Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
vineri, 11 septembrie 2015
Neagu Djuvara: Din păcate, Europa de mâine va aparține arabilor și țiganilor!
„Din păcate, Europa de mâine va aparține
arabilor și țiganilor. De aceea consideram ca cea mai gravă crimă făcută
împotriva europenilor de baștină și a culturii europene este
deschiderea largă a porților Europei hoardelor barbare și hămesite de
foame din Asia și Africa, hoarde care vor transforma Europa creștină,
civilizată și prosperă de astăzi în Euro-Indo-Arabia de mâine, în care
urmașii noștri vor putea, probabil, supravietui pentru câteva generații
în „rezervații”… Iar noi, europenii de rând, stăm cu brațele
încrucișate și ne văicărim de toate ticăloșiile care se petrec sub soare
fără a întreprinde nimic. Așa încât ne merităm soarta, spre rușinea
noastră, a tuturor !” - www.totpal.ro Foto document: Neagu Djuvara - militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial V.M.: Prin urmare se schimbă în bine mersul istoriei ? Neagu Djuvara: Dacă modelul este Imperiul Roman spre sfârșit, când nu
existau războaie decât la periferie, într-adevăr semănăm cu acesta. Dar
ce mă îngrijorează pe mine este că am intrat deja într-un nou Ev Mediu.
Adică, moare definitiv civilizația occidentală. Încet, dar sigur. V.M.: Care sunt simptomele ? Neagu Djuvara: Simptomele le simțim deja demult, printr-o dezordine
morală care nu a existat niciodată. Vă dau un singur exemplu: tineretul
care se revoltă astăzi nu are absolut nici un ideal. Nu se revoltă
pentru un ideal, se revoltă ca să dărâme. Asta înseamnă că s-a stricat
ceva. Tineretul, care în general trebuie considerat ca purtător de
idealuri viitoare, chiar greșite, așa cum a fost cu comunismul, astăzi
nu mai are nici un ideal…
Al doilea simptom nevăzut până acum: bizareria cu marea cotitură în artă
și gândire (care în general se petrece cu zeci sau sute de ani după ce a
căzut un imperiu) în civilizația occidentală a început între 1905-1913,
deci înainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, în
sculptură, Brâncuşi al nostru rupe complet tradiţia care merge de la
Michelangelo la Rodin. La fel în muzică, unde dodecafonia, școala de la
Viena şi Bela Bartok, toate sunt complet în ruptură cu marea muzică de
la Monteverdi și până la Debussy. În toate domeniile artei şi gândirii
avem un viraj brutal la începutul veacului 20. Acesta ar fi semnul că
începem un nou Ev Mediu.
Asta înseamnă că hegemonia americană , care asigura un fel de pace
mondială, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil
doar o sută de ani. Gândiți-vă că doar pe parcursul unui secol Europa va
deveni metisă. Mie îmi este clar că indo-europenii se sinucid încet,
dar sigur. Adică nu mai fac copii, nu mai au nici o ambiţie. De zeci de
ani. Noi nu suportăm un „atac” al lumii a treia. Dimpotrivă, noi am
creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin
să-l umple. V.M.: Și idealul Uniunii Europene ? Neagu Djuvara: Tinerii nu prea știu ce este idealul european. Tinerii
nu întrevăd ce poate să fie o Europă Unită. Nici eu nu o văd unită
deloc, nu o văd cu un guvern și un președinte. Mai cu seamă dacă intră
şi Turcia, atunci Europa avortează. V.M.: Sunteți foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizația europeană care a dominat lumea vreme de câteva secole ? Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menită să dispară. Asta este o
lege universală. Când ai avut atâta splendoare de creativitate în
știință și artă, precum și putere economică și politică ca să te întinzi
pe întregul glob terestru, trebuie să plătești prin dispariție. V.M.: Va dispărea și România, împreună cu civilizația europeană ? Neagu Djuvara: Bine înteles. Dacă noi am intrat atât de târziu într-o
horă care se strică, ne stricăm impreună cu ea. Asta e clar. V.M.: Trebuia să nu intrăm în hora asta? Avem vreo şansa de scăpare ? Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotrivă. Puţinul de creativitate care
ne rămâne îl vom dezvolta tot în sânul Europei. De cele mai multe ori,
încă din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta
decât în străinătate. Este ca un fel de blestem asupra acestei ţări.
Începând de la Cantemir, pîna la Eliade şi Cioran, toţi s-au remarcat în
străinătate. V.M.: În astfel de condiţii, de ce să mai rămână tinerii români în ţară ? Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca îi sfătuiesc să stea aici, dar îi
rog pe cei care sunt stabiliţi deja în străinătate să se întoarcă, în
măsura posibilului, pentru a crea o nouă elită intelectuală, care s-o
înlocuiască pe cea de-acuma. V.M.: De ce s-ar întoarce într-o barcă a cărei scufundare tocmai ați descris-o ? Neagu Djuvara: Dar barca noastră nu se duce mai la fund decât restul
Europei, aşa că mai bine să se scufunde cu barca noastră decât cu cea
germană sau franceză… V.M.: Ce ați făcut pe 1 Decembrie, de ziua națională a României ? Neagu Djuvara: Am dat interviuri zicând un lucru care supără pe mai
toată lumea: că nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca
sărbătoare națională. În primul rând, nu este bine să modifici la
fiecare schimbare de regim o sărbătoare naţională. Am avut timp de
aproape un veac 10 Mai, care este ziua independenţei ţării. Prin urmare,
data intrării României în concertul european. Că 10 Mai a coincis cu
venirea prinţului Carol, ceea ce i-a făcut pe acei domni din 1990 să se
teamă, înteleg. Dar, pe de altă parte, 1 Decembrie nu este data României
mari. Este data cînd două provincii, Transilvania şi Banat , au cerut
să intre în Regatul României. Cu doua zile înainte ceruse Bucovina . Cu
şase zile înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de
şeful statului, adică de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data
când s-a născut România Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie !
Pe de altă parte, mai există un motiv foarte practic. O sărbătoare
națională e bine sa fie ținută intr-un anotimp cu soare, în care vremea
să te îndemne la bucurie, oamenii să poată dansa în stradă. Ce te faci
la 1 Decembrie, când se văd aburii vorbitorilor ieșind din gură și când
bieții ostași îngheață ? V.M.: V-ați întors în România după 45 de ani de exil, în februarie 1990. Ați
scris că în primele zile petrecute la București v-ați tot întrebat: „Ce
cauți aici, Neagule ?”. Ați aflat răspunsul la întrebare ? Neagu Djuvara (râde limpede și cu poftă): Culmea este că risc să îmi
pun întrebarea și după 19 ani. Din când în când îmi pun încă întrebarea
asta și astăzi. Dar constatând cu câtă căldură sunt primit de tineret,
consider că nu m-am întors degeaba în țară.
Când am întocmit această mică lucrare făcută în grabă și sub îndemnul
altora, căci nu am avut personal intenția să scriu „Scurtă istorie a
românilor povestită celor tineri”, ea s-a vândut în 39.000 de exemplare.
Iar când m-am oprit la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: „Mă
iertați că mă adresez Dumneavoastră, dar doream să vă mulțumesc. Am o
fiică la liceu care avea o totală inapetență pentru istorie; i-am
cumpărat cartea Dumneavoastră și de atunci e pasionată de istorie”.
Acestea sunt lucruri care mă bucură și îmi dau seama că, totuși, nu am
venit degeaba în România. V.M.: Sunteți patriot ? Neagu Djuvara: Patriot ? Ascultă (pufnește furios). Nu merit să-mi
fie pusă o asemenea întrebare. Se întorcea cineva care nu e patriot ?
Soția mea, care e franțuzoaică, când a văzut ce fac în România a spus:
„Trebuie să ai patriotismul bine înșurubat în cap ca să suporți să
trăiești acolo”. V.M.: De 19 ani tot suportați. Mai suportați mult ? Neagu Djuvara: Păi da. Voi suporta până la moarte, asta e clar. Vreau
să fiu înmormântat aici. Dar mi-aș dori să mor pe un vapor. Când nu voi
mai putea să scriu am să încerc să-mi găsesc un loc pe un vas cu pânze
care face înconjurul lumii. Atunci, dacă mori pe drum, te aruncă în
mare. Să terminăm cu poveștile acelea cu înmormântări complicate, cu
alaiuri și cu discursuri.
Din păcate (și în context expresia este cu adevărat potrivită), Europa
de mâine va aparține arabilor și țiganilor. De aceea consideram că cea
mai gravă crimă făcută împotriva europenilor de baștină și a culturii
europene este deschiderea largă a porților Europei hoardelor barbare și
hămesite de foame din Asia și Africa, hoarde care vor transforma Europa
creștină, civilizată și prosperă de astăzi în Euro-Indo-Arabia de mâine,
în care urmașii nostri vor putea, probabil, supraviețui pentru câteva
generații în „rezervații”…
Iar noi, europenii de rând, stăm cu brațele încrucișate și ne văicărim
de toate ticăloșiile care se petrec sub soare fără a întreprinde nimic.
Așa încât ne merităm soarta, spre rușinea noastră, a tuturor !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu