Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

luni, 5 iulie 2010

Nu avem turişti dar avem ponei ! ... Cine pe cine batjocoreste mai mult ? (Colaj )








- S-au rărit turiştii vara asta !



-Dar s-au înmulţit poneii !!!




Cine pe cine batjocoreste mai mult ?
Foto: Romania Libera pentru care a optat ziare .com
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cine pe cine batjocoreste mai mult


Foto-montaj: Ziare.com

Dupa un periplu de week-end al autoritatilor prin zonele calamitate din Moldova, ramai cu gustul amar al transformarii omului. Lipsa banilor ne-a luat mintile tuturor. De la presedinte pana la "tzatza" din Dorohoi, toata lumea a cedat.

Unii mai putin, altii mai mult. Insa pe toti criza ne-a ametit si, mai ales, ne-a facut sa uitam de unde am plecat si incotro o sa o apucam.

Am plecat cu totii dintr-o saracie lucie si am ajuns nervosi si luati de ape, dupa 20 de ani in care nu am facut nimic. Politicienii ne-au pacalit de la mandat la mandat, au daramat tot ce au gasit in picioare, nu au construit nimic, in afara afacerilor proprii, dar ne-au amagit de fiecare data ca va fi bine. Pentru un vot ne-au spus tot ce am vrut sa auzim. Restul e istorie, il stiti cu totii foarte, oricat ati incerca sa il negati.

Ramasi fara autostrazi, fara infrastructura (intre timp nu au fost in stare sa o intretina nici macar pe cea mostenita de dinainte de '89), fara invatamant, fara diguri vara, fara drumuri iarna, fara locuinte, insa cu cele mai scumpe gaze, cu cel mai mare TVA, cu cele mai mici salarii si pensii, cu cea mai scazuta speranta de viata, cu cel mai corupt sistem politic si social - noi toti am reusit performanta sa ne impartim in doua tabere de unde ne acuzam reciproc pentru acest esec.

Nimic nu fundamenteaza aceste tabere, ele nu au niciun temei, nimic nu sta in spatele lor, insa ele exista si functioneaza mai real decat saracia, hotia si prostia noastra. Nu a fost niciun razboi, nu a existat nicio tradare, insa taberele s-au impartit si s-au delimitat mai bine decat in orice confruntare. Noi si ei. Printr-un mecanism pervers, politicienii, actualii cu contributia din plin a celor care s-au perindat pana acum la putere, au reusit sa ne pacaleasca definitiv.

In concluzie, doar noi suntem de vina pentru toate nenorocile care s-au abatut asupra noastra. Presedintele nostru s-a instalat confortabil in fruntea sistemului si mecanismului care ne divide. Nu el, nu ai lui sunt de vina. Ei sunt marii revelatori ai adevarului suprem - noi si doar noi suntem de vina pentru tot ce ne merge prost in viata. Si pe langa noi, mai sunt de vina toti cei care nu sunt de acord cu ei: fostii guvernanti, ziaristii, comunistii si mogulii. Sub nicio forma ei. Sistemul a reusit si pe noi sa ne invrajbeasca.

Nu ei, politicienii de la Putere, poarta vina tuturor perversiunilor care ne-au patruns pana in cele mai mici cotloane ale vietii, ci vecinul, cei care nu i-au votat, cei care nu ii sustin indiferent ce ar face, cei care indraznesc sa ii critice. Acesta a fost mesajul pe care, de exemplu, presedintele l-a transmis sinistratilor din Moldova.

Pacaliti de 20 de ani, romanii nu au alta varianta acum decat sa isi gaseasca repede vinovatul pentru dezastrul din ograda sa. Iar pentru asta primeste toate argumentele de care are nevoie pentru a-si orienta ura. Celor suparati nu strica sa le mai dam o scatoalca. Celor care nici acum nu vor sa taca, trebuie sa le dam si mai multe. Celor care nu isi identifica dusmanul de langa cat mai repede, trebuie sa ii facem sa se simta cat mai prost.

Cuvinte dure, replici taioase, mult misto si o intepenire cat mai generala intr-o tabara sau alta. In rest, intr-adevar, nimeni nu are nicio vina. Mereu altii si ceilalti vor trebui sa fie infierati. Sa traim, totusi, bine cu totii...

EDITORIAL. Mircea Platon: Anticomunismul minimal. “Tismaneanu ar fi avut dreptul sa se ocupe cu scrierea istoriei noastre daca nu ar fi fost naclait in atatea minciuni”

Tismaneanu CADI Patapievici
WP Greet Box icon
Hello there! If you are new here, you might want to subscribe to the RSS feed for updates on this topic.


La alegerile din 20 mai 1990, anticomunistii obtineau aproximativ 10% din voturi (PNT 2% si PNL 7%). Comunistii si anti-anticomunistii obtineau 80%. In randul celor din urma se afla si Traian Basescu. Confruntarea de acum douazeci de ani s-a transformat, si datorita experimentului CNSAS, intr-o batalie dintre anticomunismul ca lupta pentru adevar si anticomunismul ca afacere. Pe primul il saboteaza calaii. Impotriva celui de-al doilea striga sangele martirilor. Primul a ramas, in mare masura, privat. Cel de al doilea e bugetar si profita de el oameni care altminteri predica “statul minimal”. si pentru ca nu avem stat minimal, ne-am ales cu un anticomunism minimal.

Deciziile presedintelui Basescu si ale primului-ministru Boc transforma cercetarea comunismului romanesc intr-un fel de abraca-bocus. Activitatea presedintelui consiliului stiintific al IICCMER, dl Vladimir Tismaneanu, o fac sa para mai ales un fel de hocus-cadabra. Strutocamila rezultata din imperecherea mai multor generatii de comunisti, “anticomunismul” oficial din Romania are cearcane furisat-cominterniste, maini mercenare si picioare, bugetare, de lut. Un intreg sistem politico-economic bazat pe ticalosie, jaf si minciuna are nevoie de justificare, de poveste, de identitate. Dupa cum au nevoie toti dictatorii. Unii dictatori sunt comunisti. Alti dictatori sunt anticomunisti. Dar toti dictatorii mint. si anticomunismul de tip hocus-cadabra e o minciuna.

Ca e o minciuna ne-o indica faptul ca dl Tismaneanu vrea uzufructul anticomunismului, nu si greutatile lui. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa lupte impotriva comunismului in anii ’70, atunci cand functiona ca activist comunist in serviciul unui regim “ilegitim si criminal”. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa lupte impotriva comunismului in anii ’80, atunci cand a fugit din tara si cand, dupa cum singur a marturisit, a tacut pentru cativa ani. Exista oameni carora trebuie sa le cumperi tacerea si oameni carora trebuie sa le subventionezi anticomunismul. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa se angajeze anticomunist in anii ’90, cand a jucat la toate capetele, atacandu-l pe Corneliu Coposu pentru intransigenta anticomunista si, mai apoi, la inceputul anilor 2000, cand a ales sa flirteze cu Ion Iliescu.

Dl Tismaneanu ar fi avut dreptul sa se ocupe cu scrierea istoriei noastre daca nu ar fi fost naclait in atatea minciuni. si minciuna a fost cea care a ucis, in temnita “interioara” sau in cea “exterioara”, milioanele de oameni a caror istorie vrea dl Tismaneanu sa o scrie astazi.

Dlui Tismaneanu ii place sa vorbeasca despre “memorie”. Memorie are si un computer. Caruia ii schimbi cipul si, gata, i-ai sters memoria. Oamenii au insa altceva, ceva ce lipseste masinilor: istorie. Oamenii au istorie, adica identitate. De aceea oamenii, spre deosebire de masini, nu devin “depasiti” odata cu trecerea timpului. Un batran nu e depasit, ca un computer. Pentru ca memoria, in cazul omului, e legata de traire. si de marturisire,de adevarul transmis cuiva, impartasit. A avea identitate inseamna a marturisi, a nu te ascunde, a nu te dedubla: a invia. De aceea, identitatea incepe cu luciditatea. Si luciditatea are de a face cu recunoasterea adevarului, al tau si al altora. Si adevarul are de a face cu libertatea. Adevarul te face liber. Minciuna inrobeste; si memoria mincinoasa.

“Memoria” de care ne vorbeste dl Tismaneanu e mincinoasa. E o falsa memorie. Nu e memoria a ceea ce au trait romanii, ci e ceea ce ar vrea dl Tismaneanu sa ne faca sa credem ca am trait. La limita, “anticomunismul” dlui Tismaneanu nu e altceva decat un sinistru experiment de laborator, in conditii controlate si trucate. Imi aduce aminte de un film celebru, 36 Hours, cu James Garner si Eva Marie Saint, in care psihologii armatei germane il conving pe un prizonier de razboi american, pe care il rapesc si il drogheaza, ca razboiul s-a terminat, ca americanii au invins, ca el se afla acum intr-un spital militar american, si ca tot ce mai are de facut e sa rememoreze invazia americana si, mai ales, sa le spuna celor care-l ingrijesc (germani deghizati in americani) care a fost data invaziei din Normandia.

Scrierile “anticomuniste” ale dlui Tismaneanu sunt exact de acest fel, o uriasa minciuna cu glazura si fulgi de adevar menita a ne face sa recunoastem ceva. Dl Tismaneanu si patronii lui vor sa ne aduca undeva. Cine are rabdarea sa citeasca scrierile dlui Tismaneanu va observa ca “anticomunismul” dlui Tismaneanu e de fapt o rafuiala cu Romania veche, patriarhala. Pentru dl Tismaneanu si ciracii domniei-sale, vinovati de comunism sunt Eminescu si parintele Staniloae. Anticomunismul dlui Tismaneanu e un vehicul pentru neoliberalism, pentru atomizarea poporului roman si pulverizarea societatii romanesti.

Din pacate, premisele dlui Tismaneanu sunt impartasite chiar si de multi dintre adversarii sai de astazi. Daca a fi “specialist” inseamna a sti din ce in ce mai mult despre din ce in ce mai putin, atunci trebuie sa spunem ca adversarii dlui Tismaneanu sunt doar inamici specializati. Se cearta pentru mai nimic, de vreme ce impartasesc aceleasi premise. E o galceava metodologica mai degraba decat principiala. Poporul roman si-a ratat adevarul. Adevarul insa nu va abandona poporul roman. Deocamdata, le transmit lui Boc si scamatorilor sai doar atat: abracadabra, shalakazam, boo! Pe romaneste: asa sa-i ajute Dumnezeu!

Mircea Platon

Preluat de la ZiuaVeche

Vezi si http://tismaneanu.blogspot.com/

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “EDITORIAL. Mircea Platon: Anticomunismul minimal. “Tismaneanu ar fi avut dreptul sa se ocupe cu scrierea istoriei noastre daca nu ar fi fost naclait in atatea minciuni””

ROMÂNI SCHIMBAŢI PANCARTA DE LA NIAGARA (afişul datează de vreo 25 de ani ) -4 iulie - 2010 - Statele Unite serbeaza Ziua Independentei (COLAJ)

Happy Day America !


SUNTEM PRIMII PE LISTA !

O prietena plecata in SUA a fost in vizita la Cascada Niagara... Acolo pentru a nu isi uda pantofii, i-au fost date niste sandale impermeabile...

La sfarsitul vizitei, o pancartă o anunta ca poate dona acele sandale popoarelor nevoiase...

Cred ca poza din atasament spune destule... asa, ca sa ne facem o parere in privinta parerii americanilor despre noi...

Oricum, ne putem mandri cu ceva: SUNTEM PRIMII PE LISTA !!!

PS.

Afişul datează de vreo 25 de ani se făcea mare tapaj pe tema Clauzei Naţiunii celei mai favorizate....



4 iulie - Statele Unite serbeaza Ziua Independentei (Video)


http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Americanii sarbatoresc , duminica , Ziua Independenţei , în Amintirea Datei de 4 iulie 1776, Cand Cele 13 colonii britanice DIN Lumea Nouă proclamat independenta si -au , Certificatul de naştere o maximiza ale Americii.

Declaratia de acum 234 de ani o Fost redactata Aproape in intregime de Thomas Jefferson , amendamentele Cu lui John Adams si Benjamin Franklin , servind CA Baza un Constitutiei Statelor Unite, adoptate în 1786

Ziua Independentei ia gasit pe americani , în 2010, Intr -o postura Greu de imaginat , de aceea o Evita plajele Golfului Mexic, ce asalat în mod tradiţional Cu erau luate în perle fiecare o de mii de turisti .

Ambasada si Consulatul SUA VOR FI Inchise LUNI

Scurgerile de benzină DIN zona Golfului i -au gonit anul acesta pe turisti , IAR operatorii de turism si hotelierii au pair DIN Zona pierdut milioane de dolari , rezervarilor cauza DIN anulate , informeaza
CBS News .

Desi se bucura ca plajele DIN zona Golfului Mexic pacta sunt curatate de Zor , localnicii spun ca lipsă turistilor transformări Ziua de 4 iulie dezolanta Intr - Una , cum n -au intalnit de zeci Mai de ani .

Boc ureaza Statelor Unite
" Happy Ziua Independenţei "

Vezi Mai jos discursul de anul trecut al presedintelui Obama , Cu ocazia Zilei Independenţei



God Bless US

United States of America

The Star Spangled Banner

Oh, say! can you see by the dawn's early light
What so proudly we hailed at the twilight's last gleaming;
Whose broad stripes and bright stars, through the perilous fight,
O'er the ramparts we watched were so gallantly streaming?
And the rocket's red glare, the bombs bursting in air,
Gave proof through the night that our flag was still there:
Oh, say! does that star-spangled banner yet wave
O'er the land of the free and the home of the brave?

On the shore, dimly seen through the mists of the deep,
Where the foe's haughty host in dread silence reposes,
What is that which the breeze, o'er the towering steep,
As it fitfully blows, half conceals, half discloses?
Now it catches the gleam of the morning's first beam,
In fully glory reflected now shines in the stream:
'Tis the star-spangled banner! Oh, long may it wave
O'er the land of the free and the home of the brave!

And where is that band who so vauntingly swore
That the havoc of war and the battle's confusion
A home and a country should leave us no more?
Their blood has washed out their foul footsteps' pollution!
No refuge could save the hireling and slave
From the terror of flight or the gloom of the grave:
And the star-spangled banner in triumph doth wave
O'er the land of the free and the home of the brave.

Oh, thus be it ever, when freemen shall stand
Between their loved home and the war's desolation!
Blest with victory and peace, may the heav'n-rescued land
Praise the Power that hath made and preserved us a nation!
Then conquer we must, when our cause it is just,
And this be our motto: "In God is our trust":
And the star-spangled banner in triumph shall wave
O'er the land of the free and the home of the brave

duminică, 4 iulie 2010

Mesaj al Parintelui Justin catre semnatarii tabelelor anti-cip | Revista ATITUDINI

Mesaj al Parintelui Justin catre semnatarii tabelelor anti-cip | Revista ATITUDINI

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Mesaj al Parintelui Justin catre semnatarii tabelelor anti-cip

Frati cres­tini, iata ca actiunea SEMNATURILOR ANTI-CIP a ajuns la punc­tul final si va mul­tumim tuturor pen­tru efor­tul depus in apararea drep­turilor noas­tre pe care Dum­nezeu, din iubire, ni le-a daruit. Ast­fel, pe baza sem­na­turilor dum­neav­oas­tra s-a depus o cerere de orga­ni­zare a REFERENDUM-ului care sa decida prezenta sau nu a cipurilor in doc­u­mentele de iden­ti­tate, in urma alegerii demo­c­ra­t­ice a poporu­lui. Mai jos va prezen­tam mesajul Par­in­telui Justin Parvu, cel care a lansat apelul de trezire a nea­mu­lui in lupta cu cei ce vor sa ne inrobeasca.


APELUL Parintelui Justin Parvu din 14 ianuarie 2009

Parintele Justin Parvu, cu Sf Cruce ridicata

Este vre­mea muceniciei!

Lup­taţi până la capăt! Nu vă temeţi!


Iubiţi fii ortodocşi ai aces­tui neam

Cu multă durere şi îngri­jo­rare vin să vă adresez aceste cuvinte, pen­tru care mă simt dator în faţa lui Dum­nezeu şi conşti­inţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsă­tor pe lângă acest val prime­j­dios care s-a ridi­cat să înghită toată suflarea ome­nească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în cal­i­tatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoşt­inţă aceste peri­cole ce se ivesc asupra Bis­ericii lui Hris­tos, în primul rând, ci a arhipăs­to­rilor, mai marii aces­tei Bis­erici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având pre­ocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu ved­erea glasul vostru, al celor care aţi rămas cred­in­cioşi cuvân­tu­lui Evanghe­liei lui Hris­tos, aţi aştep­tat şi mi-aţi cerut cuvân­tul în priv­inţa aces­tor real­ităţi dureroase în care ne aflăm.

De aceea, fiii mei, vin şi vă spun că a sosit cea­sul să-L preaslăvim pe Fiul lui Dum­nezeu, Iisus Hris­tos, sin­gu­rul Dum­nezeu ade­vărat. Nu cre­deam că voi trăi să văd şi eu începutul aces­tor vre­muri de durere, apoc­alip­tice – dar iată că mânia lui Dum­nezeu a venit mai degrabă asupra noas­tră, pen­tru toate păcatele şi fărădelegile pe care le-am săvârşit. Şi văd cum bieţii oameni nu sunt pregătiţi să facă faţă aces­tor cap­cane ale vrăj­maşu­lui, a cărui nouă lucrare acum este să pecetluiască sufletele voas­tre cu sem­nul Fiarei – 666. Toţi am citit Apoc­alipsa şi înfricoşă­toarea pro­feţie – scrisă cu 2000 de ani în urmă: „Şi ea(fiara) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel ce are sem­nul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei”(Apoc. 13:16–17).

Vre­mea în care ne aflăm acum este pre­mergă­toare aces­tei pro­feţii. Prin lege, prin ordo­nanţă de guvern, românii sunt oblig­aţi să se încadreze într-un plan de urmărire şi supraveg­here la nivel naţional şi mon­dial, proiect care le răpeşte de fapt oame­nilor lib­er­tatea. Românilor li se cere să-şi pună pe paşapoartele, per­misele auto şi orice alt act per­sonal cipul bio­met­ric ce conţine amprenta dig­i­tală, imag­inea facială, şi toate datele per­son­ale. Poate pen­tru mulţi din­tre dum­neav­oas­tră acest cip pare un lucru nesem­ni­fica­tiv, dar în spatele aces­tui sis­tem de însemnare a oame­nilor, de codare şi sto­care a datelor de iden­ti­fi­care se ascunde o întreagă dic­tatură, un întreg plan demonic, prin care de bună voie îţi vinzi sufle­tul diavolu­lui. Însemnarea oame­nilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pen­tru con­trolul abso­lut al fiinţei umane. Dragii mei, după cum prooro­cesc Sfinţii Părinţi, prim­irea aces­tui semn este lep­ă­darea noas­tră de cred­inţă. Să nu cre­deţi că putem sluji şi lui Dum­nezeu şi lui mamona. Nu, dragii mei, nu prim­iţi acest însemn diav­o­lesc care vă răpeşte ceea ce vă aparţine prin moştenire de la Dum­nezeu, drep­tul la iden­ti­tate, drep­tul la unic­i­tate şi orig­i­nal­i­tate, al fiecărei fiinţe umane! Tre­buie să vă apăraţi acest drept de la Dum­nezeu, chiar de ar fi să plătiţi cu preţul vieţii voas­tre. În zadar câşti­gaţi cele ale lumii, dacă vă pierdeţi sufletele voas­tre şi ale copi­ilor voştri, pen­tru că Sfinţii Apos­toli ne spun clar „se cuvine să ascultăm de Dum­nezeu mai mult decât de oameni”.

De aceea vă spun: este vre­mea muceni­ciei! După păr­erea mea ne aflăm în vre­murile în care sin­gura cale de mân­tuire este muceni­cia. De-abia acuma este momen­tul să măr­tur­isim cu pro­pria noas­tră viaţă, până acum ar fi fost o risipă de energie. Din păcate noi nu avem un tineret orto­dox la fel de rig­uros ca cel al gre­cilor, al nos­tru este mai evlavios, ce-i drept, dar şi mai lip­sit de vlagă şi de reacţie. Se ştie foarte bine cât de cura­jos au reacţionat grecii dar şi sâr­bii, când au prote­s­tat împotriva aces­tor cipuri şi a sis­temu­lui însem­nării şi con­trolu­lui total al iden­tităţii. Tinerii lor au fost for­maţi de mici în duhul acesta patris­tic, atât în famili­ile cât şi în şcol­ile lor – ei au noţi­uni de Vechiul Tes­ta­ment, de Noul Tes­ta­ment; din tată-n fiu s-a pre­dat această tradiţie patris­tică. De pe tim­pul comu­nis­mu­lui încoace noi am dovedit că rămânem con­stanţi slugi altora, uitând de cura­jul şi dem­ni­tatea românilor de altă­dată. Toate popoarele vecine au încer­cat să scape de comu­nism, să-şi impună cumva neatârnarea – şi au reuşit într-o măsură oare­care. Dar Româ­nia, care a fost cel mai crunt lovită de fiara comu­nistă, al cărei popor a îndurat cele mai cumplite crime şi dec­imări în lagăre şi deportări, a ajuns astăzi putre­gai. La noi în bis­er­ică situ­aţia este destul de anevoioasă deoarece cred­in­cioşii nu sunt destul de infor­maţi cu privire la aceste provocări ale lumii de azi. La noi, bietul român, dacă îl măguleşti un pic, nu mai ţine cont de nici o normă evanghe­lică. El este vino­vat numai prin neşti­inţă deoarece dacă el n-are câtuşi de puţine cunoşt­inţe de la bis­er­ică, de la şcoală, din fam­i­lie, din soci­etate – igno­ranţa e cucer­i­toare. Pen­tru că el are un text în capul lui: „supuneţi-vă mai mar­ilor voştri”; la el tre­buie să meargă tex­tul. Păi, pe noi nu ne acuzau în puşcărie, folosindu-se cu vicle­nie de tex­tul scrip­tur­is­tic, aşa cum fac şi sec­tarii?– „Voi aţi fost încăpăţâ­naţi măi, voi aţi fost răzvrătiţi, n-aţi ascul­tat de cuvân­tul Evanghe­liei – păi, ce creş­tini mai sun­teţi voi? Voi vă pierdeţi viaţa zadar­nic”. Aşa încer­cau să ne reeduce comu­niştii roşii de atunci, şi tot ast­fel fac acum cu poporul nos­tru comu­niştii de azi îmbră­caţi cu haine albe.

Se vrea şi se încearcă o des­fi­inţare a sacru­lui prin rel­a­tivizarea val­o­rilor fun­da­men­tale, a ade­văru­lui de cred­inţă prin ecu­menic­i­tate, se vrea înreg­i­menta­rea şi uni­formizarea pe model ateist a copi­ilor noştri. Dacă îi spui acum unui cetăţean care are cinci copii în casă – „Măi, nu mai lua bulet­inul sau paşa­por­tul” – păi el nu înţelege. „Păi, părinte, eu ce le mai dau de mân­care”? Şi-l pui în faţa aces­tei situ­aţii grele. Sun­tem noi dis­puşi ca Brân­cov­eanu de altă­dată să facem sfinţi din copiii noştri? Nu sun­tem pregătiţi. Şi atunci cine poartă toată această vină? Nu noi, bis­er­ica? Nu noi, mănă­stir­ile, care sun­tem în faţa altaru­lui avem dato­ria să spunem oame­nilor ade­vărul şi să-i pre­venim la ceea ce-i aşteaptă pe mâine? Dar în pro­topopi­ate nici vorbă să se pună o ast­fel de prob­lemă, eşti respins, eşti cat­a­lo­gat naiv şi depăşit – ba chiar mai face şi glume pe seama ta. Deci dacă preo­tul nu are habar de lucrurile aces­tea, atunci ce să mai spui de bietul cred­in­cios care săracu’ de-abia deschide Bib­lia de două trei ori pe an, sau doar o dată-n viaţă? Vina este de partea tuturor celor ce răspund de edu­caţia şi for­marea aces­tui popor – de la învăţă­tori, pro­fe­sori până la pre­oţi şi miniştri.

Vă cer, aşadar, în numele Mîn­tu­itoru­lui Hris­tos, Care a spus „Oricine va măr­tur­isi pen­tru Mine înain­tea oame­nilor, mărturisi-voi şi Eu pen­tru el înain­tea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lep­ăda de Mine înain­tea oame­nilor şi Eu Mă voi lep­ăda de el înain­tea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 11: 32–33), să cereţi autorităţilor române să abroge (anuleze) legile care per­mit îndosari­erea şi urmărirea elec­tron­ică a creş­tinilor, renunţarea la lib­er­tatea cu care ne-am născut.

Dar o să primim plata păcatelor noas­tre, moartea, osânda noas­tră, care să nu fie, fer­ească Dum­nezeu, de răs­cumpărat. Pen­tru că Hris­tos Şi-a văr­sat sân­gele o dată pen­tru tine. Ei bine, poporul acesta, prin frun­taşii săi, s-a ticăloşit până la culme, prin tră­darea tradiţi­ilor şi cred­inţei stră­moşeşti. Iar noi am refuzat această răs­cumpărare prin neprezentarea aces­tor ade­văruri scrip­tur­is­tice; am fost dese­ori absenţi din frun­tea micii oştiri a Adevărului.

Să rezidim nea­mul acesta! Dar nu vom putea izbândi lucrul acesta dacă nu ne vom rezidi fiecare în parte sufletele noas­tre. Să ne pocăim şi să ne punem cenuşă în cap, ca să ne dea Dom­nul harul şi put­erea de a primi muceni­cia. Va tre­bui să creăm mici fortăreţe, mici cetăţui de supravieţuire, la sate, acolo unde mai sunt încă oameni care pri­cep şi îşi amintesc Rân­duiala, unde să avem pămân­tul nos­tru, şcoala noas­tră – în care să ne creştem copiii în duhul aceasta orto­dox, să avem spi­talele şi moaşele noas­tre. Copiii încă de la naştere tre­buie pro­te­jaţi – pen­tru că, după cum vedeţi, vor să implanteze acest cip prun­cu­lui la naştere.

Fiecare este dator să-şi mân­tu­iască sufle­tul. Fiecare să se intere­seze şi să vadă că ne aflăm în faţa unui moment de cumpănă în care ai de ales: să-ţi pierzi sufle­tul sau să-ţi salvezi sufle­tul. Cel care nu s-a intere­sat până acum, nu e târziu încă să afle şi să se dumirească.

Acum e tim­pul jertfei !!!

Prin vor­bărie şi prin con­fer­inţe nu mai facem nimic.

Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vâr­ful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o tor­pilă japoneză, să mori în braţe cu vrăj­maşul! Acum sun­tem exact ca în arena romană cu fiare săl­bat­ice – stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creş­tinii de odin­ioară, să dea dru­mul la lei. Aştep­taţi să fiţi sfâşi­aţi, rupţi, altă scă­pare nu mai e! Lupta este deschisă. Lup­taţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creş­tin­is­mul, aşa va şi sfârşi – în dureri şi în sufer­inţă. Pecetluiţi creş­tin­is­mul cu muceni­cia voastră!

Iubiţi fraţi întru cinul îngeresc şi întru slu­jirea pre­oţiei, fac un apel către frăţi­ile voas­tre să întăriţi acest text cu sem­nă­tura pro­prie, în numele mănă­stirii şi paro­hiei pe care o păstoriţi.

Mănă­stirea Petru Vodă, 14 Ian­uarie 2009

Cuvioşii Mucenici ucişi în Sinai şi Raith

Arhi­man­dritul Justin Pârvu



https://silethismillennium2019.blogspot.com/

TUPEU de AUR: Au adus ura, balamucul și agresivitatea în Parlament, acum...