi. Agenţii lui Putin se dovedesc a nu fi apţi să se ridice la provocările  secolului 21. Ruşii au suportat regimul Putin multă vreme pentru că erau epuizaţi şi ruşinaţi de banditismul politic sălbatic din anii 1990, dar creditul lui Putin pentru că a pus capăt acestui lucru s-a fost epuizat. S-ar putea să 0mai rămână la putere ani de zile, dar este un regim în derapaj.   

Un regim pe ducă  

 

Ruşii nici măcar nu pot pune un nume sistemului în care trăiesc. Cu siguranţă nu este o democraţie, deşi există alegeri regulate, nu este comunism, deşi majoritatea persoanelor în vârstă ale regimului erau comunişti înainte de a descoperi o cale mai bună spre putere şi avere şi nu este o monarhie, chiar dacă Putin este la putere de 20 de ani şi este înconjurat de o curte de supuşi şi prieteni extrem de bogaţi. Şi „cleptocraţia”, un termen peiorativ pentru acest regim folosit mai ales de străini, nu este potrivit, deşi Navalnîi se referă în mod obişnuit la Putin şi la colegii săi drept „escroci şi hoţi”. De fapt, regimul lui Putin nu este deloc un sistem. Singura sa ideologie este un naţionalism tradiţional rus, este un regim pur personal şi este foarte puţin probabil să supravieţuiască detronării sau dispariţiei conducătorului.    

Putin este la putere de 20 de ani şi tocmai a schimbat Constituţia printr-un referendum care îi permite să rămână la putere până în 2036. Dar acest lucru pare puţin probabil, pe de-o parte pentru că are deja 68 de ani şi pe de altă parte pentru că generaţia tânără de ruşi devine neliniştită şi nerăbdătoare. Regimul Putin poate va mai rămâne la putere câţiva ani, însă acesta e un regim pe ducă. Protestele şi tentativele grosolane de a le suprima vor fractura şi mai mult societatea rusă. Inevitabila măsluire a alegerilor din septembrie va adăuga noi tensiuni. Navalnîi nu e doar un om, e o mişcare ce nu poate fi redusă la tăcere cu bătaia.   

Putin ar trebui să realizeze că i-a expirat timpul. În ciuda tuturor măsurilor de siguranţă pe care şi le-a luat, modificând Constituţia pentru a-şi asigura imunitate lui, familiei sale şi anturajului său, nu este suficient, s-a văzut în cazul clanului Elţîn. Dar, în faţa protestelor populare şi a pierderii încrederii, pe termen scurt, Vladmir Putin, mai poate scoate o carte din mânecă: poate începe un alt război. Există mici semne de avertizare că un alt război în Ucraina este de posibil în primăvară, susţine Galia Ackerman doctor în istorie şi cercetător asociat la Universitatea Caen, specializată în Ucraina şi ideologia Rusiei post-sovietice.

                                                                      FOTO Profimedia / TASS

IMAGINI DIN ACEEASI GALERIE

cuvinte cheie:rusia proteste tineri vladimir putin inchisoare aleksei navalnii
Citeste mai mult: adev.ro/qnhrfm