Ziarul Cuget Liber Constanta - Un sediu monumental şi controversat: Primăria Constanţa
În timp, însă, edificiul capătă importanţă arhitectonică: „Piaţa Independenţei are forma unui semicerc. În mijlocul pieţei se ridică falnic Palatul Comunal, o monumentală clădire modernă” (Th. Ionescu şi I.N. Duployen, citaţi de dr. Doina Păuleanu, p. 498).
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
-
-
Palatul Comunal Constanţa a avut, în timp, două sedii, care sunt ocupate astăzi de muzee – Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi Muzeul de Artă Populară.
Aflăm, din volumul „Constanţa 1878 – 1928. Spectacolul modernităţii târzii”, realizat de dr. Doina Păuleanu (vol. II, editura Arcade, 2006), că planurile primului sediu propriu al primăriei (cedat poştei în 1906, astăzi Muzeul de Artă Po-pulară) au fost concepute de arhitectul Ion N. Socolescu înainte de 1894.
Arhitectul şi antreprenorul Ion N. Socolescu a fost unul dintre fondatorii Şcolii Superioare de Arhitectură din Bucureşti şi primul ei director în 1892, fondator al Societăţii Arhitecţilor Români în 1891, preşedintele acesteia din 1901 până în 1904 şi redactor şef între 1890 şi 1894 al primei reviste de specialitate, „Analele arhitecturii”.
Construcţia palatului comunal începe printr-o licitaţie, care are loc în 1894, fiind câştigată de Şt. Pişculici. Contractul este semnat pe 8 iunie 1894, iar inaugurarea are loc pe 20 noiembrie 1896. Sediul este vândut în 1906 Poştei Române, iar primăria se mută cu chirie pe strada C. A. Rosetti, schimbând, apoi, mai multe sedii.
În 1903, Primăria propune ca noul centru al Primăriei să se ridice între străzile Transilvania, Carol I şi Dorobanţilor, însă terenul cerut nu este cedat. În 1911, primarul Titus Cănănău anunţă construirea Palatului Comunal în Piaţa Independenţei (actuala Piaţă Ovidiu), arhitectul Victor Ştefănescu (Stephănescu) fiind solicitat pentru a realiza planurile noului edificiu.
Valul de exproprieri stârneşte rezerve şi nemulţumiri, înregistrate de presa vremii şi transformate într-o campanie care a luat, pe parcurs, amploare. Lucrările se opresc în anul în care încep – 1912, sunt reluate în 1914 şi sistate din cauza războiului pentru o lungă perioadă, iar între anii 1919 – 1921 lucrarea se încheie. În 1977, edificiul se transformă în muzeu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie).
Inaugurarea are loc pe 17 iulie 1921, ziarele vremii accentuând din nou nemulţumirile legate de locul ales pentru construirea Palatului Comunal: „Palatul Comunal inau-gurat ieri, care şi din punct de vedere arhitectonic lasă de dorit, nu se găseşte în centrul oraşului, la îndemâna cetăţenilor, cum ar trebui să fie. El închide piaţa în partea dinspre mare, transformând-o într-un adevărat cuptor în lunile de vară. Şi în sfârşit se ridică pe un teren atât de impropriu, încât a trebuit să se facă fondaţiuni de 15, 20 metri adâncime pe 6-8 metri lăţime, ceeace a ridicat costul dela ˝ milion la 3 ˝ cu perspectiva de a atinge cifra de 5 milioane când va fi cu totul terminat şi mobilat.
Să avem deci francheţea de a spune că Palatul Comunal din Constanţa este şi rămâne o mare greşeală; şi noi avem chiar convingerea că până în cele din urmă, el va fi destinat unei alte instituţiuni”, scria Ioan N. Roman, citit de dr. Doina Păuleanu (p. 497).
-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu