Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

miercuri, 13 februarie 2019

Avertismentul lui Soros: Uniunea Europeană se poate prăbuși precum URSS în 1991 - Laurentiu Gheorghe | 12.02.2019 - Sursă : „Revista 22”

http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html

Avertismentul lui Soros: Uniunea Europeană se poate prăbuși precum URSS în 1991

Laurentiu Gheorghe | 12.02.2019
Europa trebuie să se trezească și să înțeleagă magnitudinea amenințărilor cu care se confruntă, spune George Soros într-un editorial publicat de "Project Syndicate" și preluat de cnbc.com.
Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din primăvara lui 2019, investitorul avertizează votanții că Uniunea Europeană ar putea avea o soarta similară cu cea a URSS-ului în 1991.
"Uniunea se află într-un moment revoluționar al existenței sale, iar rezultatul este foarte incert", a continuat Soros.
Mai mult, liderii europeni și formele lor de conducere prezintă asemănări semnificative unui "politburo" (organul de decizie al partidului comunist sovietic) la momentul declinului URSS, continuând să emită „ukazuri ca și cum acestea ar mai fi relevante”, crede Soros. "Din nefericire, partidele anti-europene se vor bucura de un avantaj considerabil în următoarele alegeri", afirmă omul de afaceri. Acest avantaj este generat, potrivit investitorului, de mai mulți factori concomitenți cum ar fi modelele depășite de partid care nu mai reflectă dorințele populației din numeroase țări europene, imposibilitatea schimbării tratatelor și lipsa unui sistem de disciplinare a țărilor care se abat de la principiile pe care Uniunea Europeană se bazează.
Remarcile lui Soros vin într-un cadru de instabilitate politică pe fondul ascensiunii mișcărilor populiste. Sentimentul anti-sistem regăsit din ce în ce mai frecvent printre alegători este evidențiat de cele mai importante evenimente care au marcat Europa sau sunt pe cale de a o face. Printre ele: Brexit-ul în Marea Britanie, revoltele civile din Franța și măsurile anti-imigrație generate de partidele iliberale din țări ca Polonia și Ungaria.
Soros a notat și situația actuală din Parlamentul Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel (care își exercită ultimul mandat) împreună cu propriul partid (CDU) și partidele din alianța cu care formează majoritatea (CSU și SPD) se confruntă cu o presiune constantă din partea partidului "Alternativă pentru Germania" (AfD, extrema dreaptă) ce câștigă voturi prin retorică eurosceptică și anti-imigranți.
În ceea ce privește Brexit, businessmanul notează că, deși electoratul britanic abia acum realizează consecințele alegerii făcute, își dorește să scape de acest proces, indiferent de consecințe. Acest fapt poate grăbi tratativele, în ciuda efectelor care vor modela țara în următoarele zeci de ani.
În ceea ce privește Italia, Soros susține că greșeala fatală a fost semnarea tratatului de la Dublin în 2017 care obligă refugiații să caute azil politic în prima țară de contact. Rezultatul a fost creșterea numărului de refugiați primiți, fapt ce a facilitat crearea unor mișcări de extremă dreapta precum Liga (extrema dreapta) sau Mișcarea 5 Stele, care formează în prezent coaliția de guvernare de la Roma.
Pentru a contracara aceste inițiative, Europa are nevoie să înțeleagă amploare inamicilor ei și să mobilizeze majoritatea pro-europeană pentru a apară valorile Uniunii. În caz contrar, visul european se va transformă într-un coșmar al secolului XXI, avertizează George Soros.
:

Radu Mazăre. Profilul unui fugar de sute de milioane de euro - de Ada Codau - 11.02.2019- Sursă : Revista 22


Radu Mazăre. Profilul unui fugar de sute de milioane de euro

Între Radu Mazăre urcat pe schele, pentru anveloparea blocurilor din Constanța, și fugarul Radu Mazăre, condamnat la nouă ani de închisoare în Dosarul retrocedărilor, au trecut aproape două decenii.
Ada Codau11.02.2019

http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html
Zi de zi, în tot acest timp, fostul primar al Constanței a fost idolul a zeci de mii de constănțeni. Continuă să fie și după fuga sa. De aceea, personajul nu merită să fie expediat la mijlocul jurnalelor de știri. Merită profilul unui fugar idolatrizat. Unul de sute de milioane de euro.
Radu Mazăre a fost, pe rând, edilul „mânca-l-ar mama”, cuceritorul de pensionare, primarul Playboy, politicianul „hărțuit” de instituțiile statului, de procurorii pe care el îi numea „slugoii lui Băsescu”. A fost preferatul multor ziariste din Constanța, dar și din capitală, care păreau că se prostesc instantaneu în fața lui, nemaifiind capabile să-i adreseze întrebări relevante. Mazăre a fost Nabucodonosor, împăratul roman Cezar, Suleyman magnificul, Ștefan cel Mare și Sfânt. Pentru bună parte dintre constănțeni, fostul pesedist a fost, chiar de patru ori la rând, urmare a alegerilor locale, un Dumnezeu pe pământ.
Cum a început idolatrizarea lui Radu Mazăre? La începutul anilor 2000, tânărul bucureștean inaugura, la Constanța, cozile umilinței. Pensionarii cu venituri mici primeau, lunar, câte un pui umflat cu apă, o sticlă de ulei și-o pungă de orez. Plătite din bani publici, nu de Radu Mazăre. Cu toate acestea, în mentalul colectiv, s-a înrădăcinat ideea că „ne dă Mazăre”„ne face Mazăre”. Dac-ai fi spus, în anii aceia, la o coadă de pensionari, că, de fapt, primarul nu le dă nimic, riscai să fii călcat în picioare. Iar asta nu e o metaforă. Dar, de fapt, idolatrizarea sa începuse cu mult înainte, căci politicianul a dat mereu impresia că ar fi împotriva „sistemului”. În realitate, el își construia propriul sistem. El și ai lui deveneau mainstream-ul.
Au urmat, pentru primar, ani de aur, ani de huzur, ani glorioși în care Radu Mazăre defila pe bulevardele Constanței în mașini de epocă, extravagante, opulente. Nu putea fi deranjat la sediul primăriei, el „făcea teren” toată ziua, în șlapi și șort. Era acționar într-o mulțime de firme dar, paradoxal, ani la rândul, se declara sărac lipit. Cel puțin asta a reieșit, timp de peste zece ani, din declarația lui de avere. Nici casă n-avea, amărâtul...
Pentru presa aservită, obedientă, Mazăre a fost cel care a dat drumul la robinetul cu bani. Bani publici. 800.000 de euro au mers, doar în 2009, urmare a unei licitații, către TV Neptun, post de televiziune deținut de foștii săi parteneri de afaceri, sub forma unor contracte de publicitate cu Primăria Constanța și a unor „știri pozitive”, favorabile administrației Mazăre. 800.000 de euro din banii tuturor constănțenilor!
Radu Mazăre a fost cultivat ca un guru. A fost idolatrizat de presă așa cum, foarte probabil, n-a fost idolatrizat niciun alt politician român postdecembrist. Nu doar de mass-media locale, ci și de cele centrale. Pesedistul apărea în diverse știri și emisiuni TV cu evident caracter publicitar, dar „vândute” oamenilor ca materiale jurnalistice de interes public. Mazăre putea să spună orice, să facă orice aluzie sexuală, orice glumă „de șantier”. Niciun ziarist de la aceste trusturi de presă nu-l contrazicea. Culmea, nici măcar atunci când el povestea despre propriile sale ilegalități: „Am mai cumpărat câte-un consilier local, l-am convins pe altul, l-am momit pe altul”. Referindu-se la „marile realizări”, precum Aqua Magic, construit pe unul dintre terenurile retrocedate ilegal, primarul Constanței explica nonșalant intervențiile sale, subliniind la final: „Eu îți povestesc acum ce am făcut acum zece ani, că s-a prescris”. Asta declara Mazăre, în cadrul unei emisiuni cu audiență uriașă la PRO TV. În acest timp, stațiunea Mamaia era prezentată, de televiziunile centrale, ca și când ar fi fost Saint Tropez, o veritabilă rețetă de succes pentru litoralul românesc. Evident, nimic mai fals. Dar Mazăre era deasupra adevărului și a misiunii publice a presei.
Și tot în relația cu presa, Radu Mazăre era un bărbat lipicios. Cu ziaristele. Uneori, intra cu ele într-o cadă umplută, probabil, cu lapte, pentru a vorbi despre... nimic. S-a întâmplat la Acasă TV, acolo unde a întrebat-o pe reporteriță dacă i-ar face plăcere sexul în trei și dacă e dispusă să plece cu el spre Constanța, după emisiune. Chiar și astăzi, la niște ani de la plecarea sa, unele dintre aceste ziariste par să trăiască în umbra fostului primar. El și numai el le făcea să uite, mai ales la TV Neptun și la cotidianul Telegraf, ce presupune profesia de jurnalist, ce înseamnă, de fapt, să iei un interviu decent, cât de important este, și dincolo de vremuri, adevărul.
Altfel, Radu Mazăre organiza conferințe de presă pe faleză, în piețe, în parcurile puține, triste și murdare ale Constanței, în cafenele și hoteluri. Chiar și ședințele de consiliu locale erau organizate în hotelul unui prieten. Și chiar și ele aveau, uneori, un aer de tavernă, când și când ceva suburban. Când nu încerca să pară un lord, Mazăre era un misogin autentic. Fapt pentru care n-a avut nicio rezervă în a-și numi colegele de partid, consiliere locale, „găini proaste”. Îl enervaseră ele cu ceva, fapt pentru care le-a pedepsit public.
În ultimii ani de mandat, Mazăre se declara din ce în ce mai „hărțuit”. Pe cale de consecință, mesajele sale către instituțiile publice ale statului au devenit mai sfidătoare, mai de prost gust, mai vulgare, mai agresive. Cu aproximativ un an înainte de demisia sa, Mazăre transmitea procurorilor care-l anchetau să-l „pupe-n...” posterior. Sigur, el n-a fost atât de elegant în exprimare. Fostul primar făcea, atunci, o demonstrație de putere. Cum, de altfel, a tot făcut de-a lungul mandatelor sale: demonstrații de putere în relația cu cetățenii Constanței, pe care nu îi consulta cu privire la cheltuirea banului public, în relația cu colegii săi de partid, pe care îi domina din priviri, în relația cu instituțiile publice (ANI, Poliție, DNA), pe care le sfida fără rezerve.
Atunci când nu se certa cu procurorii, Radu Mazăre defila pe un car alegoric prin Mamaia și participa, săptămânal, la un festival din stațiune. Avea, în ultimii ani din mandat, o plăcere aproape patologică de a fi, cel puțin vestimentar, vizual, altcineva decât era, de fapt. Împărat, sultan, faraon, salvamar. Iar asta plăcea mulțimii, turiștilor veniți de departe, care se uitau la fostul primar al Constanței ca la urs. Ce rușine pentru constănțenii onești, care nu-l votaseră! De altfel, ce rușine pentru orașul acesta!
În „interviul” acordat în cadă, Mazăre a spus că vrea să îmbătrânească pe mare, „pe un yacht populat de niște prezențe agreabile”. Nu-i tocmai departe de ce-a „profețit”. Atâta doar că acum e un fugar. Și tot acolo, în cadă, fostul primar a mărturisit: „Important nu e cât stai la birou, important e ce faci pentru oraș”. Ce-a făcut el pentru Constanța? El și o parte dintre „colegii” din Dosarul retrocedărilor? Au păgubit orașul cu peste 100 de hectare, prin retrocedări ilegale. Au păgubit statul român cu 114 milioane de euro, prejudiciu calculat în urmă cu peste zece ani. Este, probabil, unul dintre cei mai extravaganți și mai scumpi fugari.
Ceea ce trebuie să înțeleagă și cei care nu sunt constănțeni este faptul că, în acest oraș, vreme de 15 ani, legea și Constituția au fost călcate în picioare. Terenurile statului, inclusiv plaja, clădiri de patrimoniu, precum Castelul regal din Mamaia, parcul Tăbăcărie, toate au devenit victime ale lăcomiei „socialismului caviar”. Pe coperta revistei Playboy, unde a pozat Radu Mazăre, titlul era: „Eu cuceresc, nu plătesc”. Sigur, el se gândea la altceva. Dar noi, cei care nu l-am idolatrizat, ne-am gândit tot timpul că nota de plată ne revine tot nouă. Prin acest verdict, Justiția română a redat constănțenilor speranța.
TAGS:

joi, 7 februarie 2019


36 minute
Pe vremea cănd Haralambie Lizeta il” lucra” pe fiul meu cu ”acte măsluite” la EDIL URBAN- din Ordinul lui Mazăre la această societete din fieful Mazăre- Constantinescu  Director Carp ) O poreclită de ei ”acest copil orfan” al Primăriei , stupefiat am aflat că ”prietenul” meu era în Consiliu de Administrație . Nici până acum nu i-am spus câ știam acest fapt. Jenant!M-am judecat cu acești escroci și am câștigat, în rest numai de bine !

M.ZIUACONSTANTA.RO
Terenul pe care fiul, Radu, l-a vandut pe vremea cand era sef la RAEDPP si care, ulterior, a ajuns in proprietatea parintilor sai, l-a readus pe Constantin Bab

http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html

Pentru un teren vândut de fiu pe vremea când conducea RAEDPP: Constantin Babuş a ajuns la mâna Primăriei Constanţa (documente)

Pentru un teren vândut de fiu pe vremea când conducea RAEDPP: Constantin Babuş a ajuns la mâna Primăriei Constanţa (documente):
 Terenul pe care fiul, Radu, l-a vandut pe vremea cand era sef la RAEDPP si care, ulterior, a ajuns in proprietatea parintilor sai, l-a readus pe Constantin Bab http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html

Radu Babuș, finul lui Nicușor Constantinescu și subordonatul lui Radu Mazăre, în comisia de control a SRI. Tatăl parlamentarului, condamnat pentru corupție - Sursă : Infosud-est

http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html


Radu Babuș, finul lui Nicușor Constantinescu și subordonatul lui Radu Mazăre, în comisia de control a SRI. Tatăl parlamentarului, condamnat pentru corupție


info-sud-est-babus-raduLa doar 38 de ani, Radu Babuș a obținut al doilea mandat de parlamentar și are deja o experiență vastă în zona politico-administrativă. Babuș a ”absolvit” școala de la Constanța, unde i-a avut îndrumători pe nașul Nicușor Constantinescu și pe fostul său șef Radu Mazăre.
Tatăl deputatului, Constantin Babuș, a fost un pion important în primăria condusă de Mazăre și a ieșit din viața publică împreună cu o condamnare definitivă pentru luare de mită.
Pentru următoarea perioadă, Radu Babuș va activa în cea mai controversată comisie parlamentară, acolo de unde fostul său coleg Sebastian Ghiță a plecat aruncând în aer Serviciul Român de Informații, dar și credibilitatea parlamentarilor care ar fi trebuit să supravegheze activitatea serviciului de informații.

La 25 de ani, Mazăre l-a făcut șeful piețelor. La 33 de ani, Nicușor Constantinescu l-a cununat

În anul 2003, pe când avea doar 25 de ani, Radu Babuș a fost numit director al Regiei Autonome pentru Exploatarea Domeniului Public și Privat, o instituție importantă, aflată în subordinea Primăriei Constanța. Înfiinţată printr-o hotărâre a Consiliului Local Constanța din 1996, regia administrează terenurile, pieţele agroalimentare, târgurile, oboarele, bazarele și grupurile sanitare aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Constanţa. RAEDPP le poate închiria, le poate exploata prin diverse servicii și prestații ori poate desfășura alte activități, în conformitate cu legile în vigoare. Începând cu anul 2001, RAEDPP administrează și unităţile de învăţământ preuniversitar, clădirile şi terenurile aferente acestora. Radu Babuș a condus regia în perioada 2003-2012. În toată această perioadă, tatăl său a condus Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Constanța și, astfel, Radu și Constantin Babuș aveau controlul complet asupra domeniului public și privat constănțean.
Începând cu anul 2006, tânărul Babuș, care a acumulat rapid o avere impresionantă, a primit și funcția de consilier județean. În 2012, Babuș a devenit parlamentar pe listele USL (din partea PSD), iar în 2014 acesta a fost cercetat de procurorii DNA pentru că, în calitate de director al RAEDPP, a stabilit cu intenție o valoare diminuată pentru o suprafață de teren din stațiunea Mamaia (unul dintre dosarele în care Radu Mazăre este trimis în judecată). Ulterior, Babuș a fost scos de sub acuzare din lipsă de probe.
În anul 2011, atunci când Radu Babuș s-a căsătorit, naș de cununie i-a fost Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța la acea vreme.

Tatăl lui Babuș, condamnat pentru luare de mită

În primăvara anului 2005 are loc primul schimb de ”amabilități” între Radu Mazăre și procurorii PNA (ulterior, DNA). Fostul primar era cercetat pentru un contract de salubrizare, pentru concesionarea unui teren și tot atunci au început primele cercetări în dosarul retrocedărilor. La scurt timp, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu au început să lanseze atacuri furibunde la adresa procurorilor PNA susținând, printre altele, că procurorul care îl ancheta pe Mazăre îi ”alerga prin oraș” pe inamicii primarului pentru a obține denunțuri, dar și că magistratul i-ar fi zis, în prezența avocaților primarului: ”Dacă era după mine, eu nu vă chemam la PNA, dar am fost obligat de către șefi să vă chem”.
La 20 octombrie 2005, Constantin Babuș, tatăl parlamentarului Radu Babuș, este chemat la DNA Constanța în calitate de suspect într-un dosar de luare de mită, iar patru zile mai târziu acesta era reținut de procurori pentru 24 de ore. Constantin Babuș era șeful Direcției Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Constanța și fusese denunțat de patronul unui restaurant din Constanța. Conform informațiilor furnizate de DNA, Constantin Babuș ”a pretins și primit o mită de 20.000 de dolari pentru a-i facilita patronului o întâlnire și o negociere directă cu primăria” în vederea cumpărării terenului aferent restaurantului pe care denunțătorul îl avea în Constanța.
Imediat după reținerea lui Constantin Babuș, Mazăre și Constantinescu au început să împartă plângeri penale pe numele procurorilor, polițiștilor judiciari, șefului DNA și liderilor Guvernului pe care îi acuza de ”hărțuire și șantaj politic”.
info-sud-est-mazare-babusFacsimil din ziarul „Telegraf“
Însuși Constantin Babuș semnase o plângere penală pe numele procurorului care îl ancheta în care susținea că a fost chemat la o discuție informală în care i s-a adus la cunoștință că nu se urmărește inculparea ”unui simplu director din primărie”, ci că ”se țintește mai sus, să prindă rechinul cel mare”. În aceeași plângere întocmită pentru ”abuz în serviciu, instigare la denunțare calomnioasă și cercetare abuzivă”, Constantin Babuș susținea că a fost amenințat și cu faptul că fiul său, Radu Babuș, ”ar fi semnat niște acte mai rău ca primarul” în calitate de director al RAEDPP Constanța: ”Însă dacă voi colabora prin denunțarea șefului meu, primarul Radu Mazăre, fiul meu va fi iertat”.
La 19 decembrie 2005, Constantin Babuș a fost trimis în judecată și, nouă ani mai târziu, la 14 martie 2014, fostul director din primăria condusă de Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 2 ani și 10 luni cu suspendare pentru luare de mită.

Averea domnilor Babuș

În anul 2002, pe vremea când familia Babuș nu reușise încă să strângă o avere impresionantă, fiul directorului din Primăria Constanța avea să primească posibilitatea de a locui într-un apartament de tip ANL (în urma unei repartiții organizată chiar de primărie) în schimbul unei chirii modice. Ulterior, deși rubricile din declarațiile de avere ale lui Radu și Constantin Babuș deveneau neîncăpătoare, tânărul social-democrat (ajuns între timp director al RAEDPP și, apoi, parlamentar) a continuat să beneficieze de privilegiile deținerii unui apartament de tip ANL. Deputatul PSD este proprietarul unui teren intravilan de 1.100 mp în Comuna Crișan, județul Tulcea și a unui teren intravilan de 1291,8 mp în stațiunea Mamaia, dar și a două terenuri agricole în comuna Cerchezu, unul de 9 hectare și altul de 6 hectare. Babuș mai are un apartament de 59,74 mp, în Constanța, un autoturism Mercedes E280 din 2007, medalii și decorații de 3.000 de euro, bijuterii din aur de 7.000 de euro, tablouri și icoane de 7.000 de euro și timbre în valoare de 5.000 de euro.
Are împrumuturi date în nume personal către SC Edil Servis SRL de 631.133 de lei și către SC Bora Two SRL (cota de participare 50%) în valoare de 45.852 de lei. Conform declarației de interese, Radu Babuș deține jumătate din acțiunile firmei SC Bora Two SRL Constanța, și toate acțiunile firmei Edil Servis SRL Constanța-Mamaia. La rândul său, conform unei declarații de avere completate în iunie 2011, tatăl lui Babuș deține două apartamente în stațiunea Mamaia, o casă și un apartament în Constanța, două autoturisme, două terenuri intravilane în comuna constănțeană Topalu și un teren intravilan în Constanța și bijuterii de aur și tablouri în valoare de 20.000-35.000 de euro.
Noua comisie parlamentară de control a Serviciului Român de Informații este formată din membri ai căror nume stârnesc mai multe controverse decât ale predecesorilor. Președintele comisiei este senatorul PSD Adrian Țuțuianu. Din partea social-democraților au fost votați și deputații Gabriel Nasra, Radu Babuș și senatorul Doina Fedorovici. Reprezentanții PNL în comisia de control a SRI sunt senatorul Ioan Chirteș și deputatul Cezar Preda, din partea USR deputatul Manuel Costescu, din partea UDMR senatorul Attila Verestoy, care este și secretar al comisiei. Vicepreședintele comisiei este deputatul ALDE Marian Cucșa.
Salvează

duminică, 3 februarie 2019

sâmbătă, 2 februarie 2019

SPECIAL Poeta Nina Cassian: „Fiind răţuşca cea urâtă, mi se părea că nu o să mă iubească nimeni“ 2 februarie 2019, 09:07 - de Medeea Stan - Sursă : Adevărul.ro

http://silethismillennium.blogspot.com2019youtube-broadcast-yourself.html

COMPENDIU :


SPECIAL Poeta Nina Cassian: „Fiind răţuşca cea urâtă, mi se părea că nu o să mă iubească nimeni“

SPECIAL 

Poeta Nina Cassian: „Fiind răţuşca cea urâtă, mi se părea că nu o să mă iubească nimeni“

 2 februarie 2019, 09:07

 de 

 Medeea Stan

Nina Cassian a rămas în memoria colectivă drept o femeie pe care au iubit-o o mulţime de scriitori, printre ei Marin Preda şi Ion Barbu. Dincolo de asta, a fost un om care şi-a trăit prezentul fără să îşi nege trecutul, prietenos cu regimul comunist, şi fără să îşi piardă încrederea în viitor.
Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, ochelari de vedere şi cadru apropiat
    Un film documentar 
regizat de 
Mona Nicoară :
„Distanţa dintre mine şi mine“
despre Nina Cassian, 

Îmi place
Comentează
Comentarii



Despre acest site web

ADEVARUL.RO
Nina Cassian a rămas în memoria colectivă drept o femeie pe care au iubit-o o mulţime de scriitori, printre ei Marin Preda şi Ion Barbu. Dincolo de asta, a fost un om care şi-a trăit prezentul fără să îşi nege trecutul, prietenos cu regimul comunist, şi fără să îşi piardă încrede...


Îmi place
Comentează

Comentarii

"Distanţa dintre mine şi mine", cu Nina Cassian, un film despre colaborare şi protest în comunism | VIDEO

Documentarul "Distanţa dintre mine şi mine", despre poeta Nina Cassian, a fost proiectat la Muzeul Ţăranului din Bucureşti, în prezenţa echipei de producţie, şi a adus în faţa publicului ultimele interviuri cu poeta şi compozitoarea simultan complice şi problematică pentru comunismul românesc.
284 afişări
Imaginea articolului "Distanţa dintre mine şi mine", cu Nina Cassian, un film despre colaborare şi protest în comunism | VIDEO
"Distanţa dintre mine şi mine", cu Nina Cassian, un film despre colaborare şi protest în comunism | VIDEO
Mona Nicoară a regizat pelicula care îşi propune redescoperirea unei figuri unice în România, colaborând cu producătorii Ada şi Alexandru Solomon, "a căror poveste personală s-a întrepătruns adeseori cu cea a Ninei", a povestit aceasta.
"În film, sunt interesată de chestiunea responsabilităţii şi alegerilor noastre personale atunci când suntem confruntaţi cu injustiţia", a spus regizoarea Mona Nicoară, citată de producători. "În cercurile literare din anii 1980, Nina Cassian era o prezenţă palpabilă, deşi deja plecase din ţară: cei din jurul meu îi citau spiritul incisiv, legendele amoroase şi, da, fascinanta ei urâţenie. Astfel, am înţeles-o întâi ca un model de eliberare lăuntrică, de disidenţă emoţională, şi abia apoi am aflat despre istoria ei complicată şi complice cu politica şi puterea", notează regizoarea.
Nina Cassian vorbeşte în ultimul an de viaţă, din apartamentul său din Roosvelt Island, din New York, SUA, despre momentele din viaţa ei, despre felul în care a crezut în comunism şi cum s-a confruntat cu respingerile repetate din partea comunismului, despre iluzia reformulării proletcultiste a poeziei sale, pe care a îmbrăţişat-o în ciuda contradicţiei dintre scrisul său şi directivele partidului. "Eu credeam că partidul ştie mai bine", spune la un moment dat Nina Cassian


Documentarul recuperează imagini de arhivă cu interviuri din anii '50 şi '60, înregistrări cu muzica compusă de Nina Cassian, de la lucrările corale comuniste la partiturile experimentale. Dincolo de reputaţia de femeie fatală, băutoare şi fumătoare, Nina Cassian revede secvenţele de arhivă şi îşi aminteşte versuri care îi redate de înregistrările video cu o candoare care impresionează chiar şi spectatorul care nu ştie nimic despre destinul scriitoarei încheiat la New York, unde a locuit din 1985, când a ajuns în urma anchetării disidentului Gheorghe Ursu, până în 2014, când a încetat din viaţă.
"Acum foarte mulţi ani, pe la mijlocul anilor '90, la un call de proiecte al Televiziunii Române, prima propunere de film documentar pe care am scris-o vreodată a fost un proiect care se numea «Eroina este Nina», aşa, patetic şi un pic tâmp, dar cu tot sufletul meu. Era un film despre Nina Cassian. Nu ştiam mai multe atunci, nu ştiam cine îl va regiza, nu ştiam nimic, decât ce vreau să fac şi că vreau să spun povestea acestei femei extraordinare", a explicat producătoarea Ada Solomon în prefaţa proiecţiei care a avut loc marţi seară.
"Distanţa dintre mine şi mine", un documentar despre poeta Nina Cassian, de Mona Nicoară şi Dana Bunescu, a avut premiera la festivalul Les Films de Cannes à Bucarest (19 - 28 octombrie) şi va putea fi vizionat în cinematografele româneşti din 8 martie 2019.
Producătorii documentarului sunt Ada Solomon, Mona Nicoară, Diana Păroiu şi Alexandru Solomon. Dana Bunescu s-a ocupat de montaj imagine, sunet şi sound design. Imaginea este semnată de Ovidiu Mărginean şi Rudolf Costin, muzica - de Nina Cassian, concepţia grafică, efecte vizuale şi generice - Şerban Jipa.
"Distanţa dintre mine şi mine" este o producţie Hi Film Productions (România) şi Sat Mic Film (Statele Unite ale Americii), în coproducţie cu Televiziunea Română, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Programului Europa Creativă al Uniunii Europene.

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima