Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

luni, 29 iunie 2015

Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro / ANALIZĂ - Autor: Cristi Șelaru - Redactor - Publicat: 28/06/2015


Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro 

/ ANALIZĂ

 

Cristi Șelaru

Redactor

 

28/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 



Cât de mare va fi prăpădul pentru români după ieșirea Greciei din zona euro

 / ANALIZĂ

 

 Cristi Șelaru, 

Redactor

 

28/06/2015

grexit



Temerile de contagiune a Grexit-ului s-au concentrat pe zona euro, dar retragerea dezordonată a Greciei din uniunea monetară poate pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, înclusiv România, potrivit unei analize realizate de Capital Economics.
Citește și: După Silviu Mănăstire, Sorina Matei face și ea dezvăluiri incendiare despre Sebastian Ghiță
"Pericolul tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbreşte perspectivele pieţelor de la frontiera europeană estică", afirmă în raport analiştii John Ashbourne, Gareth Leather şi Jason Tuvey, citaţi de CNBC.
Serbia şi Bulgaria, care au graniţă cu Grecia, sunt considerate cele mai vulnerabile pieţe de frontieră, în cazul unui Grexit, în special dacă evenimentul ar provoca stres financiar în zona euro.
România a fost menţionată la rândul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la ieşirea Greciei din uniunea monetară.
"Reacţia pieţelor financiare a fost deocamdată limitată, iar problemele Greciei implică un pericol scăzut pentru restul lumii. Chiar şi aşa, temerile sunt în creştere", au scris analiştii Capital Economics.
Grecia a intrat în Uniunea Europeană în 1981, la scurt timp după Portugalia şi Spania, fiind unul dintre membrii fondatori ai zonei euro.
Din punct de vedere geopolitic Grecia este considerată ca parte a Europei Occidentale, dar strict geografic ţara face parte dintre statele balcanice, având graniţă cu Albania, Macedonia şi Bulgaria, nu cu Germania sau Franţa.
Capital Economics a avertizat la începutul lunii iunie că Europa de Est este vulnerabilă, dacă problemele Greciei vor provoca stres financiar şi în consecinţă o creştere economică mai lentă în zona euro.
Exporturile ţărilor est-europene în zona euro sunt echivalente cu 15% şi până la 50% din PIB.
"Având în vedere amploarea schimburilor comerciale nu este surprinzător că exporturile est-europene au urmat îndeaproape creşterea economică din zona euro", se arată în raportul Emerging Europe watch al Capital Economics.
Mai mult, subsidiarele băncilor elene în Macedonia, România şi Bulgaria arată legăturile financiare directe ale acestor ţări cu Grecia, la fel ca restul zonei euro.
În Macedonia, de exemplu, băncile din Grecia deţin o cotă de piaţă de circa 20%.
"Probabilitatea ca exit-ul Greciei din zona euro să declanşeze încetinirea economică în Europa de Est este în creştere", avertizează Capital Economics.
Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Pe piaţa românească, cele patru mari bănci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank şi Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut o expunere totală de 12 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 2,5 miliarde de euro faţă de nivelul din 2011, potrivit datelor Autorităţii Bancare Europene.
Investitorii din Grecia au plasat în capitalul social al companiilor din România 1,74 mld. euro, ceea ce reprezintă 4,5% din tot capitalul străin adus în afacerile locale, conform datelor Registrului Comerţului. După valoarea soldului capitalului social din companii, Grecia este al şaselea investitor din economia locală. Prin intermediul unor companii precum Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab şi Jumbo, grecii au o prezenţă importantă în industria băuturilor răcoritoare, în producţia de sticlă şi de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic, în industria alimentară şi în retail.
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor.
Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reuşit Tsipras să nemulţumească partenerii din uniunea monetară cu anunţul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.
Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul.
Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un "ultimatum jignitor" şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.
Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul internaţional de finanţare, de 240 de miliarde de euro, care expiră pe 30 iunie. În lipsa fondurilor, statul elen riscă să nu plătească o datorie de 1,54 de miliarde de euro cătrre FMI, scadentă în aceeaşi zi.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituţia nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.
FMI nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de lichidităţi, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană şi Banca Greciei.
Negocierile ar putea fi reluate dacă votaţii greci îşi vor contrazice liderii şi vor dori să rămână în zona euro, a precizat Lagarde.
"Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca" a spus şefa FMI.
În afară de plata către FMI de pe 30 iunie, Grecia mai trebuie să răscumpere pe 20 iulie, de la Banca Central Europeană, obligaţiuni în valoare de 4,2 miliarde de euro, scrie mediafax.ro




Moment cheie din cariera lui MRU: De ce americanii n-au incredere in el, dar continua sa-l sustina - Analisti / Jurnalisti - Politici - 29.06.2015 - Autor: Roxana Popa

Moment cheie din cariera lui MRU: De ce americanii n-au incredere in el, dar continua sa-l sustina

Analisti / Jurnalisti Politici

29.06.2015

Autor: 

Roxana Popa


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html


Moment cheie din cariera lui MRU: De ce americanii n-au incredere in el, dar continua sa-l sustina

Analisti / Jurnalisti Politici

29.06.2015

Autor: 

Roxana Popa

MUR Ungureanu
Mihai Razvan Ungureanu se pregateste sa preia, din nou, sefia Serviciului de Informatii Externe. Nominalizarea lui MRU – si, probabil, numirea sa de catre Parlament – reprezinta un caz unic in politica romaneasca. Niciodata nu s-a intamplat ca un politician sa se joace de-a politica si intelligence-ul, din partid in SIE, inapoi in politica si, apoi, iarasi in SIE. De fapt, politica si serviciile de informatii se impletesc public atat de strans (public!) doar in Statele Unite ale Americii. In Europa apuseana niciun politician numit la sefia unui serviciu secret nu revine in politica de partid.
Cu toate acestea, revenirea lui MRU la conducerea Serviciului de Informatii Externe este explicata prin prisma „relatiilor sale exceptionale” cu partenerii strategici. Insa, dincolo de masina de propaganda politica, un episod prea putin cunoscut publicului poate demonta acest mit al „increderii” pe care Occidentul o are in personajul Mihai Razvan Ungureanu. Si, in completare, poate explica de ce s-a bucurat de sustinere din partea anumitor cercuri.
Pe 23 ianuarie 2007, ministrul de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu, a avut o intalnire cu ambasadorul american la Bucuresti, Nicholas Taubmann. La finalul intrevederii, aflam dintr-o telegrama confidentiala datata 24 ianuriare 2007, ministrul Ungureanu i-a declarat neoficial ambasadorului Taubmann ca „agitatia” dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu „nu e mare lucru”, amandoi urmand sa-si continue mandatul si sa colaboreze foarte bine, in ciuda „dramei mediatice”.
Intrebat de Taubmann daca nu crede ca acest conflict afecteaza imaginea Romaniei in lume, Ungureanu a raspuns zambind: „Spuneti-le oamenilor ca asta face Romania o tara exotica”.
Ungureanu told the Ambassador – off the record – that the current political turmoil between Basescu and Prime Minister Tariceanu was no big deal; both would complete their normal mandate and continue to work together in spite of the current drama in the press. When the Ambassador suggested that the running feud between the President and Prime Minister hurts Romania’s international image, the FM simply smiled and said, „tell people it just makes Romania exotic.” End Comment. TAUBMAN (AMBASSADOR’S JANUARY 23 MEETING WITH FM UNGUREANU /
Date: 2007 January 24, 16:24 (Wednesday) / Original Classification: CONFIDENTIAL)
Dupa aproape o saptamana, pe 2 februarie 2007, descoperim intr-o alta telegrama confidentiala a ambasadei SUA cam cata incredere avea marele licurici in explicatiile lui Ungureanu. MRU tocmai isi depusese mandatul la cererea premierului Tariceanu, iar ambasadorul Taubmann, care fusese asigurat cu doar cateva zile inainte de acelasi MRU ca nu exista niciun razboi intre Presedinte si Prim-ministru, nota intr-un comentariu personal: „Ungureanu has become the latest victim of the ongoing war between Basescu and Tariceanu” (Ungureanu a devenit cea mai recenta victima a razboiului in desfasurare dintre Basescu si Tariceanu – trad.)
MRU a incercat sa-l pacaleasca pe ambasadorul american, a incercat sa ascunda sub pres un razboi vizibil si de peste Ocean si, evident, n-a fost crezut. Cu toate acestea, acelasi ambasador Taubmann transmitea centralei de la Washington ca plecarea lui Ungureanu din Executiv reprezinta o pierdere pentru relatiile diplomatice, mai ales daca Tariceanu va desemna pe cineva „mai loial PNL” si mai putin dedicat angajamentelor Romaniei in Irak si Afganistan.
Ungureanu has become the latest victim of the ongoing war between Basescu and Tariceanu (…) For the moment, Ungureanu’s departure looks like a net loss for our diplomatic engagement, particularly if the Prime Minister decides to name a new Foreign Minister based mostly on political loyalty; especially someone who turns out to be less supportive than Ungureanu of Romania’s Euro-Atlantic goals or Romania’s substantial commitments in Iraq and Afghanistan. (FOREIGN MINISTER UNGUREANU RESIGNS OVER DETENTION OF ROMANIAN CONTRACTORS IN IRAQ / Date: 2007 February 2, 18:33 (Friday) / Original Classification: CONFIDENTIAL)
sursa: 
razvanzamfir.ro

duminică, 28 iunie 2015

NATO sperie Rusia cu armele din România: Vom primi rachetele 'invizibile' - Autor: Cristi Șelaru - Redactor - Publicat: 09:44


NATO sperie Rusia cu armele din România: Vom primi rachetele 'invizibile'

 

Cristi Șelaru,

 Redactor

 

09:44

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 


NATO sperie Rusia cu armele din România: Vom primi rachetele 'invizibile'

 

Cristi Șelaru,

 Redactor

 

09:44



Statele Unite vor aduce tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, a anunţat săptămâna aceasta Ash Carter, secretarul american al apărării.
Un document furnizat de armata americană arată că echipamentele desfăşurate preventiv de SUA vor include circa 250 de tancuri Abrams, vehicule de luptă Bradley şi obuziere autopropulsate. Mai mult, odată cu suplimentarea trupelor din Europa, SUA vor să aducă şi misteriosul avion de vânătoare invizibil F-22.
Mişcarea, spun americanii, vine ca un semn de susţinere a aliaţilor din NATO în contextul intervenţiei ruse din Ucraina. Aceste planuri militare au declanşat o reacţie nervoasă a ruşilor.
Un oficial din Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că desfăşurarea de tancuri şi armament greu în state membre ale NATO la graniţa cu Rusia ar reprezenta cea mai agresivă acţiune americană de la sfârşitul Războiului Rece.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat chiar că “forţele nucleare ruse vor fi dotate, în 2015, cu peste 40 de noi rachete balistice intercontinentale”.
Mai mult, Polonia şi România devin în mod automat ţinte potenţiale pentru Moscova, deoarece găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă, a afirmat miercuri secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Evgheni Lukianov.
Unii analişti militari consideră că asistăm la o etalare de tehnică militară care nu a fost testată încă în conflicte reale. Lucru care nu este chiar îmbucurător. Despre unele din armele pregătite să intervină într-un eventual conflict deschis nici măcar nu s-a auzit până acum.
Este vorba despre rachetele invizibile, adică acelea care nu pot fi văzute de radarele inamice decât în momentul impactului. În cazul unui avion, de pildă, care este atacat cu o asemenea rachetă, pilotul nu vede pe radar că este ceva pe urmele lui decât atunci când este prea târziu.
“Marea Britanie a dezvoltat, începând cu anul 2000, un nou sistem de rachete. Cel mai performant este Supersonic Antiship Missile. Este vorba de rachete cu tehnologie stealth antinavale nedetectate de radar şi care au obţinut clasificarea de cel mai înalt grad de securitate în rezistenţa la ECC (contramăsuri electronice) şi la dispozitive- capcană folosite în ofensiva antiaeriană. Raza acestor rachete este de 180 km. Sunt arme supersonice cu viteză foarte mare, care reduc la minimum riscul de interceptare. O altă rachetă tactică de mare capabilitate folosită în marina militară a Regatului Unit este ASTER. E vorba de un sistem aerodinamic convenţional de control, care poate intercepta şi distruge alte rachete. Reprezintă un sistem de rachete cu acţiune combinată şi multiple ţinte, având o viteză de 800 m/s. Iată că statele dezvoltate din cadrul NATO au nu doar avioane invizibile care folosesc tehnologie stealth, ci şi rachete invizibile care sunt mai puţin cunoscute de opinia publică”, ne-a declarat analistul militar Sebastian Sârbu, vicepreşedinte al Academiei Naţionale de Securitate şi Organizarea Apărării, expert în cadrul Centrului Internaţional de Criminalitate Informaţională din SUA.
Un alt sistem de mare precizie care poate efectua bombardamente devastatoare e MLRS (Multiple Launch Rockets System). Fiecare rachetă poate duce 50 de bombe capabile să distrugă tancuri de top. Acest sistem poate ghida rachete către ţintele inamice în număr de 12/minut, pe o rază de 30 km.
“Costurile reduse ale acestei rachete asigură viitorul ei şi al armelor navale «de suprafaţă »”, a adăugat Sebastian Sârbu.
În zonă vor fi trimise de NATO şi avioanele multirol F-22 cu tehnologie stealth, care fac parte din categoria avioanelor invizibile (nedetectabile de radar).
Superioritatea acestora constă în faptul că pot intercepta semnale inamice, pot folosi arme electronice şi executa misiuni de luptă aer-aer/ aer-sol, constituind componenta critică a forţelor aeriene tactice americane.
Departamentul de Apărare al SUA şi Congresul american au interzis producerea avioanelor multirol F-22 încă din 2009, ca urmare a costurilor ridicate - 300 de milioane de dolari bucata - şi a lipsei misiunilor aer-aer. De asemenea, exportul acestui avion a fost interzis cu desăvârşire, pentru a se proteja secretul tehnologic.
După oprirea liniei de producţie a avioanelor “invizibile” F-22 Raptor, americanii au dezvoltat proiectul F-35, mai ieftin (150 de milioane de dolari), tot invizibil şi pretabil la export, deoarece nu are înglobată partea secretă a tehnologiei F-22.
“Rusia este determinată în a începe o ofensivă militară. Scenariul războiului total trebuie privit ca o ultimă carte pe care o poate juca Rusia, dar numai în contextul unei escaladări grosso modo a acţiunilor Occidentului”, este de părere Sebastian Sârbu.
Un alt analist militar, Silviu Crăescu, merge chiar mai departe: “Ruşii se simt acum încolţiţi. Vor încerca să ia înapoi Balcanii şi Marea Neagră, nu au altă soluţie. Acest lucru trebuie să se întâmple pentru ei în maximum 6 ani. Altfel, vor dispărea ca mare putere mondială”.
La categoria blindate, NATO a adus tancul american Abrams, care va lupta alături de cel românesc, TR-85M1. Pot ele face faţă celor ruseşti? Cele mai bune şcoli de blindate din lume sunt cele ale Germaniei şi Rusiei, sunt de părere specialiştii...
Oficial, cele mai moderne tancuri sunt M1 Abrams (SUA), Challanger (Anglia), Leclerc (Franţa), Leopard (Germania), Merkava (Israel) şi T-90 (Rusia). Pe lângă ele s-a strecurat nu demult şi TR-85M1, tancul românesc. Ca preţuri, diferenţa este destul de mare între aparatele occidentale - M1 Abrams, de pildă, costă 5,4 milioane de dolari, iar englezescul Challenger, 4,2 milioane de dolari - şi cele ruseşti de aceeaşi generaţie, adică T-90, al căror preţ ajunge la jumătate: 2,8 milioane de dolari.
La acest capitol, TR-85M1 românesc, în varianta cu un motor mai puternic decât cel clasic, de 860 de cai, este imbatabil, la preţul de 1,5 milioane de dolari bucata. Istoria lui TR- 85M1 e simplă: în 1997, tancul românesc TR- 85 a intrat în modernizări şi, printr-o colaborare româno-franco- israeliană, a ieşit un tanc la standardele actuale ale NATO.
TR-85M1 poate trage cu o cadenţă de 7 lovituri pe minut, dacă stă pe loc, şi 4 lovituri pe minut în mers. Împotriva tancurilor inamice foloseşte proiectile ce pot perfora un blindaj gros de o jumătate de metru. Are un tun de calibrul 100 mm şi poate lovi ţinte prin ochire directă la 6 km sau prin conducerea indirectă a focului, pe coordonate transmise de cercetaşi, la distanţa de 14,6 km. Un alt avantaj al tancului românesc este şi preţul de întreţinere foarte mic.
Preluare: 

sâmbătă, 27 iunie 2015

Taximetrist de la aeroport, te arde daca te crede strain



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Uber este doar vârful aisbergului. Urmează o nouă revoluție economică Autor: Laurentiu Popa, Jurnalist Publicat: 25/06/2015

 

Uber este doar vârful aisbergului. Urmează o nouă revoluție economică

 

 Laurentiu Popa

Jurnalist

 

25/06/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html




Uber este doar vârful aisbergului. Urmează o nouă revoluție economică

 

 Laurentiu Popa

Jurnalist

 

25/06/2015





Perioada corporațiilor se apropie de final. Au apărut în perioada marilor descoperiri geografice, când mai mulți investitori puneau bani la un loc ca să cumpere/construiască niște corăbii, sa angajeze marinari+soldați, să se ducă departe, să cumpere/prăduiască de acolo mirodenii/aur/rarități pe care să le vândă în Europa la prețuri mari. Diferența din cât au băgat și cât au scos era profitul, împărțit între ei. Olanda a performat în materie de companii private și așa s-a devoltat câte o bursă incipientă pentru aproape orice, de la zahăr la bulbi de lalele. Compania Olandeză a Indiilor de Est, fondată în 1602 a fost prima corporație multinațională din lume. Britanicii și francezii au făcut și ei corporații similare, dar dezvoltate mai mult într-o strânsă relație cu statul care le emitea mereu orice autorizații aveau nevoie. Aveau armate private, funcționari, administrau teritorii care au sfârșit prin a deveni colonii europene (India, cel mai bun exemplu).

Aia a fost atunci. Acum lumea este formată din corporații și pentru cam orice există o firmă care îți oferă produsele/serviciile ei. Acesta este apogeul perioadei istorice a corporațiilor, dar de aici vor începe să scadă. Acum avem internet și totul se va schimba, într-un ritm mai accelerat decât s-a schimbat până acum. Vedem bloggeri care trăiesc de pe urma reclamelor din site-ul lor fără să aibă firmă.

Văd oameni de 20-30 de ani al căror job e pe laptopul pe care îl freacă la o masă la Starbucks. Nu vorbesc de hipsterii care dau like-uri pe Facebook o masă mai încolo și sunt productivi doar pentru corporația al cărei badge îl au la gât. Vorbesc despre cei care chiar fac ceva cu viața lor, nu cei care caută diverse acțiuni publice doar pentru că e cool să fii fotografiat pe bicicletă cu o eșarfă la gât și pălăriuță pe cap. De cele mai multe ori sunt IT-iști care fac treaba murdară a mai multor site-uri fără să fie nevoie să vină la un sediu în care să stea 8 ore. Angajatorul câștigă prin faptul că nu mai are grija închierii unui spațiu de lucru. Fiecare lucrează de unde vrea, banii vin prin PayPal sau card.

Văd o sumedenie de site-uri dintr-un sector al unei economii paralele, numită "sharing economy". Ai ceva și îl închiriezi sau îl împarți și uite așa câștigi o pâine:
- Uber, Lyft sau Sidecar sunt platformele folosite de cei care își închiriază mașina
- Airbnb, HomeAway, VRBO sau FlipKey sunt folosite ce cei care își închiriază casele (o cameră liberă sau toată casă când ești plecat)
- DocVacay sau Rover sunt folosite de cei care vor să plimbe câinii altora
- Handy este aplicația pentru servicii de întreținere a casei
- Feastly sună cel mai interesant până acum: anunți ce mâncare gătești și oameni plătesc să vină la tine să mănânce

Ba chiar sunt site-uri prin care traduci de acasă din Vietnam pentru cineva din Norvegia; primești textul pe mail > trimiți traducerea pe mail > primești banii prin PayPal. Sau primești alte proiecte de rezolvat (editare imagini, mixare melodii, realizare site-uri...)

Caută pe net "sharing economy" și găsești multiple aplicații pentru te miri ce. În SUA sunt oameni care în intervalul orar în care sunt la muncă își închiriază spațiul de parcare de acasă pentru cineva care lucrează în zonă, ca idee. Multe dintre aceste aplicații sunt strânse pe site-ul peers.org

Site-urile de vânzări online au devenit deja o tradiție și la noi. Am vândut acum 10 ani pe okazii un încărcător de Sagem stricat. În mod normal, l-aș fi aruncat, dar am mers pe principiul "ce e gunoi pentru unul poate fi aur pentru altul", am încercat. După o lună mi l-a cumpărat cineva care vroia să facă un experiment electric și nu vroia să dea banii pe un încărcător nou, iar nimeni nu i-a împrumutat unul bun deoarece era riscul să se strice. Dacă ești un nebun care pune ciudățenii la vânzare, este pe lumea asta un alt nebun care să dispere căutând.

Acesta este începutul, iar deceniile următoare vor schimba profund economia așa cum o știm tradițional.

Tragi cu tancul sau îi virusezi rețeaua?
Lumea actuală este deja o lume veche ce refuză schimbarea și nu se va adapta. Din păcate pentru noi, ne subestimăm adversarul. Rusia nouă, Rusia lui Putin a observat asta și tactica de conflict a celor cunoscuți în secolul XX pentru ocuparea altora cu tancurile s-a transformat în virusarea calculatoarelor și creșterea procentului de război informațional, corelat cu scăderea procentului de război cu pumnul. Rusia a înțeles asta. Trebuie felicitată, studiată și mai ales nu mai trebuie desconsiderată. Cea mai mare greșeală pe care o putem face este să punem egal între hoardele de soldați bețivi și analfabeți care distrugeau, tâlhăreau și violau în România anului 1944 și superIT-iștii cu badge care vorbesc mai mult în engleză decât în rusă, stau pe scaun într-o clădire de metal și sticlă, de unde hacker-esc orice ține de telecomunicații. Nu o să mai moară nimeni, avioane de tip dronă care dau atacuri pe pilot automat sunt deja o realitate. Nu suntem pregătiți pentru războiul neconvențional, iar Rusia are un avans fantastic pe care politicienii meschini obtuzi se fac că nu-l văd.

Așa vor arăta economia și războiul din acest secol înainte. O cale pentru a rămâne în picioare este a învăța cum să folosim sculele viitorului. Un exemplu mai concret este țandăra care a sărit șoferilor de taxi de oriunde când au auzit de aplicația Uber. În România s-a vota o lege care voalat interzice Uber. Personal, mi se pare o lege obtuză, conservatoare și retrogradă care ne aruncă înapoi în secolul 19, în care făceai cu mâna unei birje. Citesc că taximetriști din Franța au făcut comenzi prin Uber, au dus șoferul într-o zonă izolată, unde alți taximetriști l-au bătut. Aflu că taximetriști din România vor să facă mișcări de stradă dacă Uber nu va fi anihilată. Este vorba despre competiție, iar în loc să fii mai bun, încerci să lovești. Este ca perioada în care patronii și jurnaliștii de presă scrisă tratau cu aroganță presa onine și bloggerii, iar acum jurnaliștii au ajuns fie să lucreze în online, iar patronii să arunce sume fabuloase în poala unor păcălici care le spun că le vor face site-uri de succes.

În cazul particular Uber, taximetriștii vor avea câștig de cauză dacă:
- se vor interzice smartphone-urile, deoarece creează dependență
- fabricile de automobile vechi vor fi închise, deoarece sunt poluante
- accesul la site-uri de vânzări auto va fi restricționat, deoarece au poze false
- dealerii de mașini second hand vor rămâne fără licență, deoarece vor să repună în circuit autovechicule stricate
- transportul public va fi desființat, deoarece este aglomerat și are infracționalitate
- liniile aeriene vor fi suspendate, deoarece avioanele mai cad
- trenurile vor fi anulate, deoarece fac zgomot
- deținerea de mașini, motociclete, biciclete, role sau skateboard-uri va fi pedepsită, deoarece Ion Iliescu a spus că proprietatea este un moft

Abia după ce aceste cerințe vor fi îndeplinite, taximetriștii vor fi mulțumiți. Concurența există și trebuie să îi faci față cu produse mai bune sau mai ieftine, nu cu interdicții. Încercarea de a obliga România să nu aibă parte de avansul tehnologic doar pentru a mai putea spune "îmi pare rău, nu am rest" sau de a cere străinilor 20 de euro pentru curse scurte (tuentieuro, mistăr, noventa lei!), nu face decât rău.

Ne vindem viitorul prea ieftin. Cum poți lucra azi cu Fiscul din România care vrea să îi trimiți fax (nu mail), are telefon fix (nu mobil), vrea fișierele pe dischetă floppy din anii 90 (nu pe stick USB, ce să mai vorbim de cloud!). În schimb, politicienii ne vorbesc despre viitor când sunt incapabili să se rupă măcar tehnologic de trecut, taxează stâlpii, apa de ploaie și vor să asfalteze la preț de 100 de ori mai mare prin firma unui prieten. Războiul neconvențial cu Rusia îl pierdem. Nu vrem card pentru că scris invers se citește drac și uite așa rămânem pe dinafara avansului economic actual. Scuipăm împotriva vântului și ne mirăm că ne udăm.

Nu trebuie să interzicem Uber, trebuie să îl acceptăm și să îl cunoaștem (chiar dacă nu îl folosim). Acesta este primul pas de azi. Mâine, va fi prea târziu.



AMAZOANELE UCIGAŞE care au TERORIZAT o lume întreagă. Antrenate de mici să reziste la DURERE, treceau printre SPINI, TĂIAU fără milă CAPETELE prizonierilor şi MĂCELĂREAU elefanţii | GALERIE FOTO - Autor: Radu Andreea | sâmbătă, 27 iunie 2015


AMAZOANELE UCIGAŞE care au TERORIZAT o lume întreagă. Antrenate de mici să reziste la DURERE, treceau printre SPINI, TĂIAU fără milă CAPETELE prizonierilor şi MĂCELĂREAU elefanţii 

| GALERIE FOTO

Autor:  

Radu Andreea 

  | sâmbătă, 27 iunie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
  EVZ

Panorama

AMAZOANELE UCIGAŞE care au TERORIZAT o lume întreagă. Antrenate de mici să reziste la DURERE, treceau printre SPINI, TĂIAU fără milă CAPETELE prizonierilor şi MĂCELĂREAU elefanţii 

| GALERIE FOTO

Autor:  

Radu Andreea 

  | sâmbătă, 27 iunie 2015

Neînfricatele maşini de ucis, cele mai temute femei care au existat vreodată, aşa sunt descrise singurele amazoane atestate cu documente din istoria Terrei.

Armata femeilor războinice din vestul Africii care a terorizat continentul negru timp de mai bine de 150 de ani, de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea: Amazoanele din Dahomey.
Regatul Dahomey a fost întemeiat în secolul al XVII-lea în zona în care astăzi se găseşte statul Benin, mărginit la vest de Togo şi la est de Nigeria.
Femeile războinice cunoscute astăzi drept "amazoanele din Dahomey" se trag dintr-un grup ce avea ca ocupaţie de bază vânătoarea de elefanţi: gbeto. Acesta a fost fondat în timpul domniei regelui Wegbaja, în primul secol de existenţă al regatului Dahomey, potrivit descopera.ro.
În secolul al XVIII-lea, aceste femei începuseră să joace rolul de gărzi ale palatului regal, având totodată misiunea de aplicare a edictelor emise de rege, însă nu beneficiau de un antrenament special. În Dahomey, niciun bărbat (cu excepţia eunucilor) nu avea voie să pătrundă în palatul regal după asfinţit, prezenţa acestora în clădirea regală fiind redusă chiar şi în timpul zilei. Eunucii şi femeile jucau rolul de paznici ai palatului.

Amazoanele din Dahomey erau antrenate de mici cu un singur scop: să devină luptătoare de elită. Încă din primii ani de viaţă, acestea erau antrenate să mânuiască arme, să fie puternice, rapide şi să reziste la durere. Printre metodele folosite pentru călirea trupului şi desnsebilizare se numărau săriturile peste ziduri din ramuri de acacia acoperite cu spini sau expediţiile de durată lungă prin junglă, fără niciun fel de provizii.
Conform relatărilor exploratorilor europeni, armata feminină organiza simulări ale bătăliilor în cadrul ceremoniilor regale, iar talentul femeilor în luptă îl depăşea pe cel al bărbaţilor din armata dahomiană. 
Tinerele fete care nu participaseră încă la lupte erau testate în cadrul acestor ceremonii. Un ofiţer naval francez, Jean Bayol, a fost martorul unui astfel de eveniment în decembrie 1889. Bayol a povestit cum o fată "care nu omorâse încă pe nimeni" a fost dusă în faţa unui prizonier capturat recent. Francezul povesteşte cum fata a păşit veselă spre prizonier şi i-a retezat capul din trei lovituri de sabie, pe care o ţinea cu ambele mâini. Cu ultima lovitură, a tăiat şi ultima bucată de ţesut care ţinea capul ataşat de corp, iar apoi a şters sângele de pe sabie şi l-a băut.

În luptă, amazoanele din Dahomey erau lipsite de frică şi de milă, aruncându-se cu furie asupra inamicilor. Bărbaţii din armatele regatelor învecinate le considerau inamici de temut.
Amazoanele au făcut parte din armata statului Dahomey timp de mai bine de 150 de ani, reprezentând un sfert din forţele armate. În perioada de apogeu, în jurul anului 1850, armata amazoanelor număra 6.000 de femei-soldat.
Principalele arme folosite de către amazoane erau muschetele şi macetele, la care se adăuga un brici folosit pentru decapitarea victimelor (în acea vreme, cutuma din regiune era ca războinicii să se întoarcă acasă cu capetele şi organele genitale ale adversarilor).
Deşi majoritatea amazoanelor erau chiar din Dahomey la început, cu timpul femeile capturate din regatele vecine au devenit luptătoare în această armată. Toate amazoanele dovedeau o loialitate până la moarte faţă de rege. Relatările de epocă susţin că amazoanele se vedeau ca "bărbaţi", batjocorindu-i pe adversari cu apelativul de "femei".
La o paradă regală ce a avut loc în 1850, la care au participat peste 2.000 de femei din trupele regelui, una dintre acestea ţinut un discurs ce începea cu următoarea frază: "Aşa cum fierarul ia o bară de fier şi, cu ajutorul focului, o transformă, aşa şi noi ne-am schimbat felul de a fi. Nu mai suntem femei, suntem bărbaţi".
În ciuda calităţilor de care au dat dovadă, luptătoarele din Dahomey nu au putut face faţă armelor superioare deţinute de francezi. Cea mai mare parte a amazoanelor a pierit în cele 23 de bătălii purtate cel de-al doilea război. Chiar şi aşa, femeile au fost ultimele forţe ale regatului care s-au predat.
Multe dintre amazoanele care au supravieţuit luptelor contra francezilor au trăit până în 1960, când Dahomey şi-a obţinut independenţa. Ultima reprezentantă a celei mai temute armate feminine din istorie a fost descoperită de un istoric beninez în 1978 în satul Kinta. Aceasta s-a stins din viaţă un an mai târziu, la vârsta de peste 100 de ani. În aceeaşi lună în care a pierit ultima amazoană, noiembrie, Dahomey avea să devină Republica Benin, nume pe care îl poartă şi astăzi această ţară africană.

 Tag-uri:
cele mai temute femei din istorie amazoane, dahomey, armata feminina, femei, razboi, lupta, africa, benin, istorie, temutele amazoane

stiripesurse.ro - preluare can-can Udrea sarut



http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

TUPEU de AUR: Au adus ura, balamucul și agresivitatea în Parlament, acum...