Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
sâmbătă, 20 februarie 2021
Din crimele lui Pacepa, „omul cu injecția”, adulatul lui Tismăneanu și Liiceanu. Asasinarea la București a disidenților sârbi Alexander Opojevici, cetățean român și Djoka Stojanovic, cetățean belgian și răpirea lui Vladimir (Vlado) Dapcevic, în 1975
Programul ultrasecret de investigare a extratereștrilor a dispărut din Pentagon - Autor: Mihai Popescu - 20 februarie 2021, 11:28 - Sursă: Evenimentul zilei
Programul ultrasecret de investigare a extratereștrilor, o istorie ciudată. Ani de zile, Pentagonul prin Programul ultrasecret de investigare a extratereștrilor, denumit oficial Programul avansat de identificare a amenințărilor aerospațiale a investigat rapoarte despre obiecte zburătoare neidentificate, potrivit oficialilor Departamentului Apărării. New York Times a obținut în urmă cu ceva vreme declarații de la unii participanți la program. Aceste indicii a fost condus de un un înalt oficial din serviciile de informații militare, Luis Elizondo, al cărui birou, la etajul al cincilea al inelului C al Pentagonului, era ascuns adânc în labirintul clădirii.
Departamentul Apărării nu a recunoscut niciodată existența programului, pe care spune că l-a închis în 2012. Dar unele surse spun că, în timp ce Pentagonul a pus capăt oficial finanțării, programul a rămas operațional. În ultimii ani, spun ei, oficialii din program au continuat să investigheze relatări, în timp ce își îndeplineau celelalte atribuții în cadrul Departamentului de Apărare (D0D).
Programul clasificat ca fiind confidențial – multe părți din el rămân încă clasificate – a început în 2007 și inițial a fost finanțat la cererea lui Harry Reid, congresmanul democratul din Nevada, care era liderul majorității Senatului la acea vreme și care a avut mult timp un interes aparte pentru fenomenele spațiale. Cei mai mulți bani s-au îndreptat către o companie de cercetare aerospațială condusă de un antreprenor miliardar și prieten de lungă durată al lui Harry Reid, Robert Bigelow, care lucrează în prezent cu NASA pentru a produce navete pe care oamenii să le poată folosi în spațiu.
Programul ultrasecret de investigare a extratereștrilor
În emisiunea „60 de minute” a CBS din 2017, Robert Bigelowa spus că este „absolut convins” că există extratereștrii și că U.F.O. (OZN – Obiecte Zburătoare Neidentificate) au vizitat Pământul. Lucrând cu compania din Las Vegas a lui Bigelow, programul Pentagonului a produs documente care descriu anumite obiecte zburătoare care păreau să se deplaseze la viteze foarte mari, fără semne vizibile de propulsie, sau care pluteau fără mijloace aparente de ridicare.
Oficialii din program au studiat, de asemenea, videoclipuri cu întâlniri între obiecte necunoscute și avioane militare americane – inclusiv unul al unui obiect oval albicios, de dimensiunea unui avion comercial, urmărit de două avioane de luptă Navy F / A-18F plecate de pe portavion Nimitz în largul coastei San Diego în 2004.
Harry Reid, care s-a retras din Congres anul acesta, s-a declarat mândru de program. „Nu-mi este rușine, nici nu-mi pare rău că am început programul acesta”, a spus acesta. „Cred că este unul dintre lucrurile bune pe care le-am făcut în serviciul meu de congres. Am făcut ceva ce nimeni nu a mai făcut. ”
Alți doi foști senatori și membri de vârf ai unui subcomitet de cheltuieli pentru apărare – Ted Stevens, republican din Alaska și Daniel K. Inouye, democrat din Hawaii – au susținut, de asemenea, Programul avansat de identificare a amenințărilor aerospațiale.
Oamenii consideră, uneori, știința inexplicabilă
Deși nu contestă rezultatele programului, Sara Seager, astrofizician la M.I.T., a avertizat că a nu cunoaște originea unui obiect nu înseamnă că este de pe altă planetă sau galaxie. „Când oamenii pretind că observă fenomene cu adevărat neobișnuite, uneori merită să fie investigată cu seriozitate”, a spus ea. Dar, a adăugat ea, „ceea ce oamenii nu înțeleg când vine vorba de știință intră în categoria fenomenlor inexplicabile. James E. Oberg, fost inginer al navetei spațiale NASA și autorul a 10 cărți despre zborurile spațiale care deseori dezbate observațiile privind O.Z.N. – U.F.O. , a fost, de asemenea, sceptic: “Există o mulțime de evenimente banale și trăsături de percepție umană care pot explica aceste povești”, a spus Oberg.Totuși a menționat că a apreciat cercetările. „S-ar putea să existe o perlă acolo”, a spus el.
Ca răspuns la întrebările de la NYT, oficialii Pentagonului au recunoscut luna aceasta existența programului, care a început ca parte a Agenției de Informații pentru Apărare. Oficialii au insistat că efortul s-a încheiat după cinci ani, în 2012. „S-a stabilit că există alte probleme cu prioritate superioară care meritau finanțare și a fost în interesul DoD să facă o schimbare”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului, Thomas Crosson, într-un e-mail, referindu-se la Departamentul Apărării. .
Dar Luiz Elizondo a spus că singurul lucru care s-a încheiat a fost finanțarea guvernului, care s-a stopat în 2012. De atunci, Luiz Elizondo a spus într-o declarație către NYT că el a continuat să lucreze cu oficiali din Marina SUA și C.I.A. El a continuat să coordoneze programul biroul său din Pentagon până în octombrie 2016, când a demisionat pentru a protesta împotriva a ceea ce el a caracterizat drept secret excesiv și opoziție internă.
VIDEO EXCLUSIV Peter Szijjarto acuză o campanie concertată împotriva Ungariei: Curentul liberal internațional nu digeră succesul nostru - Cristina Cileacu - 20.02.2021 06:00 - Sursă : DIGI24
VIDEO EXCLUSIV Peter Szijjarto acuză o campanie concertată împotriva Ungariei: Curentul liberal internațional nu digeră succesul nostru
Lasă-mă, dar nu-mi da pace. Cam așa se poate descrie relația dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles. Ungaria face notă discordantă cu deciziile Uniunii Europene pe tot mai multe paliere, dar, de partea cealaltă, nici UE nu are reacții clare asupra acțiunilor guvernului ungar. Libertatea presei a fost afectată, cetățenii maghiari primesc vaccinuri din Rusia și China, iar ideea de respectare a statului de drept nu mai este așa prezentă în discursul public european. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a venit la București pentru întâlniri cu autoritățile române și a împărtășit într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24 viziunea Budapestei în legătură cu toate aceste probleme, dar și concluziile discuțiilor avute cu partea română.
„Dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic” - aceasta este filosofia pe care Budapesta dă asigurări că o are atunci când susține că are tot interesul ca românii să aibă succes. „Avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări”, a declarat Peter Szijjarto în interviul pentru Digi24.
În plus, el spune că sunt și câteva chestiuni în care România și Ungaria își pot uni forțele pentru un lobby eficient la Bruxelles. Însă atunci când vine vorba de Uniunea Europeană, Budapesta vede lucrurile puțin mai nuanțat, iar Peter Szijjarto acuză chiar o campanie concertată de știri false și miniciuni îndreptată împotriva țării sale.
Pariul Ungariei cu noul guvern român
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Sunteți în vizită în România, aveți întâlniri cu mulți oficiali de la noi, deci ce este pe agenda de discuții?
Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei: Cred că faptul că aveți un guvern nou la București este o șansă să reluăm, promovăm și îmbunătățim relațiile noastre. Noi avem un mod simplu de a gândi, care spune că dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic. Iar noi suntem foarte interesați de succesul românilor, suntem foarte interesați să creștem această relație în domenii practice, pentru că noi credem că dacă vom avea câteva povești de succes de cooperare practică în domenii precum energia, infrastructura, atunci întreaga relație, chiar și la nivel politic, va fi mai plăcută și bazată pe respect reciproc.
Deci, a fost foarte important pentru mine astăzi să-i întâlnesc pe noii miniștri ai economiei și transporturilor, precum și pe jumătate-noul ministru al energiei, pentru că acestea sunt domeniile unde aceste povești practice de succes pot fi construite. România este a patra piață de export pentru noi și este situată foarte sus în preferințele investitorilor ungari interesați. Multe companii ungare au investit aici, așteptăm mai multe companii românești să investească în Ungaria și avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări și sunt și câteva chestiuni unde putem să ne unim forțele la Bruxelles, fie că este vorba despre energia nucleară sau procedura juridică împotriva pachetului de mobilitate, care dezavantajează companiile noastre de logistică.
Planurile Ungariei şi gazul din Marea Neagră
Cristina Cileacu: Și ce se va întâmpla cu BRUA, dacă tot ați deschis subiectul gazelor, o să construiți conducta spre Austria sau aveți alte planuri?
Peter Szijjarto: Ceea ce am agreat cu miniștii sunt următoarele lucruri...
Cristina Cileacu: Cu miniștrii noștri.
Peter Szijjarto: Da, sigur. Acum am îmbunătățit interconectorul dintre România și Ungaria într-o manieră care ne ajută să livrăm 1,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care orice perimetru din Marea Neagră va fi deschis pentru exploatare, atunci va trebui să creștem această capacitate, noi suntem complet pregătiți pentru asta și vom dori să creștem capacitatea interconectorului la 4,4 miliarde de metri cubi anual, deci am putea să cumpărăm mai mult de la voi și voi veți putea să livrați mai mult Ungariei.
Conform proiectelor de dezvoltare internă din Ugaria, am construit un interconector cu Slovacia, care poate face față unei cantități mai mari, cam 5 miliarde de metri cubi pe an, iar acest lucru vă va asigura vouă ocazia să livrați gazul spre Austria, pentru că interconectorul ungar se leagă de conducta mare, transeuropeană, care pleacă din Slovacia și se termină în Baumgarten, Austria. Deci această sursă de livrare este mai sustenabilă, avem totul gata, singurul lucru nesemnificativ care lipsește este gazul. Atât timp cât nu este o decizie finală de investiții din partea OMV, Exxon sau oricine va deține proiectul Neptun Deep (n.r. perimetru de gaz din Marea Neagră), deci cât timp nu avem o decizie finală de investiții, acestea sunt doar chestiuni teoretice, dar sperăm să trecem la chestiuni mai practice.
De ce investeşte în România guvernul lui Viktor Orban
Cristina Cileacu: Să revenim la investiții, pentru că știu că ați discutat puțin și cu ministrul nostru de externe despre subiectul investițiilor făcute de guvernul Ungariei în România. Guvernul dvs. are multe investiții în România, de la achiziția de clădiri la construcția de stadioane.
Peter Szijjarto: Dacă vorbim despre dezvoltarea economică, mai subliniez o dată că, dacă vecinii noștri au mai mult succes, cu atât va fi mai bună poziția noastră.
Cristina Cileacu: Da, ați spus asta deja.
Peter Szijjarto: De aceea suntem interesați de succesul economic și de progresul României. Cele mai mari companii ungare, inclusiv MOL, cea mai mare companie de la noi, dar și cea mai mare în domeniul energiei, OTP, cea mai mare bancă ungară, Richter, cea mai mare companie farmaceutică din Ungaria, Hell, cel mai mare producător de băuturi energizante, toate au investiții semnificative în România.
Cristina Cileacu: Întrebam, dle ministru, despre investițiile guvernului dvs, nu despre companii.
Peter Szijjarto: Guvernul nostru a alocat resurse financiare pentru o fundație înregistrată conform legilor românești, în conducerea căreia aveți cetățeni români. Ei au dreptul să anunțe licitații pentru producție, agricultură, turism etc, și pot distribui banii pentru cei care îndeplinesc condițiile lor de investiție. L-am informat pe actualul ministru al economiei că un astfel de program se derulează, aceste companii investesc în baza subvențiilor de la guvernul ungar, plătesc taxe aici, angajează oameni de aici, angajează furnizori de aici, lucru care este în beneficiul reciproc al ambelor țări.
Cristina Cileacu: Dar ce câștigă guvernul dvs?
Peter Szijjarto: Cum adică?
Cristina Cileacu: Adică ce câștigă guvernul dvs din toate acestea?
Peter Szijjarto: Cu cât este mai puternică aici comunitatea, cu cât sunt mai puternici aici antreprenorii, cu atât este mai bine pentru noi, pentru că România este a patra piață de exporturi pentru noi.
De ce se contrazice Ungaria cu Uniunea Europeană
Cristina Cileacu: Ungaria este un fel de copil rebel când vine vorba despre ce fel de decizii europene respectă sau nu, deci, de ce pare Ungaria mereu împotriva tuturor deciziilor europene importante?
Peter Szijjarto: Nu este adevărat, nu suntem împotriva tuturor deciziilor europene, sunt și chestiuni unde suntem de acord, sunt chestiuni unde suntem printre cei mai performanți și chestiuni unde vom avea mereu o poziție puternică împotrivă. Îți pot da câteva exemple: migrația, este evident că nu vom fi niciodată de acord cu actuala politică pentru migrație a Bruxelles-ului, nu suntem de acord cu permiterea migranților ilegali să intre în Uniunea Europeană, nu suntem de acord cu redistribuirea obligatorie a migranților între statele membre, ținem la dreptul nostru de a avea o decizie proprie legat de cine poate intra pe teritoriul țării noastre și cine nu; dacă vorbim despre politicile familiale este clar că le avem pe ale noastre, sunt cele care subvenționează familia (n.r. tradițională), nu acceptăm niciun fel de contra-propunere în această privință.
Dar dacă este despre dezvoltare economică, economia verde și alte chestiuni practice suntem printre performerii de top din aceste domenii. Dar, ca stat membru suntem interesați ca Uniunea Europeană să fie puternică și în viitor și credem că multe decizii luate la Bruxelles nu ajută UE să fie puternică. Suntem împotriva abordării federaliste și credem că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe state membre puternice. Asta înseamnă că nu vom accepta ca alte competențe să fie luate de la statele membre, pentru că asta ar slăbi statele membre, iar asta ar însemna slăbirea Uniunii Europene în sine.
Cât de liberă este presa din Ungaria
Cristina Cileacu: Cum stați cu libertatea presei, pentru că știți, este o piesă despre video-ul care „ucide” radioul. În cazul Ungariei, guvernul lui Viktor Orban a ucis radioul. Ultimului radio independent i s-a suspendat licența săptămâna trecută, aveți multe media sub control guvernamental, deci cum vede de fapt guvernul dvs meseria de jurnalist?
Peter Szijjarto: Îmi pare rău să spun, dar ceea ce ai citat tu aici sunt toate știri false și nu este cinstit, nu este corect.
Cristina Cileacu: În regulă. Și de ce sunt false?
Peter Szijjarto: Resping complet orice tip de minciună împotriva țării mele și împotriva guvernului meu, că nu asigurăm libertatea presei. Dacă ai vorbi ungurește și te-ai uita la comentariile din media ungară ai vedea că cele mai multe media au poziții antiguvernamentale. Asta este adevărul. Nu poți numi un singur sector media unde cele mai circulate, cele mai văzute, cele mai ascultate, cele mai citite rețele media ar fi mai prietenoase, ar simpatiza sau ar susține guvernul.
Peter Szijjártó: Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea
Cristina Cileacu: Deci ce spuneți este că întreaga media din vestul Europei și Uniunea Europeană mint când vine vorba despre libertatea presei...
Peter Szijjarto: Absolut, asta spun.
Cristina Cileacu: Și care este motivul pentru care ar face asta?
Peter Szijjarto: Nu știu, poate are un motiv politic.
Cristina Cileacu: Motiv politic pentru cine, pentru care dintre ele?
Peter Szijjarto: Îți spun ce cred eu. Ce văd este că în ultimii 11 ani, deci pentru perioada de când suntem la conducerea țării, am implementat o politică care merge complet împotriva curentului liberal, în chestiuni precum migrația, politicile familiale și alte lucruri de acest gen. Mergem complet împotriva curentului principal și avem succes, pentru că oamenii ne susțin, am câștigat alegerile continuu, cu două treimi din majoritate.
Cristina Cileacu: Da, dar acum sondajele sunt mai puțin în favoarea partidului dvs.
Peter Szijjarto: De ce spui asta?
Cristina Cileacu: Pentru că am văzut sondaje. Sunt și acelea false?
Peter Szijjarto: Am câștigat ultimele alegeri locale, ultimele alegeri europarlamentare.
Cristina Cileacu: În regulă, vom vedea alegerile de anul viitor.
Peter Szijjarto: Am câștigat și ultimele alegeri și când s-a spus că opoziția unită ne va bate, dar le-am câștigat. Deci prefer să câștig alegerile, nu sondajele. Dar ce voiam să spun este că liberalii nu pot digera faptul că un guvern conservator, cu o politică puternică creștin-democrată și patriotică, are succes. Așa ceva este complet de nedigerat pentru curentul liberal internațional. De aceea, sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea. Realitatea este că majoritatea media ungare sunt antiguvern și dacă tu sau alții care spuneți altceva ați vorbi maghiară și ați intra pe orice platformă de știri, ați vedea că este o majoritate puternică a presei care este împotriva guvernului. Noi acceptăm că este o chestiune democratică, dar cred că dacă vorbim despre libertatea presei nu ar trebui să contestăm dreptul unei media să gândească și pozitiv despre ceea ce face guvernul. Și nu pot accepta ca o media care se poate întâmpla să fie pozitivă la adresa guvernului este imediat calificată de alții ca fiind controlată de guvern, deținută de guvern, înrobită de guvern și tot felul de astfel de lucruri. Deci chiar nu accept că toate rețelele media ar trebui să aibă doar viziuni politice liberale și atunci acestea sunt libere, iar dacă au alte abordări, atunci obligatoriu nu sunt libere. Cred că asta nu este corect.
Cristina Cileacu: Deci ce spuneți, ca să închidem acest subiect, este că Uniunea Europeană sau toată media din Uniunea Europeană are un fel de campanie împotriva Ungariei legată de libertatea presei?
Peter Szijjarto: Da, absolut.
Ungaria şi prietenia cu Rusia
Cristina Cileacu: Subiectul următor este politica externă a Uniunii Europene, unde din nou, Ungaria are o altă viziune și să luăm la rând cele trei superputeri. În primul rând, Rusia. Bineînțeles, Viktor Orban are o relație foarte bună cu Vladimir Putin, este un fapt cunoscut. Dar acum Rusia este într-un război al declarațiilor cu Uniunea Europeană. Care este viziunea Ungariei, cum ar trebui întreaga UE să relaționeze cu Rusia?
Peter Szijjarto: În primul rând, este foarte nedrept să portretizezi poziția noastră ca și cum noi am fi mai aproape de Rusia decât sunt alte țări mari din vestul Europei.
Cristina Cileacu: Am spus că premierul dvs are o relație bună.
Peter Szijjarto: Da, dar ar fi trebuit să continui propoziția, precum cancelarul german.
Cristina Cileacu: Precum cancelarul german.
Peter Szijjarto: Precum președintele francez.
Cristina Cileacu: Dar premierul dvs se întâlnește foarte des cu președintele rus, deci..
Peter Szijjarto: Nu mai des decât liderii vestici. O dată pe an. Și nu am citit niciun comentariu din partea media liberală care se plânge de vreo întâlnire dintre cancelarul german și președintele rus sau una între președintele francez și cel rus.
Cristina Cileacu: Ambii, Macron și Merkel, au fost criticați pentru că au proiecte sau idei de colaborare.
Peter Szijjarto: Dar nici eu nu sunt de acord cu asta, pentru că aici trebuie să fim practici. Și aici văd că cei care critică Rusia în cel mai dur mod cu putință, la nivel de comunicare, fac cele mai mari afaceri cu Rusia, în subteran. Eu sunt responsabil și de investiții, și de cooperarea internațională (n.r. pentru Ungaria) și văd cu cine concurăm pentru oportunitățile pieței sau pentru investiții când este vorba despre Rusia. Cele mai mari companii din vestul Europei sunt acolo să concureze, să investească și să exporte. Ipocrizia și corectitudinea politică sunt acolo din plin. Noi avem nu o relație specială, ci una practică și corectă cu Rusia.
Ungaria, picior de pod pentru China
Cristina Cileacu: Să trecem la China, pentru că este o altă superputere unde Uniunea Europeană are câteva chestiuni de rezolvat.
Peter Szijjarto: Dacă vorbim despre China, eu văd o competiție mare în Europa: cine poate coopera cu chinezii în cel mai benefic mod. Concurăm pentru investițiile chineze, iar restul competitorilor sunt restul țărilor europene. Iar companiile chineze din Ungaria, multe dintre ele au devenit chinezești pentru că au avut loc preluări globale, pentru că, companii chineze au cumpărat companii americane, germane, elvețiene, canadiene etc. Relația noastră se bazează pe respect reciproc cu chinezii și facem mai puține afaceri cu ei decât cu restul companiilor vestice din Europa. Nu suntem pentru o politică externă care să fie împotriva interesului nostru național. Interesul nostru național este să avem relații practice și pragmatice cu, să spun, superputerile, cum le-ai numit tu, așa că nu renunțăm la interesul nostru național, mai ales dacă luăm în calcul că nici alții nu fac acest lucru.
Nostalgie pentru Donald Trump?
Cristina Cileacu: În ceea ce privește SUA, din moment ce Joe Biden a spus că țara dvs este o autorcrație?
Peter Szijjarto: Bineînțeles, nu am fost fericiți cu acest lucru, pentru că țara noastră este o democrație.
Cristina Cileacu: Deci și în cazul lui Joe Biden avem știri false?
Peter Szijjarto: Nu. Ce îți spun este că noi suntem o democrație.
Cristina Cileacu: Deci el era neinformat.
Peter Szijjarto: Nu știu care este motivul, ar trebui să-l întrebi, nu sunt purtătorul lui de cuvânt. Deci, nu știu de ce a spus asta. Ce știu este că eu trăiesc în Ungaria de 42 de ani deja și cred că simt și știu mai multe despre ce se întâmplă în Ungaria, iar Ungaria este o democrație funcțională. Putem avea dezbateri politice. Unii pot spune, și este ceva legitim, că ceea ce guvernul face în Ungaria este displăcut politic de cineva. Dar asta este una, nu trebuie să ne placă ce fac alții. Putem fi conservatori, creștini, democrați etc.
Cristina Cileacu: Este politică.
Peter Szijjarto: Dar să caracterizezi ceva ca fiind non-democratic doar pentru că este ceva ce nu ne place nu este ceva ce putem accepta. Îți pot spune că am avut cea mai bună relație politică între SUA și Ungaria în ultimii patru ani, suntem gata și am fi foarte fericiți să menținem asta, dar nu depinde doar de noi. Respectăm SUA enorm, îi respectăm pe americani, decizia lor (n.r. politică) și suntem gata să lucrăm cu orice conducere aleasă de voința poporului de acolo. Şi trebuie să respectăm că americanii au ales această administraţie. Şi am fi fericiţi să lucrăm la creşterea şi îmbunătăţirea acestei relaţii cu Ungaria, pe toate domeniile posibile, în anii care vin.
SUA au o comunitate de investitori mare, în Ungaria, 1.700 de companii americane operează la noi, angajează mai mult de 100 de mii de cetăţeni ungari, avem misiuni comune cu trupele americane în cadrul NATO şi în afara lui, în Irak, deci pilonii de apărare şi cel economic sunt funcţionali.
În ultimii patru ani am avut şi pilonul politic foarte funcţional, de asemenea, şi scopul nostru este să menţinem asta. Şi sperăm că această gen de voinţă a noastră va fi reciproc şi din partea noii administraţii americane, în baza încrederii reciproce şi a respectului reciproc. Pot să îţi spun că în timpul campaniei (n.r. electorale), anumite declaraţii sunt mai dure, faţă de cele care se fac în afara campaniei, deci am mai văzut asta, sigur o să mai vedem asta.
Cristina Cileacu: Dle ministru, mulțumesc pentru acest interviu.