PENSII SPECIALE PENTRU MAGISTRAȚI , DE CE ?!
CITEZ : ” judecătoarea Niţă consideră că au existat acte represive în regimul comunist, însă nu 1985, în perioada în care Gheorghe Ursu a fost ucis în închisoare, ci în perioada 1945-1965.” merită doamna judecătoare Niță PENSIE SPECIALĂ , STAU ȘI MĂ ÎNTREB ȘI VĂ ÎNTRB ȘI PE DOMNIILE VOASTRE ?! - by Sile this Millennium
http://silethismillennium.blogspot.com2020youtube-broadcast-yourself.html
Motivul halucinant pentru care un judecător consideră că Gheorghe Ursu nu a fost disident
Pentru judecătoarea Mihaela Niţă Gheorghe Ursu a fost un privilegiat al regimului comunist
3 februarie 2020, 08:45
de
Ionuţ Mureşan
Gheorghe Ursu nu a fost disident deoarece nu şi-a manifestat public opoziţia faţă de regimul comunist, iar foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pârvulescu au fost achitaţi de judecătoarea Mihaela Niţă deoarece în opinia acesteia în 1985 - când Ursu a fost ucis în închisoare - nu au existat acte represive ale regimului comunist.
Gheorghe Ursu nu este considerat un disident de către judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti, ba din contră, el îi apare magistratului ca un privilegiat al sistemului comunist în raport cu alţi români. Cel puţin aşa reiese din motivarea sentinţei prin care foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi de procurori că l-au omorât în bătaie pe disidentul antidomunist, au fost achitaţi.
„Victima (…) s-a bucurat şi de o libertate de mişcare care, în mod cert, nu era accesibilă marii majorităţi a românilor şi caracteristică acelor vremuri, fiind unul dintre puţinii români care, între anii 1974 – 1981, a călătorit de nenumărate ori în Occident, astfel cum rezultă inclusiv din propriile declaraţii (1974 la Paris, 1978 Viena – Veneţia - Zürich –Paris – Barcelona – Madrid – Toledo – Granada – Cordoba – Paris , Londra – Burgas – Haga – Amsterdam – Köln, Viena – Bucureşti). Este de notorietate că în regimul comunist cetăţenii români obţineau foarte greu permisiunea de a se deplasa într-o ţara occidentală. (…) Cu toate acestea, victimei i s-a acordat, la solicitarea sa, de fiecare dată permisiunea de a călători în Occident şi viză pentru a se deplasa în SUA la fiica sa, căreia, de asemenea, i s-a încuviinţat să părăsească definitiv ţara, fiind o situaţie de excepţie în regimul comunist, cu atât mai mult cu cât victima a efectuat mai multe astfel de călătorii”, notează magistratul în motivarea sentinţei din octombrie anul trecut.
Instanţa explică şi de ce Ursu nu poate fi considerat disident al regimului comunist. „Victima nu şi-a manifestat public dezacordul faţă de politica şi conducerea de stat şi partid, astfel încât să devină din acest punct de vedere o persoană periculoasă pentru securitatea statului (...) Opiniile şi nemulţumirile sale au fost exprimate fie în jurnalul său intim, ce nu a fost dat publicităţii, sau prin materialele transmise la postul de radio „Europa Liberă", unde însă nu a fost menţion
at numele său, sau prin păreri exprimate la locul de muncă, dar care nu au fost în măsură să atragă atenţia organelor de securitate, fiind arestat şi deţinut pentru infracţiuni de drept comun”, este de părere judecătoarea.
„Fapta de tratamente neomenoase faţă de o persoană căzută sub puterea adversarului nu poate fi concepută şi deci săvârşită fără existenţa în prealabil a unei situaţii de conflict în sfera căreia persoanele, în mod indeterminat ca număr şi îndeletnicire, se află unele faţă de altele ca adversari. Această situaţie de conflict (război, rupere de relaţii între state, incursiune de bande pe teritoriul ţării etc.) constituie situaţia premisă în structura infracţiunii. Un conflict limitat la câteva persoane nu poate fi considerat ca situaţie premisă”, arată magistratul.
Gheorghe Ursu a fost un inginer constructor, poet, scriitor şi disident. A fost arestat în urma denunţului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat. Ursu a murit la 59 de ani din cauza bătăilor primite în timpul detenţiei de la doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Sentinţa din octombrie 2019 nu este definitivă fiind deja atacată la Curtea Supremă care va avea ultimul cuvânt în acest caz
Citeste mai mult: adev.ro/q5446b
cuvinte cheie:gheorghe ursu disident comunism securisti vasile hodis marin parvulescu
Motivul halucinant pentru care un judecător consideră că Gheorghe Ursu nu a fost disident
Pentru judecătoarea Mihaela Niţă Gheorghe Ursu a fost un privilegiat al regimului comunist
3 februarie 2020, 08:45
de
Ionuţ Mureşan
Gheorghe Ursu nu a fost disident deoarece nu şi-a manifestat public opoziţia faţă de regimul comunist, iar foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pârvulescu au fost achitaţi de judecătoarea Mihaela Niţă deoarece în opinia acesteia în 1985 - când Ursu a fost ucis în închisoare - nu au existat acte represive ale regimului comunist.
Gheorghe Ursu nu este considerat un disident de către judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti, ba din contră, el îi apare magistratului ca un privilegiat al sistemului comunist în raport cu alţi români. Cel puţin aşa reiese din motivarea sentinţei prin care foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi de procurori că l-au omorât în bătaie pe disidentul antidomunist, au fost achitaţi.
„Victima (…) s-a bucurat şi de o libertate de mişcare care, în mod cert, nu era accesibilă marii majorităţi a românilor şi caracteristică acelor vremuri, fiind unul dintre puţinii români care, între anii 1974 – 1981, a călătorit de nenumărate ori în Occident, astfel cum rezultă inclusiv din propriile declaraţii (1974 la Paris, 1978 Viena – Veneţia - Zürich –Paris – Barcelona – Madrid – Toledo – Granada – Cordoba – Paris , Londra – Burgas – Haga – Amsterdam – Köln, Viena – Bucureşti). Este de notorietate că în regimul comunist cetăţenii români obţineau foarte greu permisiunea de a se deplasa într-o ţara occidentală. (…) Cu toate acestea, victimei i s-a acordat, la solicitarea sa, de fiecare dată permisiunea de a călători în Occident şi viză pentru a se deplasa în SUA la fiica sa, căreia, de asemenea, i s-a încuviinţat să părăsească definitiv ţara, fiind o situaţie de excepţie în regimul comunist, cu atât mai mult cu cât victima a efectuat mai multe astfel de călătorii”, notează magistratul în motivarea sentinţei din octombrie anul trecut.
Instanţa explică şi de ce Ursu nu poate fi considerat disident al regimului comunist. „Victima nu şi-a manifestat public dezacordul faţă de politica şi conducerea de stat şi partid, astfel încât să devină din acest punct de vedere o persoană periculoasă pentru securitatea statului (...) Opiniile şi nemulţumirile sale au fost exprimate fie în jurnalul său intim, ce nu a fost dat publicităţii, sau prin materialele transmise la postul de radio „Europa Liberă", unde însă nu a fost menţion
at numele său, sau prin păreri exprimate la locul de muncă, dar care nu au fost în măsură să atragă atenţia organelor de securitate, fiind arestat şi deţinut pentru infracţiuni de drept comun”, este de părere judecătoarea.
Părerea procurorilor
La ultimul termen din proces, procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru cei doi foşti ofiţeri de securitate. Anchetatorii susţin că cei doi au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.
În ciuda procurorilor, judecătoarea Niţă susţine în motivare că „prin exercitarea de violenţe psihice şi fizice faţă de o singură persoană (Gheorghe Ursu-n.r.), încarcerată în Arestul Militiei, persoană care ulterior a decedat, nu se poate aprecia că s-a cauzat o stare de pericol cu privire la existenţa şi securitatea tuturor cetăţenilor români”. Cu alte cuvinte, pentru a fi găsiţi vinovaţi, era necesar ca Hodiş şi Pîrvulescu să aibă la „activ” şi alte victime, nu doar pe Gheorghe Ursu.„Fapta de tratamente neomenoase faţă de o persoană căzută sub puterea adversarului nu poate fi concepută şi deci săvârşită fără existenţa în prealabil a unei situaţii de conflict în sfera căreia persoanele, în mod indeterminat ca număr şi îndeletnicire, se află unele faţă de altele ca adversari. Această situaţie de conflict (război, rupere de relaţii între state, incursiune de bande pe teritoriul ţării etc.) constituie situaţia premisă în structura infracţiunii. Un conflict limitat la câteva persoane nu poate fi considerat ca situaţie premisă”, arată magistratul.
Ucis prea târziu
Într-un alt extras din motivare, judecătoarea Niţă consideră că au existat acte represive în regimul comunist, însă nu 1985, în perioada în care Gheorghe Ursu a fost ucis în închisoare, ci în perioada 1945-1965.
”După anul 1965, deşi se practica controlul informativ al populaţiei active a României, monitorizarea relaţiilor cetăţenilor României cu străinătatea şi încercarea de a reprima formele de opoziţie, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 7 pct. 2 din Statutul CPI, întrucât nu au existat acte multiple îndreptate împotriva populaţiei civile, în accepţiunea art.439 alin.1 Cod penal, respectiv reprimarea formelor de opoziţie faţa de regimul comunist prin comiterea unor multiple acte în modalităţile normative prevăzute de textul de lege”, scrie judecătoarea.
Cine a fost Gheorghe Ursu
Gheorghe Ursu a fost un inginer constructor, poet, scriitor şi disident. A fost arestat în urma denunţului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat. Ursu a murit la 59 de ani din cauza bătăilor primite în timpul detenţiei de la doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Sentinţa din octombrie 2019 nu este definitivă fiind deja atacată la Curtea Supremă care va avea ultimul cuvânt în acest caz
Citeste mai mult: adev.ro/q5446b
cuvinte cheie:gheorghe ursu disident comunism securisti vasile hodis marin parvulescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu