Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

vineri, 8 ianuarie 2021

Cum a fost posibil să fie invadat Capitoliul. Culisele schimbării misiunii Gărzii Naţionale de către Pentagon - de Cristina Ene - 8 ianuarie 2021, 12:56 - Sursă : Adevărul.ro

                                                                                           Foto AFP
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cum a fost posibil să fie invadat Capitoliul. Culisele schimbării misiunii Gărzii Naţionale de către Pentagon


 8 ianuarie 2021, 12:56
de
Cristina Ene

   Pentagonul a limitat misiunea Gărzii Naţionale din Districtul Columbia la suport în monitorizarea traficului înaintea mitingului de miercuri al susţinătorilor preşedintelui în exerciţiu Donald Trump în contextul certificării de către Congres a victoriei lui Joe Biden, relatează Washington Post, potrivit chron.com. După asaltul asupra Capitoliului, misiunea a fost schimbată, Iar unii oficiali locali acuză întârzieri ale intervenţiei 
Pentagonului.

  Pentagonul a interzis ca membrii Gărzii Naţionale să fie înarmaţi sau în echipamente de revoltă, să interacţioneze cu manifestanţii sau să folosească resursele de supraveghere şi aeriene fără aprobarea secretarului apărării, potrivit unor memo-uri emise la solicitarea primarului Districtului Columbia, spun oficiali familiari cu ordinele.

  Garda Naţională din D.C avea permisiunea de a desfăşura o forţă de răspuns rapid doar ca soluţie de ultimă instanţă.

  Poliţia Capitoliului. cea care raportează Congresului şi are sarcina de a asigura protecţia acestuia, nu a solicitat suport din partea Gărzii decât în cursul zilei de miercuri, când mitingul la care chemase preşedintele în exerciţiu a escaladat prin luarea cu asalt a clădirii Capitoliului.

   Miercuri în preajma prânzului, şeful poliţiei Capitoliului a cerut ajutorul unor oficiali de rang înalt ai Pentagonului alături de oficiali ai municipalităţii.

  Unul dintre oficialii familiari cu apelul telefonic a declarat că şeful poliţiei a confirmat că are nevoie de ajutorul Gărzii Naţionale, iar răspunsul - care a venit aba după un moment de tăcere din partea unui oficial al secretarului Apărării - a fost că acest nu va fi posibil.

  Oficialul a răspuns în numele Secretarul Apărării, comandantul de facto al Gărzii Naţionale din D.C, care nu era prezent, motivând că nu doresc să audă „optica„ soldaţilor de la Capitoliu, au declarat doi oficiali din muncipialitatea districtului. 

  Muriel Bowser, primarul oraşului Washington DC, democrat, a confirmat aceste detalii într-un interviu cu The Washington Post explicând că poliţia Capitoliului „a dat foarte clar de înţeles că au nevoie de ajutor excepţional, inclusiv din partea Gărzii Naţionale. Exista preocupare în rândul armatei legată de prezenţa personalului militar înarmat în preajma Capitoliului”. O altă îngrijorare a fost măsura în care Congresul a a invitat la această intervenţie.

   Un oficial din cadrul ministerului Apărării a declarat că generalul de la telefon nu a respins formal solicitarea, ci doar a subliniat imaginea negativă creată de prezentţa personalului militar la Capitoliu, un punct cu care primarul a fost de acord, iar ulterior a discutat chestiunea cu superiorii săi.

   Acesta a adăugat că Bowser a fost de acord că poliţia din DC să vină în sprijinul forţelor de ordine de la Capitoliu, iar Garda să acorde asistenţă poliţiei DC în afara clădirii.

  Oficialul citat a mai spus că armata a vrut să fie soluţie de ultimă instanţă, în vreme ce oficialii militari îl îndemnaseră pe Bowser să ceară sprijin suplimentar din partea forţelor de ordine federale, ceea ce aceasta a făcut abia miercuri.

  Liderii de rang superior ai Pentagonului au evaluat ulterior solicitarea şi au activat Garda Naţională ca apoi să ceară guvernatorilor statelor vecine să trimită întăriri din partea propriilor gărzi.

                                                                                FOTO EPA-EFE

  Totodată, oficialii au ridicat unele din limitările misiunii, permiţând echipamentul de revoltă, dar nu şi armele, pentru a stabili un perimetru de securitate în jurul Capitoliului.

   În schimb legiuitorii şi alţi oficiali ai statelor, între care guvernatorii statului Maryland şi Virginia au dat de înţeles că ar fi vrut ca Pentagonul să se mişte mai rapid în tranziţia între misiuni şi în chemarea de trupe din Garda Naţională a statelor vecine. 

   Larry Hogan, guvernatorul republican din Maryland, a spus că a fost sunat de unul din liderii camerei Reprezentanţilor, Steny Hoyer, care i-a spus că se află într-o locaţie sigură alături de preşedinta Camerei Nancy Pelosi şi liderul minorităţii democrate din Senat Chuck Schumer. 

  „Eram la telefon cu Hoyer care se ruga de noi să trimitem Garda. Striga la Schumwer şi spunea că avem autorizarea să o facem, iar eu l-am contrazis: Îţi spun că nu avem autorizare”. 

    În cele circa trei ore în care Pentagonul a schimbat misiunea Gărzii Naţionale, poliţia Capitoliului a fost copleşită, iar manifestanţii au luat cu asalt clădirea, unde legiuitorii au fost nevoiţi să se pună la adăpost şi să se baricadeze în birourile lor.   

   Pentagonul a lăsat apoi în seama forţelor de ordine federale să evacueze protestatari din clădire, ezitând să trimită garda în clădire. Până la lăsarea serii însă membrii ai Gărzii Naţionale s-au alăturat poliţiei Capitoliului şi agenţilor federali şi de poliţie pentru a restabili un perimetru de siguranţă în jurul clădirii.

  Joi, au fost trimise forţe ale Gărzii Naţionale din mai multe state.

            La 24 de ore de la breşa de securitate de la Capitoliu, secretarul interimar al Apărării Christopher Miller a calificat violenţele „reprobabile şi contrare principiilor Constituţiei Statelor Unite”.

  Ryan McCarthy, secretarul armatei SUA, comandantul de facto al Gărzii Naţionale a Districtului Columbia în numele preşedintelui, întrucât D.C nu e un stat, a spus că 6.200 de soldaţi din Garda Naţională, inclusiv din alte state, vor fi desfăşuraţi în oraş şi în jurul oraşului  pentru a asigura securitatea în zilele următoare.

   Autoritatea prezidenţială asupra Gărzii Naţionale din D.C este delegată Secretarului Apărării, iar apoi secretarului armatei, care ia deciziile de comandă.


   
    McCarthy a declarat joi că soldaţii au acţionat cât au putut de repede odată ce autorităţile locale au solicitat sprijin suplimentar, explicând că oficialii nu au anticipat incidente de asemenea natură, deşi pe platformele online se lansau chemări la acţiuni violente.

  Un oficial al apărării a explicat că armata emite memo-uri ce trasează parametrii unei misiuni, iar limitele intervenţiei stabilite înainte de certificarea de miercuri a rezultatelor alegerilor prezidenţiale au fost de înţeles având în vedere că oficialii din D.C. au solicitat trimiterea a circa 340 de agenţi ai Gărzii Naţionale cu sarcina de a monitoriza traficul.

   Oficialul a spus că natura misiunii iniţiale cerute de D.C şi structura de comandă a Gărzii Naţionale din Districtul Columbia sunt factori care cel mai probabil au îngreunat acţiunea autorităţilor de a trimite prompt agenţi la Capitoliu.


    Liderii Pentagonului au apărat momentul reacţiei Gărzii menţionând confuzia în revizuirea misiunii iniţiale de-a lungul a multiple agenţiii şi jurisdicţii pe parcursul unei situaţii haotice derulându-se rapid.

    McCarthy a explicat că după izbucnirea violenţelor la 14.00 (ora locală) a discutat cu Bowser şi s-a convenit asupra unui număr de 200 de soldaţi suplimentari ai Gărzii Naţionale.

   Apoi l-a informat pe Miller care a autorizat trimiterea tuturor membrilor disponibili ai Gărzii din D.C. şi anume în jur de 1.000 de soldaţi, care să ajungă la D.C Armory în decurs de 4 ore. 

   În tot acest timp agenţii din Garda Naţională erau retraşi din misiunea lor limitată la trafic şi chemaţi să îmbrace echipamentele de revoltă, fiind direcţionaţi să asiste forţele de ordine de la Capitoliu. 

  Context
       
  Forţa federală de poliţie a afirmat săptămâna trecută că are un plan cuprinzător pentru a asigura siguranţa Congresului în timp ce aleşii americani ratifică victoria obţinută în Colegiul Electoral de Joe Biden.


  Ceea ce s-a văzut însă a fost un eşec, potrivit deputatului Tim Ryan, preşedinte Comisiei de alocări pentru ramura legislativă din Camera Reprezentanţilor, care supervizează bugetul alocat Poliţiei Capitoliului.

  
"Au existat în mod clar eşecuri enorme, strategice şi de planificare ale Poliţiei Capitoliului, ale ofiţerilor legislativului şi ale oricui altcuiva a făcut parte din coordonarea acestui efort aici", a spus Ryan, un democrat din Ohio. 

  "Aceasta este clădirea Capitoliului american, cu Congresul SUA în sesiune, ocupându-se de procesul electoral prezidenţial", a mai spus el.

  Citiţi şi: 

Joe Biden: „Dacă era vorba de o manifestaţie Black Lives Matter, ar fi fost un tratament foarte diferit”

citeste totul despre: pentagon asalt capitoliu garda nationala a sua
Citeste mai mult: adev.ro/qmm2nr






Donald Trump ar vrea să se autograţieze - de Afrodita Cicovschi- 8 ianuarie 2021, 11:52 - Sursă: Adevărul.ro

                                                                                    FOTO EPA-EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html
                            Internaţional / Statele Unite

Donald Trump ar vrea să se autograţieze 

8 ianuarie 2021, 11:52
de
Afrodita Cicovschi
 
      Donald Trump a evocat posibilitatea de a se autograţia, declară surse apropiate dosarului pentru Reuters, precizând că o astfel de graţiere ar fi întru totul excepţională, notează news.ro.

  Casa Albă, contactată de Reuters, a refuzat să comenteze.

    Cotidianul The New York Times dezvăluia recent, citând două surse, că Donald Trump le-a spus consilierilor săi că intenţionează să se graţieze, în urma alegerilor de la 3 
noiembrie.

 ”În mai multe discuţii, care au avut loc după alegerile prezidenţiale, Donald Trump le-a spus consilierilor săi că se gândeşte să-şi acorde o graţiere prezidenţială şi a întrebat care ar fi efectele asupra sa din punct de vedere juridic şi politic, potrivit acestor surse”, scris NYT.

       Ziarul scrie însă că era neclar dacă Donald Trump a revenit asupra acestui subiect după violenţele sângeroase care au avut loc miercuri seara la Capitoliu


    De altfel, procurorul interimar din Washington, Micheal Sherwin, a anunţat că va analiza rolul tuturor persoanelor implicate în protestele violente de la Sediul Congresului, inclusiv posibila contribuţie a lui Donald Trump. „Dacă cineva a avut vreun rol şi dovezile întrunesc elementele unei infracţiuni, vor fi inculpaţi”, a adăugat procurorul.

  Procurori federali din Washington au întocmit deja 15 dosare penale după violenţele de la Capitoliu. Cele mai multe acuzaţii se referă la intrarea neautorizată în sediul Congresului şi la deţinerea de arme de foc.

   „Toate opţiunile sunt pe masă”, inclusiv acuzaţii de conspiraţie sedicioasă, revoltă şi insurecţie, a adăugat acesta.  
   O parte din ofiţerii de poliţie de la Capitoliu au apărut în înregistrări video în care pozau pentru selfie-uri alături de protestatarii pro-Trump care au pătruns în clădirea ce găzduieşte Camera Reprezentanţilor şi Senatul SUA.

   Sherwin a mai declarat că au fost furate aparate electronice din birourile senatorilor americani, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea naţională.

  „Au fost furate materiale şi trebuie să identificăm ce s-a făcut, să atenuăm (consecinţele)” deoarece există riscul ca securitatea naţională să fie afectată, a spus el. „Deocamdată nu cunoaştem dimensiunea pagubelor în acest moment - dacă au existat pagube, nu cunoaştem amploarea acestora”, a completat el, citat de Agerpres.

citeste totul despre: donald trump gratiere statele unite alegeri sua 2020
Citeste mai mult: adev.ro/qmlzpo





Vor intra oare în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii?- Autor : Cristian Unteanu - 8 ianuarie 2021, 09:45 - Sursă : Adevărul .ro


                                                        FOTO EPA-EFE / Michael Reynolds
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cristian Unteanu:


Vor intra oare în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii?


 8 ianuarie 2021, 09:45

 Aşa se pare. Aşa ar fi firesc după asaltul mulţimii sprijinitorilor lui Trump, care şi-a motivat la Washington trupele extremei drepte indicând foarte clar ţinta: Capitoliul.

  Ceea a urmat, ştiţi foarte bine. Ceea ce va urma, nimeni nu ştie foarte precis cu toate că, cu greu, foarte lent, apar primele semnale că autorităţile se mobilizează la rândul lor pentru a aplica legile (teoretic foarte dure) în cazul constatării unui atac bine pregătit şi organizat împotriva ordinii statului şi al simbolurilor sale. Cadrul de intervenţie există, din moment ce foarte numeroşi membri ai celor două camere ale Congresului, dar şi Preşedintele-ales Joe Biden, au caracterizat evenimentele drept „insurecţie“, deschizând astfel, foarte precis, o zonă de acuzaţii directe dintre cele mai grave, toate în domeniul ordinii şi securităţii naţionale. Sigur că o soluţie imediată poate fi cea formulată de liderii democraţi adică organizarea unei proceduri imediate de „impeachment“, posibilă în contextul acordului aproape unanim şi bicameral asupra responsabilităţilor personale ale lui Trump în toată povestea asta care devine din ce în ce mai sordidă şi primejdioasă. A şi apărut un termen potrivit: „snap impeachment“, procedură de urgenţă destinată unei situaţii excepţionale.

  De ce se grăbesc atât? Pentru a da un semnal mai puternic ca niciodată în istoria SUA că actualul Preşedinte în funcţie a încălcat deloc simbolica linie roşie care desparte ţara de haos, cu convingerea că trebuie adus de urgenţă în faţa justiţiei, unele surse juridice specializate în cazuri cu problematică asemănătoare explicând că, fără o asemenea decizie şi inculpare instantanee pentru îndemn la revoltă împotriva statului, cu interdicţia de a părăsi ţara, Trump ar putea să dispară într-un safe-heaven. Posibil, dar, personal, cred că asta ar fi o lovitură teribilă, poate ultima, adusă credibilităţii şi prestigiului SUA, un lucru de care absolut nimeni nu are nevoie, fie prieten sau duşman.

 Cred, mai degrabă, că a intrat în viteză de croazieră ancheta anunţată personal de Directorul General al FBI


„FBI Director Christopher Wray issued the following statement regarding the January 6, 2021, violent activity at the U.S. Capitol.

  ”The violence and destruction of property at the U.S. Capitol building yesterday showed a blatant and appalling disregard for our institutions of government and the orderly administration of the democratic process. As we’ve said consistently, we do not tolerate violent agitators and extremists who use the guise of First Amendment-protected activity to incite violence and wreak havoc. Such behavior betrays the values of our democracy. Make no mistake: With our partners, we will hold accountable those who participated in yesterday’s siege of the Capitol

  Let me assure the American people the FBI has deployed our full investigative resources and is working closely with our federal, state, and local partners to aggressively pursue those involved in criminal activity during the events of January 6. Our agents and analysts have been hard at work through the night gathering evidence, sharing intelligence, and working with federal prosecutors to bring charges. Members of the public can help by providing tips, information, and videos of illegal activity at fbi.gov/USCapitol. We are determined to find those responsible and ensure justice is served.“


     Asta este deja o indicaţie majoră în sine, deoarece sentimentele de disperare şi furie sunt atât de puternice - pe plan intern şi demonstrate de reacţii internaţionale - încât FBI-ul a decis să anunţe două elemente esenţiale care să dovedească naţiunii că-şi ia în serios treaba şi că va ataca baza organizaţiilor extremiste, cerând (ceea ce face rar şi doar în cazuri foarte deosebite) sprijinul populaţiei în ceea ce ar putea să devină cea mai importantă vânătoare din istoria organizaţiei. În consecinţă, aveţi cumva informaţii, fotografii sau înregistrări video, iată al doilea comunicat FBI:


„FBI Seeking Information Related to Violent Activity at the U.S Capitol Building



  The FBI is seeking information that will assist in identifying individuals who are actively instigating violence in Washington, D.C. The FBI is accepting tips and digital media depicting rioting and violence in the U.S. Capitol Building and surrounding area in Washington, D.C., on January 6, 2021.

  If you have witnessed unlawful violnt actions, we urge you to submit any information, photos, or videos that could be relevant at fbi.gov/USCapitol.

  Please use this form to submit any images, videos, or other multimedia files you have related to possible violations of federal law committed. Our goal is to preserve the public’s constitutional right to protest by protecting everyone from violence and other criminal activity.

You may also call ‪1-800-CALL-FBI (1-‪800-225-5324) to verbally report tips and/or information related to this investigation.


  If you do not have an attachment but have information to provide, please submit it at tips.fbi.gov.



 „Reward:

  The FBI is offering a reward of up to $50,000 for information leading to the location, arrest, and conviction of the person(s) responsible for the placement of suspected pipe bombs in Washington, D.C. on January 6, 2021

   
Details:

   At approximately 1:00 p.m. EST on January 6, 2021, multiple law enforcement agencies received reports of a suspected pipe bomb with wires at the headquarters of the Republican National Committee (RNC) located at 310 First Street Southeast in Washington, D.C. At approximately 1:15 p.m. EST, a second suspected pipe bomb with similar descriptors was reported at the headquarters of the Democratic National Committee (DNC) at 430 South Capitol Street Southeast #3 in Washington, D.C.“

   Foarte interesantă situaţie deoarece se constituie ca o imagine negativată în oglindă a „situaţiei insurecţionale“ la care s-au gândit legislatorii americani atunci când au formulat „Insurrection Act“

        Textul din 3 martie 1807 este extraordinar de interesant şi niciodată abrogat, „Insurrection Act“ în care (vezi foto) şi unde se afirmă următoarele: „În toate cazurile de insurecţie sau încălcarea legilor, fie ale Statelor Unite, fie ale oricărui stat sau teritoriu, acolo unde este legitim ca Preşedintele SUA să cheme milţia în scopul înăbuşirii unei asemenea insurecţii, sau pentru a face ca legile să fie corect aplicate, va fi legitim să folosească în aceste scopuri, aşa cum crede că este necesar, orice parte a forţelor terestre sau navale ale forţei militare a SUA, după ce mai întâi a urmat cerinţele legii în acest sens.“ Înainte de a invoca această lege, preşedintele „trebuie mai întâi să emită o proclamaţie prin care ordonă insurgenţilor să se disperseze într-o anumită perioadă de timp. Dacă situaţia nu se rezolvă, Preşedintele poate emite un Ordin Executiv prin care să dispună trimiterea de trupe“.

    Dar - şi asta este discuţia de acum între sprijinitorii necondiţionaţi ai lui Trump - foarte puţină lume ştie că actul legislativ respectiv a fost amendat  în 2006 (aveţi aici modificările) şi autorizează preşedintele să facă apel la forţele armate sau miliţiilor sau prin orice alte mijloace în cazul unui „dezastru natural sau atac terorist“ specificând că „atunci când Preşedintele că obstrucţii, combinaţii sau adunări sau o rebeliune împotriva SUA fac nepractică impunerea legilor SUA în oricare Stat prin demersul obişnuit al procedurilor judiciare, poate face apel la la un Serviciu Federal precum miliţia oricărui Stat şi să folosească asemenea forţe armate precum consideră el necesar pentru impunerea acelor legi sau pentru înăbuşirea rebeliunii“. Legea a fost invocată frecvent, spre exemplu, în anii '60 pentru a face faţă revoltelor din Detroit, apoi pentru a pune capăt violenţelor şi furturilor din case le şi magazinele abandonate după trecerea uraganului Hugo în 1989 şi în timpul revoltelor de stradă din Los Angeles (1992) provocate de achitarea unor ofiţeri de poliţie albi în cazul omului de culoare Rodney King.

       A folosi aceste texte de lege reprezenta însă un pariu extrem de riscant pe care nici măcar Trump nu a mai îndrăznit să-l facă până la capăt, de unde brusca sa schimbare de mesaj de acum. E oare rezultatul unei negocieri sau un pod creat pentru a depăşi primejdia anchetei care, până acum, combină acuzaţii de complot împotriva ordinii statului şi conspiraţie de a prelua cu forţa controlul instituţiei simbolice a democraţiei SUA?

Oricum ar sta lucrurile, este vorba, să nu uităm nici un moment acest lucru, despre o investigaţie şi în privinţa cauzelor care au provocat moartea a cinci persoane, dintre care şi un poliţist din dispozitivul de securitate de la Capitoliu. În principiu, asta nu ar trebui niciodată uitat, nici rămas nepedepsit. Căci urmează un alt moment, 20 ianuarie, în care lucrurile ar putea derapa în lipsa unui mesaj foarte clar care să spună că au intrat în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii.

citeste totul despre: statele unite capitoliu insurectie donald trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmlttv

E vorba despre „o insurecţie provocată de preşedintele SUA“, spune senatorul republican Mitt Romney. Şi mai zice că vor exista consecinţe - Autor : Cristian Uneanu - 7 ianuarie 2021, 11:49 - Sursă : Adevărul.ro


Unul dintre cei care au luat cu asalt clădirea Capitoliului, pozând pentru presă în biroul liderului Camerei Reprezentanţilor 
SUA FOTO AFP
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html


Cristian Unteanu:

E vorba despre „o insurecţie provocată de preşedintele SUA“, spune senatorul republican Mitt Romney. Şi mai zice că vor exista consecinţe 


7 ianuarie 2021, 11:49 


      Asta este realitatea dramatică şi putem doar să presupunem care vor fi consecinţele mişcărilor care urmează, cele dictate de logica supravieţuirii diverselor sisteme politice din întreaga lume.

   Toate afectate - începând cu puterile aliate - de descoperirea brutală, publică, transmisă în direct şi la oră de vârf, discutată pe toate canalele de presă, a şirului de vulnerabilităţi grave, structrale, care au permis evenimentele fără precedent din seara trecută.

   Nimeni nu a fost pregătit deoarece nimeni nu era pregătit să creadă că aşa ceva ar putea fi posibil, urmare a unei condiţionări americane şi globale că democraţia SUA este perfect structurată, că este exemplul ultim de maturitate, soliditate şi predictibilitate care face că rupturile de sistem să fie nu improbabile, ci, pur şi simplu, imposibile datorită barierelor de protecţie impenetrabile. Atât la nivel de mentalitate, cât şi, fizic, datorită forţei extraordinare a sistemelor de prevenţie asigurate de NSA, în special de FBI şi agenţiile asociate de protecţie internă, cât şi de cele militare de supraveghere şi eventual de intervenţie conform prevederilor care descriu acţiunile care pot fi întreprinse în „situaţii insurecţionale“.

  
                                                             FOTO EPA-EFE ADVERTISING

    Eşecul este cu atât mai grav cu cât semnalele şi rapoartele informative fuseseră transmise în flux continuu spre Washington, desigur ajunseseră pe biroul prezidenţial, dar Trump a ales - şi în acest caz - să le ignore şi să le treacă în registrul de „probleme locale care trebuie rezolvate de autorităţile locale“ (vezi un caz asemănător, tras la indigo, când demonstranţii proveniţi dintr-o grupare de extremă dreapta au luat cu asalt birourile unui parlament local, antrenament util pentru a demonstra că se poate), fără să fi declanşat acţiunile penale în consecinţă. Cadrul mai mult decât favorizant care să susţină apariţia unui sentiment al impunităţii susţinut ieri prin apariţia în mijlocul lor a însuşi conducătorului iubit şi Măreţului Cârmaci care, repetând alegaţiile obişnuite şi niciodată dovedite privind furtul alegerilor, le-a indus certitudine că, cumva, sunt acoperiţi de autoritatea prezidenţială superioară. De aici şi uluirea manifestanţilor când poliţia, într-un final, a contra-atacat, susţinută de elemente ale Gărzii Naţionale.

      Cum de n-au existat nici perimetre de securitate vizibile de descurajare şi nici forţe de intervenţie gata pregătite, în condiţiile în care de zile întregi, între membrii grupărilor de extremă-dreapta circulau apeluri la violenţă? Cum s-a ajuns ca pe zidurile Capitoliului să se poată urca de parcă băieţii s-ar fi aflat într-una din taberele de antrenament deţinute de diviziile lor para-militare?


   Brusc, tuturor li s-a făcut frică. Foarte frică din două motive. Primul este că, aşa cum spun unele servicii de informaţii, chiar dacă este absolut clară soarta jocului politic iniţiat de Trump, nu este deloc sigur că ceea ce s-a petrecut ieri la Washington nu s-ar putea repeta , dar cu mult mai mare intensitate, în ziua de 20 ianuarie, la depunerea jurământului de Joe Biden. Şi nu numai la Washington ci, mai ales, în diferite oraşe din SUA, în statele unde există mişcări extremiste de dreapta fervent susţinătoare - chiar şi în aceste condiţii - a politicilor lui Trump. Iar asta nu ar face decât să continue dezastrul care s-a produs de data asta, cu certitudine, la nivelul imaginii internaţionale şi credibilităţii SUA, cea mai importantă moştenire politică lăsată în urmă de preşedintele Donald J. Trump.

        Dar nu e numai atât. Liderilor politici din întreaga lume li s-a făcut frică şi de faptul că scenele de ieri de la Washington ar putea sau chiar pot slăbi temeliile ordinii internaţionale şi aduce un prejudiciu important în ce înseamnă credibilitatea construcţiei de securitate bazată pe criteriile democraţiei occidentale. Care, până ieri seară, echivala cu cea americană.

Aşa se explică şirul de reacţii-avertisment din partea liderilor politici.

  Fostul preşedinte George W. Bush a condamnat în termeni foarte duri o „insurecţie“ demnă de o „republică bananieră“, fostul preşedinte Bill Clinton îl acuză direct pe Trump de a fi responsabil de „scânteia declanşatoare a exploziei“, iar Barack Obama a declarat că regretă „scenele ruşinoase“ petrecute la Washington. Şeful diplomaţiei europene a anunţat că am asistat „la un asalt inedit împotriva democraţiei americane“, iar Heiko Maas, ministrul de Externe german ,a dat un mesaj spunând că „Trump şi partizanii săi at trebui ca, în fine, să accepte verdictul urnelor şi să înceteze să calce în picioare democraţia“, amintind şi că „vorbele incendiare s-au transformat în acte de violenţă“. Prim-ministrul Boris Johnson a condamnat „scenele ruşinoase“ de la Washington, iar ministrul de Externe francez Le Drian a evocat „un atac grav împotriva democraţiei“ şi Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a spus pe Twitter: „Scene şocante la Washington. Trebuie respectate rezultatele acestor alegeri democratice“.


  Numai revoltă pur şi simplu?

   
Evident că nu.


  Pe de o parte, panica cuprinde rândurile celor care, din convingere, oportunism sau banale interese materiale, au susţinut, idolatrizat şi făcut o propagandă neruşinată în favoarea lui Trump personal încercând sâ-l proiecteze ca personalitate mesianică la orizonturile istoriei omenirii. Dar mai sunt şi jucătorii de nivel înalt din tabăra respectivă care anunţă că urmează o nouă etapă în acţiunile care se desenează deja împotriva lui Trump, susţinute cu fervoare şi de o parte dintre liderii republicani. Şi se vorbeşte despre chestiuni grave, aşa cum o face Mitt Romney, unul dintre liderii cei mai influenţi ai republicanilor. Citiţi cu mare atenţie ce spune:

         „Ne-am reunit azi din cauza ego-ului rănit al unui om egoist şi al furiei partizanilor săi pe care i-a dezinformat în mod deliberat în decursul ultimelor două luni şi pe care i-a stârnit din nou în această dimineaţă. Ceea ce se petrece acum este o insurecţie provocată de preşedintele SUA....Cei care au ales să continue să susţină maşinaţiunile sale primejdioase, opunându-se rezultatelor unor alegeri legitime şi democratice, vor fi pentru totdeauna consideraţi drept complici la un atac fără precedent împotriva democraţiei noastre. Ne vom aminti de rolul lor în acest episod ruşinos al istoriei americane. Va fi moştenirea pe care o vor lăsa.“

   Pe surse, sunt deja nominalizate atât lista cu infracţiuni pentru care se va cere inculparea unui grup de persoane (incluzându-l pe Trump) pentru infracţiunea prezumată de organizare şi încurajare de acţiuni insurecţionale la adresa statului, cât şi o alta, se pare deschisă, care se va oficializa după 20 ianuarie, cu persoane care susţin acest viitor demers juridic, în continuarea celui deja cerut FBI de doi membri ai Congresului. Au dreptate?


    Chiar dacă, în urmă cu foarte puţin timp, Senatul a confirmat definitiv victoria lui Joe Biden, chiar dacă lucrurile sunt legalmente imposibil de contestat, Turmp nu renunţă. Pe Twitter, adjunctul şefului de cabinet al Preşedintelui a pus un mesaj din partea şefului său (cu acces interzis 12 ore pe FB şi Twitter): „Chiar dacă personal sunt în complet dezacord cu rezultatul acestor alegeri, iar realitatea îmi conformă spusele, cu toate astea pe 20 ianuarie se va desfăşura o tranziţie ordonată a puterii. Am spus întotdeauna că ne vom continua lupta pentru ca doar voturile legal exprimate să fie luate în seamă...Cu toate că asta reprezintă încheierea celui mai formidabil mandat din istoria prezidenţialelor, nu este decât începutul luptei noastre pentru a face ca America să devină din nou formidabilă“.

        Adică cum? Cu cine de partea sa? În ce condiţii „de luptă“?


P.S. Mi se pare foarte grav, nespus de grav, că în mulţimea aflată în marş pentru asaltul asupra Capitoliului, flutura şi un steag românesc. Deranjează pe cineva dintre autorităţile noastre apariţia acestei imagini oarecum neobişnuite? Dacă da, există vreo explicaţie?

citeste totul despre: donald trump insurectie washington statele unite mitt romney
Citeste mai mult: adev.ro/qmk4xb

Războiul lui Trump cu America - Autor: Iulian Chifu - 7 ianuarie 2021, 08:57 - Sursă : Adevărul.ro


                                                                                     FOTO EPA-EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html


Iulian Chifu:


Războiul lui Trump cu America 


7 ianuarie 2021, 08:57


     Donald Trump intră urât în istorie. Îşi încheie mandatul demonstrând că nu ar fi trebuit să ajungă niciodată preşedinte. Demonstrează faptul că democraţia fără lege, fără instituţii, fără Constituţie şi fără stat de drept nu există!

     Că populismul şi pretinsa democraţie directă cu masele nu înseamnă altceva decât manipulare calificată şi haos. Şi mai demonstrează ceva: democraţia fără meritocraţie, fără responsabilitate poate aduce în prim plan personaje precum Donald Trump, care aruncă în aer America pentru zeci de ani!

         Donald Trump e în război cu America. E în război cu Constituţia americană, cu democraţia, cu legea. Cum altfel poţi să menţii poveşti şi iluzii care frizează patologicul şi să menţii captivă o întreagă populaţie care are încredere în tine, incitând-o să vină la Washington, să protesteze în ziua validării simbolice şi formale a preşedinţiei contracandidatului tău, şi să o arunci asupra Congresului pentru a te menţine la putere dincolo de votul poporului american, a statelor, a Electorilor? Cum e posibil ca să te rupi de propriul tău partid, Partidul Republican, care te-a susţinut, să te rupi de ramura legislative aleasă pe care vrei să o răstorni, de administraţiile statelor americane, inclusive republican, care au organizat şi desfăşurat alegerile, de curţile de justiţie care au judecat, şi de propria administraţie centrală, ba chiar de propriul vicepreşedinte? Iată cum. Iată unde duce spirala tăcerii, unde duce ocrotirea orgoliului unui personaj, fie şi preşedinte de stat, unde duce să nu spui adevărul întotdeauna şi la timp. Cu orice risc!

  Ieri, consilierii din jurul lui Trump au intrat în exasperare deplină. Nu au mai avut nici o reacţie. Au urlat neputincioşi în faţa nebuniei care s-a declanşat. Nu au mai avut argumente şi au transmis public că preşedintele a înnebunit, că nu mai poate fi controlat, că nu mai e preşedinte. Cetăţeanul Donald Trump, cu umorile şi limitele sale, cu toate metehnele sale, s-a revărsat şi a preluat rolul Preşedintelui Donald Trump, care nu a mai putut fi îndiguit de proprii colaboratori, de instituţiile democratice ale statului american, de lege. Şi s-a revărsat peste America. S-a certat cu congresmenii republicani, cu stafful său, cu propriul vicepreşedinte pentru că nu făceau ceea ce vroia el, chiar dacă i s-a spus că e ilegal, imposibil, nedemocratic, neconstituţional. Liderul majorităţii republicane din Senat a fost atacat, alături de numărul doi pentru care Trump a ameninţat că-i va pune un contracandidat în alegerile viitoare. Presiuni, ameninţări, şantaj, totul pentru a rămâne la putere dincolo de vot, de lege.


           Evenimentele de ieri sunt incalificabile. Luarea cu asalt a Congresului era de neconceput. Şeful Executivului American, preşedintele Trump, a fost cel care şi-a trimis trupele de susţinători fanatici, extremişti, contra Congresului. În cea mai mare democraţie a lumii. Fiecare va plăti, începând cu fiecare participant care a pătruns în Congres şi terminând cu Donald Trump, care devine un cetăţean obişnuit din 20 ianuarie. Şi va ajunge, foarte probabil, în faţa instanţelor. Iar cea mai suprarealistă imagine a fost cea a unui comunicat în care vicepreşedintele American, alături de şefii Camerelor, de Ministerul Apărării şi Primarul Washingtonului luau măsuri pentru încheierea dezordinii iar Preşedintele american nu se mai afla nicăieri în spaţiul gestionării haosului pe care l-a creat.

  
Fiecare va răspunde în faţa legii pentru cee ace a făcut. Aceasta e frumuseţea şi puterea democraţiei. Dar acest lucru nu explude faptul că America pe care o lasă Trump în urmă e bolnavă. Bolnavă, scindată, cu falii majore în interiorul societăţii care vor necesita o perioadă îndelungată de vindecare. Coeziunea societală este la nivelul cel mai de jos pe care-l cunoaştem, în condiţiile unei Americi care a trecut şi prin segregaţionism, şi prin luptele pentru drepturile populaţiei de culoare, şi pentru drepturile femeilor, şi prin asasinate politice. O parte ţine de Donald Trump, de populism şi modul în care a ajuns la conducerea statului american. O parte ţine de social media şi construcţia unei tehnologii ale cărei consecinţe sociale nu au fost scontate, fără criterii şi calificări, cu falsuri şi incitări la ură lăsate mult prea multă vreme să circule şi cu emoţiile care au luat locul raţiunii şi umorile care au luat locul regulilor.

  Recompunerea Americii va dura. Şi va fi grea. Se va realiza cu greu şi în timp. Prestigiul Americii va fi recâştigat exact prin forţa democraţiei sale de a se vindeca şi de trumpism. Altfel, după mine, Donald Trump şi-a încheiat cariera politică, visele unei noi candidature în 2024 sunt deja date uitării, iar posibilitatea de a controla Partidul Republican sau măcar o parte a Partidului Republican pălesc astăzi după enormitatea petrecută la 6 ianuarie.


                                                                                             FOTO EPA-EFE


        Un val masiv de ruşine se abate asupra contestatarilor rezultatelor alegerilor, contestatari fără probe, fără argumente. Înseamnă să te lupţi cu poporul american, cu votul său exprimat, fără argumente şi fără probe, pe bază de poveşti, presupuneri şi cu teorii ale conspiraţiei nesubstanţiate vreodată în instanţe, eventual cu violenţa contra reguli şi democraţiei. Deci şi adepţii lui Trump vor păli în rândurile republicanilor, pas cu pas. Şi, oricum, vor fi supuşi oprobiului public. Şi Partidul Republican îşi va reveni, menţinând linia roşie a democraţiei ca far călăuzitor al limitelor acţiunii politice. Din păcate, Donald Trump l-a costat enorm, iar Republicanii au pierdut majoritatea în Senat pe mâna lui Trump, în Georgia, tot miercuri.


       Cred că evenimentele de miercuri, 6 ianuarie trebuie să fie o lecţie învăţată şi pentru România. Şi pentru orice democraţie. Trebuie să înţelegem că e un timp pentru decenţă, bun simţ, respect al fiecăruia, şi un timp când trebuie ca toţi cei cu scaun la cap să se ridice împotriva ilegalităţilor şi a politicienilor abuzivi şi complet ieşiţi din spaţiul raţiunii, argumentelor, realităţii. Care trăiesc în universuri paralele, în care Adevărul e doar ceea ce cred ei că e adevărat. Am demonstrat că am ştiut să facem acest lucru şi la 10 august, şi la referendumul pentru justiţie, şi la alegerile prezidenţiale, şi trebuie să o facem în continuare.

      Trebuie să înţelegem că a spune public că AUR e o infecţie şi nu un produs al democraţiei este o obligaţie. Că a umbla cu mănuşi cu nişte lideri aberanţi apăruţi întâmplător în politică nu înseamnă că protejăm democraţia, din contra. Da, e important de studiat şi bolile societăţii, de vindecat şi lipsa de lidership calificat şi ruptura elitei politice actuale de elita profesională şi de cea naturală a societăţii. Toate trebuie vindecată, sunt boli ale societăţii noastre, şi AUR nu e decât expresia acestei situaţii la nivelul societăţii. E un simptom al unei boli ce trebuie abordată.

   Şi nu sunt vinovaţi alegătorii sau cetăţenii care au căutat un debuşeu în lipsă de opţiuni. Înseamnă că trebuie ca partidele democratice să le ofere opţiuni. Să umble puternic la rezerva de cadre, să se deschidă, să schimbe nivelul de pregătire al actualilor politicieni de prim plan. Să se lupte pentru a aduce valuri noi de oameni pregătiţi, cu cariere, recunoscuţi, buni profesionişti. Cu riscul de a pierde propriile poziţii din prim planul partidelor. Doar aşa ne putem vindeca. Împreună, fără a lăsa pe cineva în urmă. Dar spunând lucrurilor pe nume.

citeste totul despre: donald trump statele unite protest violente washington
Citeste mai mult: adev.ro/qmjwyg





Republica Populară Orwellian- Autor: Eliza Francu - 05.01.2021- Sursă: Revista22


Republica Populară Orwelliană

Condamnarea jurnalistei care a relatat despre Wuhan arată faptul că în China nu mai există nimic altceva decât un prezent fără început și fără sfârșit, în care partidul are întotdeauna dreptate.

Eliza Francu05.01.2021

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

         „Războiul este pace. Libertatea este sclavie. Ignoranța este putere” erau cele trei sloganuri-nonsens ale partidului unic din distopia publicată de Orwell în 1949. Oricine încalcă ideologia partidului, oricine manifestă vreo formă de gândire critică, orice individ care iese în afara limitelor milimetrice fixate de partidul unic devine o nonpersoană și este minuțios șters din istorie. Este exact ce se întâmplă în China anului 2021. Istoria pandemiei și a oamenilor care au încercat să arate lumii ce s-a întâmplat în primă instanță e rescrisă cu forța, așa cum dictează „Ministerul Adevărului” de la Beijing.

La sfârșitul anului care tocmai s-a încheiat, jurnalista chineză Zhang Zhan a fost condamnată de autoritățile chineze la patru ani de închisoare pentru dezvăluirile referitoare la felul în care acestea au gestionat la început pandemia. Capetele oficiale de condamnare au fost că Zhan „a căutat ceartă și a cauzat tulburarea liniștii publice”. (Formula este folosită adeseori de guvernul chinez pentru a scăpa de disidenți și de activiștii pentru drepturile omului.)

„Crima” jurnalistei-cetățean de 37 de ani a fost că s-a dus în Wuhan, în februarie, după izbucnirea pandemiei, și că a relatat detalii care contraziceau versiunea oficială a propagandei chineze. Vreme de trei luni, a documentat viața oamenilor de acolo și realitățile dureroase cu care se confruntau, de la spitale arhipline și depășite de situație la magazine goale.

Zhan, de profesie avocat, a intervievat oameni obișnuiți din Wuhan și a criticat în mai multe rânduri răspunsul partidului comunist la pandemie.

A postat informațiile, fotografiile și filmările pe Wechat, Twitter și YouTube (ultimele două – blocate în China). Toate relatările s-au terminat brusc în luna mai, când Zhang a fost găsită de poliție, arestată și adusă cu forța înapoi în orașul său, Shanghai. Poliția Gândirii a intrat în acțiune. După arestarea din luna mai, Zhang Zhan a intrat în greva foamei, singura formă de protest care îi rămăsese. Oficialii închisorii i-au introdus tuburi pe nas și pe gură pentru a o hrăni cu forța, ceea ce a dus la dureri permanente de stomac și în gât. I-au legat mâinile ca să nu își poată scoate singură tuburile, potrivit Amnesty International.

Un tratament echivalent torturii.

Totuși, jurnalista nu a cedat nici în închisoare. A avut curajul de a sfida partidul comunist pe mai departe: a pledat nevinovată. A negat vehement și că ar fi publicat vreo știre falsă – o acuzație în sprijinul căreia procurorii nu au adus niciun fel de dovadă. A îndrăznit să explice că legea chineză este de partea ei. Într-adevăr, potrivit Constituției chineze, „cetățenii din Republica Populară Chineză se bucură de libertate de expresie și de libertatea presei, au dreptul la asociere, procesiuni și demonstrații”. (Și pe parcursul procesului, Zhan a continuat să pledeze pentru libertatea de expresie și încetarea cenzurii.)

Cazul a ajuns în atenția Comitetului pentru Protejarea Jurnaliștilor (CPJ) în timpul simulacrului de proces. Organizația internațională avertizează că Zhan nu va supraviețui în închisoare după tortură și după ce a pierdut mult în greutate. Toate avertismentele ONG-urilor și presei internaționale sunt însă o luptă cu morile de vânt – litera legii chineze e una moartă pentru partidul unic. O demonstrează cât se poate de limpede numărul enorm de jurnaliști întemnițați din ordinul autorităților comuniste: nu mai puțin de 47 – iar statistica era valabilă la începutul lui 2020, când pandemia era abia la început. Dintre toate națiunile lumii, China deține așadar recordul absolut la numărul de jurnaliști închiși, potrivit statisticilor Reporteri Fără Frontiere. Și nici nu se mai obosește să ascundă asta.

Zhan nu este primul jurnalist închis de chinezi pentru relatările despre Covid. Pe măsură ce autoritățile au început să preia controlul asupra acoperirii mediatice a pandemiei, să oblige canalele oficiale de propagandă să prezinte răspunsul la criza sanitară drept unul eficient și rapid, au început să dispară și alți jurnaliști independenți. În februarie, a dispărut Chen Qiushi, care făcuse transmisiuni live din Wuhan în timpul lockdown-ului. (Abia în septembrie a venit informația că se află „sub supravegherea statului”.) Alți doi jurnaliști independenți – Li Zehua și Fang Bin – au fost, de asemenea, arestați după relatările despre pandemie.

Confruntat cu întrebările presei internaționale și ale asociațiilor de jurnaliști, guvernul chinez nu s-a obosit să răspundă. Iar tratamentul din închisoare nu seamănă nici pe departe celui aplicat de țările civilizate: jurnaliștilor li se refuză asistența medicală, iar avocații lor sunt în cele mai multe dintre cazuri forțați să demisioneze (mergând până la excluderea lor din barou). Suprimarea libertății de exprimare e departe de a fi o noutate pentru chinezi, iar Poliția Gândirii nu îi vizează doar pe jurnaliști.

În urmă cu câteva zile, s-a aflat că miliardarul Jack Ma (fondatorul Alibaba și filantrop) a dispărut din propria emisiune – Africa’s Business Heroes, după ce a criticat sistemul bancar chinez deținut de stat și practicile instituțiilor care ar trebui să reglementeze activitatea bancară. Finala emisiunii în care au fost formulate criticile a fost filmată în noiembrie și tot atunci a fost ultima dată când Jack Ma a fost văzut în public. Imaginea sa a fost scoasă de pe pagina emisiunii și din clipul de promovare, iar compania sa a fost delistată de la bursă și averea sa s-a micșorat cu 12 miliarde de dolari în decurs de câteva zile.

Revenind la cazul Zhan, el e cu atât mai important cu cât a fost primul jurnalist condamnat public pentru relatările despre pandemie. Nu este vorba așadar de un caz izolat, de o singură persoană care s-a luat la trântă cu uriașa mașinărie comunistă. Cazul Zhang expune atât ipocrizia și aroganța partidului unic, cât și felul găunos în care înțelege să respecte propria Constituție. Mai mult, prin faptul că îi pedepsește pe cei care au încercat să arate greșelile în felul în care a fost gestionată pandemia (ascunsă de ochii lumii săptămâni la rând, un interval crucial în care ar fi putut fi ținută sub control), Beijingul arată că în cazul vreunei viitoare alte pandemii va proceda în exact același mod: ascunzând gunoiul sub preș și înăbușind orice încercare de transparență. „Istoria s-a blocat. Nu mai există nimic altceva decât un prezent fără început și fără sfârșit, în care Partidul are întotdeauna dreptate.”

TAGS:

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima