Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
marți, 12 ianuarie 2021
Canada sună alarma: Marea Strategie a Occidentului pentru confruntarea Chinei şi a Rusiei - autor : Iulian Chifu - 12 ianuarie 2021, 07:38 - Sursă: Adevărul.ro
Vladimir Putin şi Xi Jinping
FOTO EPA-EFE
Iulian Chifu
12 ianuarie 2021, 07:38
Canada sună alarma: Marea Strategie a Occidentului pentru confruntarea Chinei şi a Rusiei
Generalul Jonathan Vance, Şeful Statului Major al Apărării Canadei, a fost cel care a dat alerta la nivel global, între democraţiile occidentale, privind nevoia unei Mari Strategii pentru confruntarea Chinei şi a Rusiei, într-un interviu pentru The Globe and Mail.Avertismentul canadian ridică din nou problema strategiei de combatere a asertivităţii statelor autoritare, cu capabilităţi militare majore: unul câte unul, în ce ordine, amândouă deodată?
Cum reuşim sancţionarea agresivităţii, încălcării regulilor şi angajamentelor internaţionale şi căderii în confruntarea de Mare Putere fără a coaliza Moscova şi Beijingul, sau fără a privilegia o formă de Mare Târg cu Rusia lui Putin? Cum SUA sub Donald Trump şi UE au avut politici disparate, nicidecum subordonate unei gândiri unitare strategice, în privinţa celor doi actori, perspectiva este complexă. Ea reclama abordarea ambelor state vizate, cu nuanţe, pe toate cele trei paliere – confruntare, competiţie şi cooperare – cu nuanţe şi secvenţializat în funcţie de domeniu, cu linii roşii concrete şi clar identificate pe care le respectă toţi actorii coaliţiei democratice, fără a afecta efortul unitar de limitare a monopolului economic şi comercial al Chinei, furtul de tehnologie sau îndiguirea strategică a ambelor şi limitarea şi descurajarea acţiunilor militare agresive.
Avertismentul canadian. Rusia şi China duşmanii autocraţi ai democraţiei occidentale
Fost comandant al trupelor canadiene în Afganistan şi candidat la postul de Preşedinte al Comitetului Militar al NATO, generalul Vance îşi încheie cariera în Armata canadiană ca şef al Apărării şi urmează să-i succeadă Comandantul forţelor navale canadiene, vice-amiralul Art. McDonald. La încheierea mandatului, într-unul din rarele interviuri publice, şeful Armatei canadiene a vorbit pe îndelete despre noile provocări ale momentului, în primul rând despre nevoia unei Mari Strategii a întregului Occident, dar şi despre obligaţia statelor democratice de a identifica modalităţi pentru a antrena responsabilitatea Rusiei şi Chinei pentru tot ceea ce fac.
Iar acţiunile celor doi actori sunt majore şi evidente în detrimentul regulilor internaţionale, al propriilor angajamente la nivel global, dar mai ales în detrimentul evident al statelor occidentale şi al democraţiilor. Astfel, China e responsabilă de militarizarea cu precădere a Mării Chinei de Sud şi de controlul asupra zonei de trafic a 30% din comerţul global, un actor asertiv şi cu ambiţii globale – despre care Preşedintele Xi Jinping a anunţat că trebuie să aibă armata pregătită spre a intra în război deschis în orice moment – în timp ce Rusia este acuzată deopotrivă pentru atacul masiv cibernetic asupra SUA, pentru plata unor prime talibanilor pentru uciderea soldaţilor americani în Afganistan şi pentru uciderea cu gaze militare de luptă deopotrivă a propriilor resortisanţi din opoziţie cât şi a disidenţilor de peste hotare, cetăţeni străini.
Generalul Vance a făcut o trecere în revistă a provocărilor globale ce reclamă coeziunea şi o Mare Strategie asumată de către toate statele occidentale, democraţiile din spaţiul euroatlantic şi partenerii globali, deopotrivă. Preocuparea majoră vine din faptul că lumea globală este tot mai turbulentă, impredictibilă şi violentă şi că nu mai reuşim să reducem nici un dosar al problemelor vechi, în timp ce noi şi noi probleme se adaugă. În acelaşi timp, competiţia Marilor Puteri se precizează alături de incertitudinea legată până de curând de modul în care SUA va aborda tema(sau DACĂ o va aborda). În ceea ce priveşte relaţia cu Statele Unite, generalul canadian a mărturisit că a fost martor unor momente ciudate, dar a subliniat că Armata SUA a fost întotdeauna alături de NATO şi că participarea şi contribuţia a rămas solidă întotdeauna. Chiar şi în cazul executării lui Kassem Soleymaini, şeful Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, SUA şi-a avertizat aliaţii pentru a avea timp să-şi aplice măsuri adecvate de protecţie.
China rămâne cea mai mare ameninţare globală, iar formula existentă astăzi contra Chinei este realizată de parteneriatul patrulateral QUAD – SUA, India, Japonia, Australia. Decizia de participare a Canadei la format revine componentei politice, dar dimensiunea militară canadiană participă oricum la exerciţii cu cei 4. Pe aceeaşi direcţie, problemele 5G fără Huawei sunt în prim plan. Canada este singurul stat din gruparea Five Eyes(SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Canada) fără decizie explicită de excludere a acestui actor. În acelaşi timp, toţi giganţii din telecomunicaţii au ales echipamente sigure, fără Huawei, cu echipamente finlandeze de la Nokia, suedeze de la Ericsson sau sud-coreene de la Samsung.
La nivel militar, pentru Canada, Rusia rămâne cea mai mare ameninţare. Militarizarea zonei arctice e cea mai mare preocupare, alături de proximitatea statului rus. În unele cazuri, Rusia beneficiază, secvenţial, de sprijin chinez. Baze militare arctice cu mii de oameni, staţionarea avioanelor moderne şi prezenţa rachetelor de croazieră şi intercontinentale hipersonice, 13 spărgătoare de gheaţă şi submarine nucleare în apele arctice arată că Rusia se poziţionează în preajma viitoarelor rute comerciale aglomerate ale Nordului. Canada nu are capacităţi de a sparge gheaţa şi navele sale nu pot opera iarna, dar compensează cu sonarele de adâncime pentru identificarea submarinelor şi cu reţeaua de sateliţi care avertizează asupra zborurilor avioanelor strategice ruse.
Marea Strategie. Multilateralismul şi alianţa globală a democraţiilor. Euroatlantismul şi partenerii globali
Nici un actor nu poate angaja confruntarea cu China şi Rusia de unul singur. Şi asta pentru că nu e vorba despre război sau ciocniri militare, ci despre formulele de descurajare credibilă care implică toţi actorii din occidentul transatlantic împreună cu partenerii globali. O asemenea formulă de Mare Coaliţie e posibilă, a mai existat în formatul Afganistan, însă reclamă, deopotrivă, şi o Mare Strategie care să clarifice raportarea la cei doi actori şi formula de abordare coerentă, strategică, de către toţi actorii unei coaliţii globale a democraţiilor.
China nu mai poate fi ignorată. A devenit principala ameninţare comercială şi un magnet al circuitelor lungi de furnizări pe orice produs, care ajunge şi prin China, printr-o politică de atragere şi deturnare de lanţuri de producţie ce implică abordări de dumping. Nevoia de limitare economică şi tehnologică este depăşită doar de cea de îndiguire militară, în faţa noilor ambiţii ale Chinei şi a tulburării liberei circulaţii maritime sau a celei aeriene, prin abordarea unilaterală a controlului în Marea Chinei de sud, prin insule artificiale militarizate şi constrângerea vecinilor în delimitările teritoriale respinse şi controlul militar asumat unilateral.
Reacţiile occidentale, cu precădere ale SUA, cel puţin în epoca Trump, au variat între neimplicare, abordare unilaterală şi tactici individuale. Aşa au procedat şi SUA, şi UE, în unele cazuri chiar state individuale care au preferat să privilegieze relaţiile cu unul sau altul dintre actori. Dacă Donald Trump a cochetat cu Rusia şi a declanşat războiul comercial cu China, de fapt administraţia sa şi Congresul au abordat cele mai multe sancţiuni împotriva Rusiei lui Putin şi au negociat cu China faza 1 a acordului bilateral de reechilibrare a balanţei de schimb. Tot astfel, UE a oscilat între sancţionarea şi angajarea secvenţială a Rusiei respectiv sancţionarea virulentă publică a Chinei şi semnarea acordului de investiţii UE-China la final de 2020. Lipsa de coordonare şi reguli clare nu este de bun augur.
Rusia lui Putin rămâne asertivă şi înclinată spre a nu respecta regulile, angajamentele şi dreptul internaţional, cultivând agresivitatea(inclusiv militară) a unui jucător regional de putere medie, în declin. Iar acţiunile sale se amplifică şi se multiplică în ritm mult mai rapid decât capacitatea UE sau a SUA de a lua măsuri de sancţiune în organismele responsabile potrivite. Iar nevoia de a nu ignora nici Rusia, nici China, este principala abordare nouă a şefului Apărării canadiene, respectiv nevoia de a contracara deopotrivă şi China, şi Rusia, în acelaşi timp. În mod alternativ, UE şi SUA, alături de alte state democratice ale lumii, au găsit cu cale să încheie acorduri individuale care au asigurat Rusiei şi Chinei atât ieşirea din izolare, cât şi acorduri bilaterale avantajoase care au acoperit, până la urmă, toate domeniile de interes. Şi nici pandemia nu a dus la definirea concretă a responsabilităţilor Beijingului, care să fie solicitate de către toţi actorii democratici, deopotrivă, să fie asumate de către actorii responsabili, de această data China.
FOTO Shutterstock
Nevoia de mare strategie coerentă. Liniile roşii şi abordarea simultană nuanţată şi secvenţială
Deci unitatea Occidentului democratic, transatlantic şi global, este o necesitate. Dar acestei nevoi trebuie să i se alăture şi componenta strategică de abordare a celor doi actori, Rusia şi China. Iar aici, abordările sunt împărţite. O parte dintre analişti consideră că sancţionarea deodată, simultană, a Beijingului şi a Moscovei va crea dificultăţi şi la nivelul sancţiunilor globale, şi a anumitor furnituri. În plus, chiar dacă au divergenţe vizibile şi abordări distincte, China şi Rusia ar putea fi împinse una alături de cealaltă, făcând mai dificilă angajarea şi descurajarea celor două.
Există şi varianta ca abordarea să fie succesivă. China, fiind cea mai periculoasă, nu ar trebui să aibă spaţiu de manevră din primul moment, în timp ce Rusia ar putea fi menţinută la distanţă de China şi limitată în acţiunile asertive prin introducerea în dialog şi abordarea ei. Donald Trump şi o parte a administraţiei sale au riscat chiar să se trezească pe masă cu o solicitare de Mare Târg SUA-Rusia, aşa cum UE, la vremea sa, s-a confruntat cu o asemenea perspectivă, pe seama statelor din spaţiul post- sovietic şi a celor din flancul Estic al NATO şi UE. Această abordare a fost şi ea limitată şi respinsă pe fond, cu precădere pentru că Rusia şi-a tot încărcat dosarul şi a tot adăugat fapte care mai de care mai reprobabile, fără a da nici un pas înapoi sau a recunoaşte vreo responsabilitate.
Şi în sens invers a existat abordarea ca China să fie menţinută angajată, odată ce raporturile comerciale sunt importante şi utile, iar limitate ar trebui să fie doar elementele militare ofensive ale sale. În schimb, Rusia fiind sursă de agresiune militară, urma să fie prima constrânsă şi împinsă spre implozie pentru a intra în reguli, urmând ca şi China să-i urmeze ulterior. Dar acţiunile agresive investiţionale şi în sfera împrumuturilor împovărătoare, alături de acţiunile de intimidare militară ale Chinei, au făcut ca acţiunea de deschidere relativă şi angajare a Beijingului să fie blocată, tot astfel cum, pentru mulţi actori, Rusia reprezintă ameninţarea existenţială supremă.
Între oricare doi actori contemporani, am văzut că relaţiile pot fi, în acelaşi timp, unele de cooperare pe anumite direcţii, preponderent comerciale şi economice, unele sunt de competiţie, economică şi de acces la resurse, investiţii sau furnituri, inclusiv militare, altele sunt de confruntare. Iar cele trei paliere pot coabita, în acelaşi timp, dacă deschiderile pe o dimensiune nu afectează constrângerile pe alte dimensiuni. Iar în privinţa relaţiei cu China şi Rusia, concluziile merg spre o abordare în pachet, concomitentă, a celor două, pe baza unei strategii, a unei Mari Strategii asumată de toţi actorii democratici.
China nu mai poate fi ignorată. A devenit principala ameninţare comercială şi un magnet al circuitelor lungi de furnizări pe orice produs, care ajunge şi prin China, printr-o politică de atragere şi deturnare de lanţuri de producţie ce implică abordări de dumping. Nevoia de limitare economică şi tehnologică este depăşită doar de cea de îndiguire militară, în faţa noilor ambiţii ale Chinei şi a tulburării liberei circulaţii maritime sau a celei aeriene, prin abordarea unilaterală a controlului în Marea Chinei de sud, prin insule artificiale militarizate şi constrângerea vecinilor în delimitările teritoriale respinse şi controlul militar asumat unilateral.
Reacţiile occidentale, cu precădere ale SUA, cel puţin în epoca Trump, au variat între neimplicare, abordare unilaterală şi tactici individuale. Aşa au procedat şi SUA, şi UE, în unele cazuri chiar state individuale care au preferat să privilegieze relaţiile cu unul sau altul dintre actori. Dacă Donald Trump a cochetat cu Rusia şi a declanşat războiul comercial cu China, de fapt administraţia sa şi Congresul au abordat cele mai multe sancţiuni împotriva Rusiei lui Putin şi au negociat cu China faza 1 a acordului bilateral de reechilibrare a balanţei de schimb. Tot astfel, UE a oscilat între sancţionarea şi angajarea secvenţială a Rusiei respectiv sancţionarea virulentă publică a Chinei şi semnarea acordului de investiţii UE-China la final de 2020. Lipsa de coordonare şi reguli clare nu este de bun augur.
Rusia lui Putin rămâne asertivă şi înclinată spre a nu respecta regulile, angajamentele şi dreptul internaţional, cultivând agresivitatea(inclusiv militară) a unui jucător regional de putere medie, în declin. Iar acţiunile sale se amplifică şi se multiplică în ritm mult mai rapid decât capacitatea UE sau a SUA de a lua măsuri de sancţiune în organismele responsabile potrivite. Iar nevoia de a nu ignora nici Rusia, nici China, este principala abordare nouă a şefului Apărării canadiene, respectiv nevoia de a contracara deopotrivă şi China, şi Rusia, în acelaşi timp. În mod alternativ, UE şi SUA, alături de alte state democratice ale lumii, au găsit cu cale să încheie acorduri individuale care au asigurat Rusiei şi Chinei atât ieşirea din izolare, cât şi acorduri bilaterale avantajoase care au acoperit, până la urmă, toate domeniile de interes. Şi nici pandemia nu a dus la definirea concretă a responsabilităţilor Beijingului, care să fie solicitate de către toţi actorii democratici, deopotrivă, să fie asumate de către actorii responsabili, de această data China.
Nevoia de mare strategie coerentă. Liniile roşii şi abordarea simultană nuanţată şi secvenţială
Deci unitatea Occidentului democratic, transatlantic şi global, este o necesitate. Dar acestei nevoi trebuie să i se alăture şi componenta strategică de abordare a celor doi actori, Rusia şi China. Iar aici, abordările sunt împărţite. O parte dintre analişti consideră că sancţionarea deodată, simultană, a Beijingului şi a Moscovei va crea dificultăţi şi la nivelul sancţiunilor globale, şi a anumitor furnituri. În plus, chiar dacă au divergenţe vizibile şi abordări distincte, China şi Rusia ar putea fi împinse una alături de cealaltă, făcând mai dificilă angajarea şi descurajarea celor două.
Există şi varianta ca abordarea să fie succesivă. China, fiind cea mai periculoasă, nu ar trebui să aibă spaţiu de manevră din primul moment, în timp ce Rusia ar putea fi menţinută la distanţă de China şi limitată în acţiunile asertive prin introducerea în dialog şi abordarea ei. Donald Trump şi o parte a administraţiei sale au riscat chiar să se trezească pe masă cu o solicitare de Mare Târg SUA-Rusia, aşa cum UE, la vremea sa, s-a confruntat cu o asemenea perspectivă, pe seama statelor din spaţiul post- sovietic şi a celor din flancul Estic al NATO şi UE. Această abordare a fost şi ea limitată şi respinsă pe fond, cu precădere pentru că Rusia şi-a tot încărcat dosarul şi a tot adăugat fapte care mai de care mai reprobabile, fără a da nici un pas înapoi sau a recunoaşte vreo responsabilitate.
Şi în sens invers a existat abordarea ca China să fie menţinută angajată, odată ce raporturile comerciale sunt importante şi utile, iar limitate ar trebui să fie doar elementele militare ofensive ale sale. În schimb, Rusia fiind sursă de agresiune militară, urma să fie prima constrânsă şi împinsă spre implozie pentru a intra în reguli, urmând ca şi China să-i urmeze ulterior. Dar acţiunile agresive investiţionale şi în sfera împrumuturilor împovărătoare, alături de acţiunile de intimidare militară ale Chinei, au făcut ca acţiunea de deschidere relativă şi angajare a Beijingului să fie blocată, tot astfel cum, pentru mulţi actori, Rusia reprezintă ameninţarea existenţială supremă.
Între oricare doi actori contemporani, am văzut că relaţiile pot fi, în acelaşi timp, unele de cooperare pe anumite direcţii, preponderent comerciale şi economice, unele sunt de competiţie, economică şi de acces la resurse, investiţii sau furnituri, inclusiv militare, altele sunt de confruntare. Iar cele trei paliere pot coabita, în acelaşi timp, dacă deschiderile pe o dimensiune nu afectează constrângerile pe alte dimensiuni. Iar în privinţa relaţiei cu China şi Rusia, concluziile merg spre o abordare în pachet, concomitentă, a celor două, pe baza unei strategii, a unei Mari Strategii asumată de toţi actorii democratici.
Totul e ca acordurile şi pertractările bilaterale deja consumate să nu afecteze coerenţa şi eficacitatea Marii Strategii. Pentru că, în fapt, Marea Strategie trebuie să stabilească, unitar, domeniile în care se aplică sancţiuni şi blocaje, cele unde apar constrângeri şi îndiguiri, şi care sunt regulile şi limitele universal acceptabile de către toţi actorii democratici pe dimensiunea de angajare şi cooperare.
Această Mare Strategie de abordare nuanţată, secvenţială şi pe domenii a ambilor actori, China şi Rusia, presupune, deopotrivă, asumarea concomitentă a unor angajamente de securitate şi îndiguire. Şi chiar dacă UE are abordări diferite şi neprecizate pe deplin a subiectului 5G şi Huawei, de exemplu, totuşi ultimul acord pe investiţii UE-China a exclus solicitarea Chinei de sancţionare sau eliminare din acord a celor care au interzis tehnologia gigantului său de stat.
La nivel strategic, este necesară o revizuire şi revigorare a campionilor economici, tehnologici şi investiţionali occidentali. Într-adevăr, regulile competiţiei europene au limitat aceste dezvoltări iar companiile existente au resurse şi capacităţi reduse de a face faţă cu brio competiţiei cu giganţii de stat chinezi sau ruşi, în care pompează subvenţii şi ajutoare de stat atât China, cât şi Rusia. Apoi componenta de solidaritate europeană şi democratică ar trebui să presupună ca, la nivelul privatizărilor strategice şi a celor comerciale relevante, ca şi la nivelul investiţiilor majore, statele europene să fie cele care să dezvolte aceste contribuţii prin companiile proprii şi nu să lase dezvoltarea şi echilibrarea coezivă şi convergentă a economiilor între actorii democratici cu potenţe diferite pe seama investiţiilor chineze şi a privatizărilor ruse, sau a energiei monopoliste ruse şi a producţiei manufacturiere chineze.
Fireşte că o Mare Strategie e mult mai largă şi mai amănunţită. Dar ea trebuie să rezolve, concomitent, şi relaţiile comerciale şi de competiţie între statele democratice. De aceea, sistemul de acorduri de liber schimb aprofundate, ca şi cele pe dimensiunea digitalizării şi a noilor tehnologii, ar trebui realizat concomitent, într-un efort global, între statele democratice cu acelaşi sistem de principii şi valori, pentru a permite ca liniile roşii şi regulile strategice stabilite în relaţia cu Rusia şi China să nu creeze discrepanţe sau tangaje reciproce, avantajând vreun actor sau altul. O întreprindere demnă de efortul elaborării unei Mari Strategii multilaterale a democraţiilor de abordare concomitentă şi nuanţată, secvenţial şi coerent, concomitent, a Rusiei şi Chinei deopotrivă.
Insurecţia creştinilor. Cine este „Marşul Jericho”, grupul care s-a rugat pentru Trump la curţile federale şi apoi a mers la Capitoliu - 12 ianuarie 2021, 08:34 - de Cristina Ene - Sursă : Adevărul.ro
Evangheliştii s-au rugat pentru Trump să câştige un nou mandat FOTO captură The Guardian/You Tube
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.htmlInsurecţia creştinilor. Cine este „Marşul Jericho”, grupul care s-a rugat pentru Trump la curţile federale şi apoi a mers la Capitoliu
12 ianuarie 2021, 08:34
de
Cristina Ene
Marşul de protest de la Capitoliu, unde Congresul se întrunise pentru validarea scrutinului din 3 noiembrie, dar şi acuzele lui Donald Trump de fraudă electorală, au mobilizat şi o insurecţie a creştinilor - cel puţin simbolică, având în vedere pancarte şi steaguri proclamând „Isus Salvează!”, dar şi literală, grupul catolico-evanghelist „Marşul Jericho” formându-se pentru a împlini un miracol al victoriei.Mulţimea sosită la Capitoliu pe 6 ianuarie, ziua certificării alegerilor prezidenţiale în favoarea lui Joe Biden, a agitat pancarte proclamând „ God, Guns & Guts made America, Let’s keep all three” (Dumnezeu, Armele şi Curajul au creat America. Să le păstrăm pe toate trei), însă în cadrul ei şi-a făcut loc şi membri ai „Marşului Jericho”, o adunare formată după alegeri ca să se „roage, mărşălui, posti şi grupa pentru integritatea votului”.
În ultimele două luni l-a invocat pe Dumnezeu pentru „salvarea republicii” în marşuri la capitalele statelor-cheie ca să se meargă apoi la Washington pentru proclamaţiile finale. La National Mall, un bărbat agita steagul Israelului, invitând trecătorii: „Spuneţi Da lui Isus”. Alţii îndemnau mai vocal: „Strigaţi dacă îl iubiţi pe Isus” şi „Strigaţi dacă îl Iubiţi pe Trump”. Iar mulţimea ovaţiona tot mai puternic
Numele grupului face referinţă la pilda biblică privind Jericho, „un oraş al zeilor falşi şi al corupţiei”, scrie The Atlantic citând descrierea de pe pagina marşului religios.
La fel ca şi în pilda din Vechiul Testament, aceştia au făcut de şapte ori înconjurul curţilor federale unde avocaţii preşedintelui în exerciţiu contestau voturile, ca să vină apoi, pentru un ultim marş, la Washington cu shofare, coarne de berbec, parte din practica religioasă evreiască, cu scopul să anuleze „tenebrele fraudelor electorale” şi să se asigure că „zidurile corupţiei cad la pământ”.
Existenţa grupului reflectă faptul că Donald Trump a atras elemente ale creştinătăţii americane în mişcarea sa, iar unii susţinători creştini şi-au remodelat religia potrivit imaginii sale. Masele sfidătoare au dărâmat literalmente zidurile guvernului american, iar unii au crezut în mod autentic că mărşăluiesc în virtutea lui Isus pentru a împlini voinţa lui Dumnezeu prin reinstalarea lui Trump la Casa Alba, scrie The Atlantic.
Cei doi fondatori ai grupului sunt evanghelistul Robert Weaver - un vânzător de asigurări nominalizat de Donald Trump la conducerea Serviciilor Indiene de Sănătate, dar care s-a retras după ce a ieşit la iveală că nu avea calificările declarate - şi Arina Grossu, o catolică, care a lucrat la Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane în calitate de consilier de comunicare.
Aceştia nu au dorit să comenteze pentru The Atlantic, transmiţând printr-un purtător de cuvânt al serviciilor cu publicul:„Marşul Jericho denunţă toate actele de violenţă şi distrugere, inclusiv cele care au avut loc la Capitoliul SUA la 6 ianuarie 2021”.
Deşi numele lor sunt prea puţin cunoscute, luarea lor de poziţie va avea mult mai multă influenţă în construirea reputaţiei creştinismului în lumea exterioară decât mulţi dintre giganţii confesionali: ei au pus umărul la organizarea unui efort excepţional pentru deturnarea scrutinului prezidenţial din 2020, iar asta în numele credinţei.
Dintre susţinătorii religioşi, evangheliştii albi i-au acordat cel mare suport lui Trump, votându-l în ambele scrutine. Dar dacă doar unii dintre aceştia au participat la atacul asupra Capitoliului, o mare parte dintre americani îi arată cu degetul pe toţi votanţii lui Trump, şi în special pe cei care i-au conferit autoritatea morală a credinţei lor, scrie The Atlantic.
Conştientizarea acestui fapt i-a marcat pe liderii creştini, după cum a apreciat Albert Mohler, liderul unui influent seminar evanghelic din Kentucky, care doreşte să fie preşedintele Convenţiei Baptiste din Sud. Acesta şi-a declarat anul trecut susţinerea pentru realegerea lui Donald Trump, subliniind că va vota mereu pentru candidaţii republicani.
„Neîndoielnic trecem printr-o perioadă agonizantă, în care creştinii evanghelici care l-au susţinut pe Donald Trump se trezesc acum în postura de a fi deosebit de jenaţi de cel mai recent comportamentul al său”, a spus el. Mohler a mărturisit că triumful gloatei a fost un şoc pentru el, întrucât nu ar fi crezut că preşedintele poate fi capabil să încurajeze explicit un atac asupra procesului constituţional:„Conservatorii nu cred că poate exista o scuză pentru a revărsa o asemenea furie distructivă asupra naţiunii”.
Întrebat dacă susţinătorii evanghelici ai lui Trump au obligaţia să se interogheze asupra rolului lor în încurajarea comportamentul preşedintelui, acesta a spus:„Sincer nu-mi dau seama în ce măsură istoria va consemna aportul evangheliştilor - încerc să apreciez sensul cuvântului pe care l-aţi folosit. Care era, enabling? Am criticat în termeni foarte clari comportamentul greşit al preşedintelui. Acolo unde vom găsi că am fost în eroare, vom chema la căinţă”.
Lideri evanghelişti care pe parcursului mandatului lui Trump au preferat să rămână tăcuţi, s-au exprimat acum fără echivoc, după violenţele de miercurea trecută. Rick Warren, un pastor influent al unei megabiserici din California, a scris pe Twiter: „Pătrunderea cu arme dincolo de securitatea capitoliului în spatele unui drapel confederat este anarhie, neamerican, trădare criminală şi terorism domestic. Preşedintele Trump trebuie să le spună clar susţinătorilor: Am pierdut. Mergeţi acasă”.
Aceste poziţionări au venit, însă, prea târziu, întrucât susţinători creştini luaseră deja startul. Accente conspiraţioniste QAnon şi-au făcut loc şi în cercurile evanghelice, în timp ce discursul paranoid s-a auzit din abundenţă printre protestatarii de la Capitoliu.
Grossu scria pe pagina Marşului Jericho: „Este ceva mai important decât un scrutin. Este despre protejarea alegerilor libere şi corecte în viitor, ca şi despre salvarea Americii”.
În ziua asaltului asupra Capitoliului, miercuri, pe contul de Twitter al grupării a fost distribuit un screenshot în care Trump îi reproşa vicepreşedintelui Mike Pence faptul că nu a împiedicat certificarea votului.
Citeste mai mult: adev.ro/qmt56t
NOTĂ
Sublinierile cu culoarea bleau aparțin blogger-ului Sile this Millennium
Grupuri înarmate plănuiesc proteste violente la sediile legislativelor din SUA, a avertizat FBI. Ce măsuri de securitate au fost pregătite 12 ianuarie 2021, 10:59deCristina Ene
Agent FBI în misiune
FOTO SHUTTERSTOCK
Grupuri înarmate plănuiesc proteste violente la sediile legislativelor din SUA, a avertizat FBI. Ce măsuri de securitate au fost pregătite
12 ianuarie 2021, 10:59
de
Cristina Ene
Forţele de aplicare a legii de pe întreg teritoriul american se pregătesc pentru scenariul altor incidente violente în săptămâna de dinaintea învestirea lui Joe Biden ca al 46-lea preşedinte al SUA, după avertizări de securitate privind organizarea unor proteste în zilele următoare.Potrivit unui buletin intern FBI obţinut de ABC News, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump plănuiesc proteste înarmate la toate capitoliile din ţară, inclusiv la sediul Congresului din Washington, vandalizat miercurea trecută.
În ultimele zile, FBI a obţinut informaţii privind un grup care cheamă la „asaltul” asupra curţilor federale şi clădirilor guvernamentale americane în eventualitatea în care Donald Trump este îndepărtat din funcţie înainte de Ziua Inaugurării.
Totodată, grupul face planuri pentru „asaltul” clădirilor executivului din toate statele în ziua învestirii preşedintelui ales Joe Biden, chiar şi în cele în care Trump a fost declarat învingător.
„FBI a primit informaţii despre un anumit grup înarmat ce intenţionează să se deplaseze la Washington DC pe 16 ianuarie. Membrii săi au avertizat că în situaţia în care Congresul ar încerca să-l îndepărteze pe POTUS via cel de-al 25-lea Amendament, va urma o răzvrătire de proporţii”.
Potrivit unor surse din domeniul forţelor federale de aplicare a legii, după incidentele de la Capitoliul din Washington, agenţiile de poliţie au primit recomandări să sporească măsurile de securitate la sediile legislativelor din ţară.
Avertismentele FBI sunt lansate pentru toate statele şi districtul Columbia în perioada 16-20 ianuarie, dar şi cel puţin trei zile după această dată. Potrivit Bloomberg, măsurile de securitate în vederea Zilei Inaugurării sunt instituite din 13 ianuarie, cu aproximativ o săptămână mai devreme decât era planificat, adică pe 19 ianuarie. Twitter a şters deja mii de conturi asociate conspiraţioniştilor QAnon, iar platforma Parler, care se descrie ca una destinată discursului liber, a fost suspendată temporar de Google şi de Amazon. Luni, preşedintele Donald Trump a declarat stare de urgenţă pentru regiunea Washington DC până la 24 ianuarie, fapt care permite Departamentului de Securitate Internă să acţioneze pentru a „preveni pericolul unei catastrofe”.
Peste 10.000 de agenţi au Gărzii Naţionale vor ajunge în capitala americană în weekend, iar alţi 5.000 vor fi desfăşuraţi în caz de necesitate, a anunţat şeful biroului Gărzii Naţionale.
Primarul Washingtonului, Muriel Bowser, a cerut măsuri de securitate sporite după ce a numit „atac terorist fără precedent” la Capitoliu şi a îndemnat cetăţenii să evite deplasările la Washington pentru inaugurare.
Serviciul Parcurilor Naţionale a anunţat că a închis Monumentul din Washington pentru vizitatori din cauza unor „ameninţări credibile” de violenţă.
Luni preşedintele ales şi confirmat de Congres Joe Biden a declarat că nu se teme să depună jurământul în cadrul ceremoniei de învestire de la Capitoliu.
Chad Wolf, şeful în exerciţiu al Departamentului de Securitate Internă (DHS),a declarat luni că a dat dispoziţii Secret Service pentru a demara pregătirile pentru operaţiuni speciale „în lumina incidentelor de săptămâna trecută şi peisajului în evoluţie în domeniul securităţii.
Chad Wolf, care i-a cerut lui Trump să condamne ferm acţiunile susţinătorilor săi, şi-a depus luni demisia - a treia din cabinetul lui Trump de la asaltul asupra sediului Congresului american de miercurea trecută- motivând „evenimentele recente”, între care şi contestarea în instanţă a validităţii nominalizării sale.
Democraţii din Camera Reprezentanţilor au încercat să-i determine pe vicepreşedintele Mike Pence să invoce cel de-al 25-lea Amendament prin care să-l declare pe Trump incapabil de exercitarea funcţiei, dar acesta nu s-a arătat dispus să iniţieze un atare demers. Democraţii au lansat procedura de destituire pentru „incitare la insurecţie”.
Co-sponzorizat de peste 200 de democraţi, documentul arată că Trump „a demonstrat că rămâne o ameninţare la adresa securităţii naţionale, a democraţiei şi Constituiei dacă este lăsat în funcţiei, după ce a acţionat într-o manieră incompatibilă cu principiile guvernării şi statului de drept”.
Citeste mai mult: adev.ro/qmtbwi
Sublinierile cu culoarea bleau aparțin blogger-ului Sile this Millennium
Un senator democrat a cerut Pentagonului să verifice dacă au participat militari la asaltul asupra Capitoliului - 12 ianuarie 2021, 12:12 - de Cristina Ene - Sursă: Adevărul.ro
Poliţiştii americani securizează clădirea Capitoliului din Washington
FOTO EPA-EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.htmlUn senator democrat a cerut Pentagonului să verifice dacă au participat militari la asaltul asupra Capitoliului
12 ianuarie 2021, 12:12
de
Cristina Ene
Un senator democrat a cerut Pentagonului să ancheteze dacă au fost implicaţi militari activi sau în rezervă în incidentele violente din ziua validării victoriei lui Joe Biden în Congres, în contextul în care un oficial al Apărării a confirmat că există îngrijorări în acest sens.
Senatorul democrat american Tammy Duckworth a cerut, luni, Departamentului Apărării să investigheze dacă militari activi sau în rezervă au fost implicaţi în violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu, catalogând incidentele drept "tentativă de lovitură de stat", potrivit Mediafax.
Senatorul democrat american Tammy Duckworth a cerut, luni, Departamentului Apărării să investigheze dacă militari activi sau în rezervă au fost implicaţi în violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu, catalogând incidentele drept "tentativă de lovitură de stat", potrivit Mediafax.
"Dacă informaţiile se dovedesc a fi reale, situaţia ar fi o insultă ruşinoasă la adresa vastei majorităţi a militarilor care îşi slujesc cu onoare naţiunea în conformitate cu valorile esenţiale ale respectivelor servicii militare", a arătat Tammy Duckworth.
Tammy Duckworth a subliniat că "sunt necesare acţiuni adecvate pentru tragerea la răspundere în conformitate cu regulamentele militare" a angajaţilor din domeniul apărării care au fost implicaţi în violenţe.
Într-o scrisoare trimisă secretarului interimar al Apărării, Chris Miller, senatorul Tammy Duckworth a cerut Pentagonului să colaboreze cu agenţiile federale şi cu Poliţia Capitoliului în investigaţie, scrie Mediafax.
Secretarul armatei Ryan McCarthy a confirmat duminică că 25 de persoane sunt acuzate de terorism după asaltul de la Capitoliu, în care au murit cinci persoane, între care şi un ofiţer al Poliţiei Capitoliului şi un fost veteran al Forţelor Aeriene din California, o susţinătoare a preşedintelui Donald Trump, Ashli Babbitt. Un veteran de armată a fost arestat zilele trecute după ce a fost identificat de FBI printre cei care au pătruns în Capitoliu. Acesta a fost filmat în echipament militar ţinând în mâini cătuşe flexibile.
citeste totul despre: pentagon ancheta pentagon militari asalt capitoliu veterani ai armatei sua violente
Citeste mai mult: adev.ro/qmtfb3
Citeste mai mult: adev.ro/qmtfb3
notă:
Sublinierile cu culoarea bleau aparțin și blogger-ului Sile this Millennium
Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna -Marti, 12 Ianuarie 2021, ora 11:45 - Sursă : Ziare.com
Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna
Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna
Marti, 12 Ianuarie 2021, ora 11:45
Site-ul Departamentului de Stat american a provocat o emotie pe retelele de socializare, dupa ce a publicat, pentru scurt timp, o biografie a presedintelui in exercitiu si mesajul "mandatul lui Donald J. Trump s-a incheiat (luni) la 11/01/2021, la ora (locala) 19.40 (marti, 2.49, ora Romaniei)", relateaza AFP.
Miliardarul republican, infrant in alegerile prezidentiale de la 3 noiembrie, ramane insa in functie pana la 20 ianuarie, ziua investirii succesorului sau democrat Joe Biden - cu noua zile mai tarziu decat anunta Departamentul de Stat pe site.
Insa, in urma asaltului sangeros de saptamana trecuta al sustinatorilor sai la Capitoliu, indemnurile la demisia lui Donald Trump s-au multiplicat, inclusiv in randul unor alesi republicani, iar democratii au lansat un demers legislativ in vederea destituirii sefului in exercitiu al statului.
Departamentul de Stat a anuntat, de asemenea, pe site, sfarsitul mandatului vicepresedintelui Mike Pence.
Un mesaj care anunta "dificultati tehnice" a fost postat pe pagina respectiva.
Contactat de AFP, Departamentul de Stat american nu a dat explicatii.
Potirivt site-ului Buzzfeed, care citeaza doi diplomati sub protectia anonimatului, un "angajat nemultumit" a efectuat aceasta schimbare in biografia presedintelui Donald Tump si vicepresedintelui Mike Pence.
Secretarul de Stat american a cerut sa se deschida o ancheta interna in vederea identificarii autorului.
CITESTE SI:
Inca o palma data lui Donald Trump. Anuntul facut de o importanta banca europeana
Miliardarul republican, infrant in alegerile prezidentiale de la 3 noiembrie, ramane insa in functie pana la 20 ianuarie, ziua investirii succesorului sau democrat Joe Biden - cu noua zile mai tarziu decat anunta Departamentul de Stat pe site.
Insa, in urma asaltului sangeros de saptamana trecuta al sustinatorilor sai la Capitoliu, indemnurile la demisia lui Donald Trump s-au multiplicat, inclusiv in randul unor alesi republicani, iar democratii au lansat un demers legislativ in vederea destituirii sefului in exercitiu al statului.
Departamentul de Stat a anuntat, de asemenea, pe site, sfarsitul mandatului vicepresedintelui Mike Pence.
Un mesaj care anunta "dificultati tehnice" a fost postat pe pagina respectiva.
Contactat de AFP, Departamentul de Stat american nu a dat explicatii.
Potirivt site-ului Buzzfeed, care citeaza doi diplomati sub protectia anonimatului, un "angajat nemultumit" a efectuat aceasta schimbare in biografia presedintelui Donald Tump si vicepresedintelui Mike Pence.
Secretarul de Stat american a cerut sa se deschida o ancheta interna in vederea identificarii autorului.
CITESTE SI:
Inca o palma data lui Donald Trump. Anuntul facut de o importanta banca europeana
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
