Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
sâmbătă, 29 iulie 2023
Când o țară află că a fost torturată de Securitate „conform legii”. Cazul Ursu și rescrierea istoriei - Emilian Isailă 29.07.2023, ora 07:15 -Sursă:Spotmeda.ro
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
Când o țară află că a fost torturată de Securitate „conform legii”. Cazul Ursu și rescrierea istoriei
Achitarea
anchetatorilor care au provocat moartea, în anul 1985, a unui scriitor
disident pentru legături cu postul de radio Europa Liberă, reprezintă un
nou moment de prăbușire a încrederii opiniei publice în actul de
justiție.
Directorul institutului de investigare a crimelor din
perioada comunistă a declarat pentru Spotmedia.ro că textul prin care
magistrații își justifică decizia reprezintă o rescriere a istoriei, dar
și relansarea unor teorii național-comuniste, vehiculate de Nicolae
Ceaușescu și acoliții săi în perioada regimului dictatorial.
Motivarea judecătorilor Valerica Voica, Constantin Epure și Alin Sorin Nicolescu din dosarul disidentului Gheorghe Ursu, prin care au achitat ofițerii de securitate acuzați de infracțiuni contra umanității, a produs stupoare, dezamăgire și revoltă.
Mai multe organizații neguvernamentale au declanșat acțiuni de strângere de semnături pentru realizarea unor proteste publice, procurorii caută soluții pentru o cale extraordinară de atac, iar lideri politici, în frunte cu ministrul Justiției Alina Gorghiu (PNL), care a spus că ziua deciziei „a fost una tristă”, au considerat motivarea o tentativă de rescriere a istoriei.
„O spun foarte limpede, nu există niciun caz de ofițer de Securitate care să fi fost condamnat pentru abuzuri sau crime săvârșite în perioada regimului comunist. Din toate datele pe care le avem la nivelul institutului nu rezultă că ar exista un astfel de caz. Singurele condamnări s-au făcut la adresa unor comandanți de penitenciare”, a declarat, pentru spotmedia.ro, Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), institut care funcționează sub egida Guvernului României.
Pe parcursul a peste trei decenii de anchete ale procurorilor și procese, judecătorii au trimis la închisoare doi milițieni și un spărgător de case, găsiți vinovați pentru torturarea și uciderea disidentului Gheorghe Ursu, în timp ce ofițerii de securitate, care au planificat, coordonat și aplicat bătăile și torturile din septembrie 1985, au fost achitați.
O țară terorizată 50 de ani de Securitate află că reprezentanții ei torturau conform legii
„Știm cu toții discuția despre mineriade, despre crimele Securității, despre pensiile securiștilor, despre obsesia Securității în România și, din păcate, în ultimii 30 de ani noi nu am avut o discuție serioasă despre ce s-a întâmplat în regimul Ceaușescu, cu excepția câtorva momente punctuale. Nu am avut o discuție despre reconciliere”, a declarat pentru spotmedia.ro, Costin Ciobanu, cercetător în Științe Politice în cadrul Universității Royal Holloway, din Marea Britanie.
Dar o problemă mai mare decât achitarea, în acest caz, a fost motivarea scrisă de cei trei judecători, care susțin că Gheorghe Ursu n-a fost opozant al regimului Ceaușescu, iar metodele de anchetă folosite de ofițerii de Securitate sunt utilizate și astăzi de investigatorii din poliție și parchete.
„… se poate observa că așa-zisele acțiuni de reprimare și intimidare invocate de parchet sunt metode de supraveghere sau cercetare și procedee probatorii folosite în anchetarea infracțiunilor. Prin natura lor, mare parte dintre acestea… sunt secrete, necunoscute de persoana pe care o vizează, astfel că e foarte greu de înțeles cum astfel de acțiuni pot fi incluse în noțiunea de <alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferințe mari sau vătămări ale integrității fizice sau psihice>. Într-adevăr, atunci când sunt aduse la cunoștința persoanei cercetate poate produce acesteia unele suferințe, însă sunt inerente oricărei activități de cercetare penală”, se arată în motivarea scrisă de cei trei judecători.
"Diverși magistrați sau diverși oameni care au făcut parte din Securitate s-au bucurat de privilegii importante. Unele dintre cele mai mari pensii speciale care s-au acordat în România erau date unor oameni care au lucrat în zona Securității" - Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Holloway, Marea Britanie
Securitatea rea și Securitatea bună
Politologul Daniel Șandru, directorul IICCMER, spune că motivarea judecătorilor este un document care falsifică istoria. Și nu numai atât, susține profesorul universitar, ci, de asemenea a fost șocat de faptul că în motivarea judecătorilor „e preluată ad litteram o temă elaborată la nivelul cel mai înalt al Partidului Comunist Român, chiar de către Nicolae Ceaușescu și acoliții săi și, ulterior, vehiculată în spațiul public, inclusiv în postcomunism, de către foștii ofițeri de Securitate, și anume aceea că a existat o securitate rea în vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a Republicii Populare Române, și o securitate bună în vremea lui Nicolae Ceaușescu, ceea ce e un fals istoric și o formă parșivă de manipulare”.
Cercetătorul Costin Ciobanu explică faptul că în acest caz judecătorii au aplicat „o grilă extrem de îngustă” în ce privește acțiunile Securității din perioada regimului comunist.
„Nu poți să spui că Securitatea a fost o instituție legitimă a statului care a făcut cercetare și urmărire penală așa cum face azi, de exemplu, procuratura”, a spus expertul.
El mai spune că, în lume, în ce privește studiul politicii memoriei, România e considerată un caz extrem, având în vedere cât de extinse și invazive au fost acțiunile Securității ca poliție politică în comparație cu ce s-a întâmplat în alte țări din lagărul socialist.
Discursul național-comunist
Decizia Curții Supreme de Justiție în cazul Gheorghe Ursu confirmă încă o dată faptul că ofițerii de Securitate, deși au fost anchetați după Revoluție, nu au fost niciodată condamnați, deși instituția, în perioada regimului Ceaușescu, a fost cea care a avut rolul determinant în limitarea libertăților individuale și menținerea dictaturii.
„…există o foarte mare rezistență a corpului ofițeresc care mai este încă în viață și care a făcut parte din fosta Securitate”, a declarat profesorul Daniel Șandru pentru spotmedia.ro.
„După anii ’90, ofițerii Securității au reușit, fiecare pe culoarele pe care le-a avut la dispoziție, să se branșeze fie în zona deciziilor politice sau administrative, fie în zona de afaceri, fie, de ce nu, chiar în zona culturii largi populare”, a explicat el.
„Discursul prin care se clamează revenirea la național-comunism și la eroismul Securității, care nu făceau abuzuri și crime la adresa propriei populații, e foarte larg răspândit”, spune Daniel Șandru. „Era pace și liniște, iar agenții Securității se ocupau cu apărarea țării, aceasta fiind o minciună sfruntată, pe care o vehiculează în permanență în spațiul public”, a mai spus directorul institutului care se ocupă cu investigarea crimelor din perioada comunistă.
Despre moartea inginerului și scriitorului Gheorghe Ursu s-au scris cărți și sute de articole, s-au realizat filme documentare, iar uciderea lui în urma torturii din birourile Securității, aflate în strada Eforie din București, a devenit o scenă simbol a suferinței și sacrificiului suprem făcute de un om care a militat pentru dreptate și libertate, folosindu-se de posibilitățile epocii, măiestria și consecvența sa.
O justiție, degeaba
Într-un sondaj din iunie 2023, realizat de ONG-ul Geeks For Democracy, alături de Cult Research, 74% dintre români considerau că „Justiția nu-și face treaba”, iar 57% considerau că și Poliția e în aceeași situație.
Când trei din patru români susțin că în România nu se face dreptate, judecătorii și procurorii sunt plătiți cam degeaba, contribuția lor la funcționarea societății tinzând către zero.
Lipsa de încredere e atât de mare în sistemul de justiție, încât o mare parte dintre cetățeni consideră că acesta funcționează doar pentru a proteja elita politico-economică, una care a acaparat toate resursele și conduce neoficial țara.
Din păcate, decizia judecătorilor de la Curtea Supremă nu face decât păstreze neîncrederea în autorități la un nivel scăzut, dar creează și contextul pentru proliferarea mișcărilor extremiste și apariția unor explozii sociale.
„La mijloc e vorba despre beneficiile acestor oameni. Știm cu toții, periodic avem discuții în spațiul public despre cum diverși magistrați sau diverși oameni care au făcut parte din Securitate s-au bucurat de privilegii importante. Unele dintre cele mai mari pensii speciale care s-au acordat în România erau date unor foști magistrați comuniști și unor oameni care au lucrat în zona Securității. E vorba despre absolvirea de orice vină a celor care au lucrat în Securitate, și care, într-o formă sau alta au contribuit la represiunea comunistă”, a declarat cercetătorul în știința politice Costin Ciobanu.
Motivarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, text integral
Citește și:
