Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

sâmbătă, 16 iulie 2016

Turkey coup: President Erdogan speaks from Ataturk airport

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

Comoara din Afganistan – adevaratul motiv al invaziei americane ? - Sursă : DoxPress

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

DoxPress

Comoara din Afganistan – adevaratul motiv al invaziei americane ?

leave a comment »

Un intelept proverb din vechime spune ca “Minciuna are picioare scurte”. O scurgere recenta de informatii privind zacamintele naturale care se ascund in subsolul afgan ne ofera o perspectiva diferita a campaniei internationale impotriva terorismului, initiata de administratia Bush dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 si concretizata in ocuparea Afganistanului. Banuielile diversilor analisti politici internationali care invinuiau Statele Unite ale Americii ca doresc, de fapt, cotropirea si insusirea bogatiilor naturale ale Afganistanului (despre care circulau cifre imense in cercuri restranse), sunt pe cale sa fie confirmate. Unii estimeaza ca valoarea bogatiilor subterane depaseste suma astronomica de 1 trilion de dolari. Se zice ca razboaiele si banii impart acelasi miros. Razboiul din Afganistan poarta cu sine aroma ametitoare a peste 1000 de miliarde…                                                                                                                   
Cate poate spune sau cate poate ascunde un simplu comunicat de presa? Mai ales atunci cand acesta este remis cu girul oficial al Pentagonului si preluat de marile agentii de presa ale lumii? Subiectul este extrem de sensibil si actual: razboiul impotriva terorismului, pacificarea Afganistanului, vanatoarea de talibani, distrugerea Al-Qaeda, normalizarea vietii dintr-o tara care nu a mai cunoscut pacea de peste 30 de ani si, nu in ultimul rand, goana dupa metale pretioase si gaze naturale, ambele aflate la mare pret in zilele noastre.

Revenind la comunicatul in cauza, acesta a trecut aproape neobservat chiar si in presa internationala. A lasat in urma doar comentarii acide sau resemnate venite din partea analistilor specializati in politica internationala, economia mondiala si impartirea zonelor de influenta. In luna noiembrie a anului trecut, surse din interiorul Pentagonului declarau sub anonimat ca mai multe expeditii geologice americano-afgane sustineau ca rezultatele obtinute pana la acea data indica prezenta a mari depozite minerale in adancurile acestei tari din inima Asiei. Cu toate acestea, goana dupa bogatiile unei tari sarace (!), a inceput mult mai devreme. In luna ianuarie a anului 1984, directorul Departamentului Afgan de Geologie publica un raport conform caruia subsolul tarii dispune de o mare varietate de resurse minerale, incluzand aici: fier, crom, aur, argint, sulf, talc, magneziu, marmura si lapis lazuli. Era doar o estimare superficiala, geologii afgani nedispunand la acea vreme de aparatura performanta cu ajutorul careia sa evalueze toate mineralele din subsol sau macar dimensiunea zacamintelor in cauza. Informatiile aduse de geologii afgani ajunsesera deja la urechile sovieticilor, care de la infiintarea lor inAfganistan, banuiau ca aceasta tara arida ascunde si alte bogatii in afara de uriasele depozite de gaze naturale, despre care Kremlinul avea cunostinta inca din anul 1957, cand geologii rusi investigau rezervele de gaze naturale din apropierea fluviului Amu Daria. Guvernul afgan din acea perioada era o marioneta sustinuta de Uniunea Sovietica: prin urmare, autoritatile de la Kabul se pregateau sa dezvolte si sa exploateze resursele minerale pe baza tehnologiei de extractie si prelucrare sovietica, alaturi de inginerii pregatiti la Moscova. Evident ca U.R.S.S-ul intentiona sa-si pastreze partea leului pentru sine. O alta comoara indelung cautata dupa care jinduiau ochii sovieticilor, consta in rezervele de uraniu afgane, foarte apreciate in intreaga lume deoarece furnizau materia prima pentru armele nucleare a caror dezvoltare era la apogeu spre mijlocul anilor ’80. Peste planurile sovieto-afgane s-a asternut insa praful dupa infrangerea U.R.S.S-ului de catre mujahedini, eveniment incheiat cu fuga rusinoasa a rusilor din anul 1989.

Cum sa furi un Trilion? 

Pe data de 13 iunie 2010, cotidianul The New York Post titra pe prima pagina un eveniment de importanta majora pentru geo-politica mondiala. Cu putine zile in urma, cercetatori din cadrul U.S. Geological Survey (forul suprem al geologiei si mineritului american), aparati de soldatii U.S. Army si ghidati de agentii CIA, descoperisera cea mai mare parte din potentialul subsolului afgan. La o prima estimare a geologilor, zacamintele afgane valorau peste 1 trilion de dolari. Un trilion! Adica un tren de 25 vagoane incarcate ochi din podea pana la acoperis cu hartii de cate o suta de dolari!La Washington ochii sticleau lacom, iar mainile se strangeau cu bucurie. La Moscova, privirile impasibile ascundeau noi strategii. La Teheran, ingrijorarea si temerile erau pe noi culmi. La Beijing, strategii intrau in sedinta urgenta, pe cand la Bruxelles era pe deplin stapana surpriza si surorile ei – stupoarea si frustrarea.

Doar capeteniile tribale din Afganistan nu aveau habar de ceea ce se intampla. Impasibili si aparent absenti, afganii isi vedeau de treburile si cutumele lor stravechi. Viata stapanilor de drept ai bogatiilor de sub pamantul stramosilor lor continua netulburata. De fapt, 99% dintre cetatenii afgani nu au aflat nici astazi despre descoperirea care le poate schimba vietile. Definitiv.


Kabul – o capitala a coruptiei si saraciei

Sumele de bani rezultate de aici ar putea schimba din temelii Afganistanul, daca bineinteles se vrea asta… ceea ce, conform majoritatii analistilor politici, este foarte putin probabil sa se intample vreodata. Chiar si un sfert din suma colosala de bani ar fi suficienta pentru construirea unei infrastucturi moderne de secol 21, asigurarea bazelor unor economii locale durabile, alaturi de punerea la punct a unor sisteme de invatamant si sanatate eficiente.

Guvernul afgan si presedintele in exercitiu, Hamid Karzai, au fost anuntati printre ultimii de descoperire, un oficial american din Afgansitan comentand ironic ca mai era putin si Executivul afgan afla vestea de la CNN, in loc sa primeasca informatiile direct de la « prietenii » de la Washington. Intr-un sfarsit, oficialii afgani si americani au cazut de acord sa discute in privinta noii descoperiri care schimba total datele jocurilor geopolitice. In ciuda exacerbarii conflictelor armate alimentate de ofensiva talibanilor si in ciuda suplimentarii cu trupe americane anuntata inca de anul trecut de catre Presedintele Barack Obama, ofensiva lansata de trupele americane la Marja, in sudul Afganistanului, bate pasul pe loc, cu toata superioritatea zdrobitoare a tehnicii de lupta americane. Colac peste pupaza, acuzatiile de coruptie si favoritism continua sa curga asupra capetelor membrilor guvernului Karzai. Data fiind situatia, oficialii americani se vad nevoiti sa ia in considerare faptul ca noua comoara este pe cale sa se transforme intr-o arma cu mai multe taisuri.

In loc sa aduca mult sperata pace si prosperitate, noile bogatii naturale pot determina talibanii sa se angajeze cu si mai multa furie in lupta, avand inca un motiv sa faca tot posibilul pentru recastigarea controlului asupra Afganistanului. Coruptia, care se afla deja pe un trend ascendent in randul membrilor guvernului Karzai, risca sa fie alimentata din plin de tentatia uriasa a noilor bogatii. Cu atat mai mult cu cat o mana de oligarhi locali si actuale capetenii tribale razboinice sunt deja stapani peste pamanturile care ascund bogatiile fabuloase.


Razboiul impotriva terorismului bate pasul pe loc. Regiuni intregi sunt inca controlate de talibani

Povestea comorii 

Nu mai departe de anul trecut, ministrul afgan al minelor a fost acuzat de oficialii americani ca a acceptat o mita in valoare de 30 milioane de dolari, venita din partea unor afaceristi chinezi carora le acordase dreptul de a-si exploata propria mina de cupru. Ministrul a fost demis.

Luptele nesfarsite dintre armata afgana si liderii tribali continua nestingherite de posibilitatea incheierii macar a unui acord de pace pe termen scurt. Afganistanul beneficiaza de o lege nationala a mineritului, intocmita cu ajutorul consilierilor Bancii Mondiale, cu observatia ca intr-o tara ca Afganistanul legea este pur si simplu inaplicabila in contextul actual.

Observatia deputatului subsecretar pentru Aparare si Comert si lider al echipei Pentagonului care a descoperit zacamintele, Paul A. Brinkley, este mai mult decat elocventa: “Aici legile tarii nu conteaza, nimeni nu poate anticipa reactia populatiei in cazul unei confruntari intre guvernul afgan sprijinit de noi si capeteniile tribale care controleaza provinciile unde am facut descoperirile. Ministrul minelor nu este pregatit sa se ocupe de situatie. Este de datoria noastra sa-l ajutam in acesta privinta”.


In acest moment, afganii isi exploateaza bogatiile subterane in cel mai rudimentar mod

In anul 2004, geologi americani trimisi in Afganistan ca parte a unei echipe de reconstructie, au descoperit o serie de harti ciudate in depozitul Oficiului Geologic Afgan din Kabul. La o prima evaluare, hartile prezentau date noi asupra zacamintelor minerale ale tarii. Echipa americana a aflat, ulterior, ca datele au fost colectate de catre expertii minieri rusi detasati aici pe perioada ocupatiei sovietice a Afganistanului.

In graba retragerii din 1989, toate hartile si materialele intocmite de rusi au fost abandonate. In timpul haosului anilor ’90, cand Afganistanul a fost macinat de nesfarsite razboaie civile si de regimul de fier al talibanilor, un mic grup de geologi afgani a reusit sa protejeze hartile, ascunzandu-le in propriile case. Geologii afgani le-au returnat Oficiului Geologic Afgan doar dupa invazia americana si rasturnarea regimului taliban din anul 2001.


In harta geologica de mai sus se pot observa foarte clar bogatiile afgane: cu galben este marcat deserul si zonele aride. Restul culorilor reprezinta bogatiile subsolului care zac ingropate aici

“Hartile au fost realizate cu mult timp in urma, locurile erau stiute, dar dezvoltarea mineritului a fost inexistenta in cei 30-35 ani de razboaie continue”, intareste Ahmad Hujabre, un inginer afgan care a lucrat in anii ’79 in cadrul Ministerului Minelor.

Inarmat cu vechile harti rusesti, U.S. Geological Survey a inceput inca din anul 2006 o serie de survolari la inaltime asupra Afganistanului. Specialistii americani s-au folosit de echipament de ultima ora bazat pe masuratori magnetice si gravitationale. Echipamentul a fost atasat pe un avion de tip Navy Orion P-3, care a survolat astfel peste 70% din suprafata tarii. Datele obtinute au fost intr-atat de producatoare de sperante pentru Wshington, incat, un an mai tarziu, echipa de geologi s-a reintors pentru un studiu si mai sofisticat, de data acesta la bordul unui avion britanic de bombardament echipat cu instrumente care ofereau imagini tridimensionale ale depozitelor minerale de mica si mare adancime. A fost cel mai detaliat si avansat studiu asupra subsolului afgan realizat vreodata.

Capitala miniera a lumii 

Rezultatele au fost – aparent – uitate, pentru ca in noiembrie 2009, o forta speciala delegata de Pentagon cu misiunea de a afla datele finale asupra bogatiilor afgane s-a infiintat de urgenta in “teatrul de operatiuni impotriva terorismului”.

Pana in prezent, conform datelor Pentagonului, cele mai mari depozite naturale investigate contin zacaminte majore de fier si cupru. Zacamintele sunt atat de voluminoase incat fac, teoretic, ca la ora actuala Afgansitanul sa detina cele mai mari rezerve de cupru si fier din lume. Alte descoperiri includ mari depozite de Niobiu, un metal usor, foarte rar, folosit in obtinerea de oteluri cu proprietati superconductoare.

Rezervele de gaze naturale ale Afganistanului contin aproximativ 150 de miliarde de metri cubi. Zacamintele de carbuni din acesta tara insumeaza, de asemeni, cifra enorma de peste 400 milioane de tone.

In anul 1983, in Muntii Khwaja Rawash situati la nord de Kabul, expertii sovietici erau in extaz: identificasera unul dintre cele mai mari zacaminte de uraniu din lume. In anul 2009, americanii gustau un extaz si mai mare: tocmia descoperisera ca Afganistanul mai detinea depozite similare de uraniu in Koh Mir Daoud, langa Herat si Kharkiz, in provincia Khandahar.


Muntii Khwaja Rawash care contin un imens zacamant de uraniu se afla chiar in proximitatea aeroportului international din Kabul.

De asemenea, saraca tara asiatica mai detine importante zacaminte de azbest natural, aur, argint, nichel, zinc, mercur, bauxita, potasiu, grafit, turmaline, smaralde, safire si rubine. Insa marea bogatie a subsolului afgan consta in depozitele sale de fier cu o puritate nemaintalnita. La o prima estimare, depozitele feroase contin circa 2 miliarde de tone de amestecuri din hematite si magnatite, amestecuri care contin circa 62% fier pur.

Cel mai mare depozit de cupru din Afganistan se afla undeva la 50 km nord de capitala Kabul, in valea Aynak. Zacamintele contin peste 300 milioane tone de minereu cu o puritatea a cuprului de 0,7-1,5%.

Nu mai putin de 80 % din rezervele mondiale de lapis-lazuli, o piatra semi-pretioasa, sunt inca neexploatate, fiind ascunse in subsolul afgan. Inainte de invazia sovietica din anul 1979, minerii afgani extrageau, anual, circa 6.000 tone de lapis-lazuli, o cantitate infima fata de grosul zacamintelor.


Litiul este un metal foarte pretios pentru ca este rar… mai putin in Afganistan

Insa, probabil cea mai ravnita comoara din Afganistan consta in imensele zacaminte de litiu descoperite de americani in toamna anului trecut. Singure, doar rezervele de litiu ar putea scoate Afganistanul din saracia crunta din prezent si – teoretic – l-ar transforma intr-o tara mai bogata decat toate statele est-europene intrate in U.E. cu ocazia ultimului val de integrare. Litiul este materia prima pentru bateriile si unele componente din laptop-uri, telefoane mobile si alte echipamente, de la cele de buzunar la navetele cosmice!

Pe plan mondial, cerinta pentru litiu este atat de mare incat Afganistanul ar putea ajunge in viitor « Arabia Saudita a litiului » dupa cum estimeaza expertii americani de la U.S. Geological Survey.

Nici zacamintele de aur ale Afganistanului nu sunt modeste. Ba din contra, unii experti estimeaza ca daca se va trece la exploatarea tuturor zacamintelor aurifere afgane, piata mondiala a aurului va scadea cu peste 50% in doar prima luna de exploatare.

Cu aceste noi date in fata, se pare ca scopurile americanilor in Afganistan sunt mai « nuantate » si nu-i vizeaza doar pe teroristi, fanaticii musulmani sau de negasitul Osama bin Laden.

Ok, Ce faceti cu chinezii si rusii? 

“Oh, Doamne, este un potential absolut urias aici. Practic aceasta tara sta pe comori”, exclama recent, intr-un interviu, generalul David H. Petraeus, comandantul fortelor americane din Afganistan, uluit si el de grandoarea datelor prezentate in raportul geologilor americani. Cum saracacioasa economie afgana consta, de fapt, in agricultura si pastoritul de subzistenta, produsul intern brut de aici este printre cele mai scazute din lume. Pe baza ultimei descoperiri, o parte a oficialilor afgani, satui de razboi, viseaza cu ochii deschisi la reconstructia tarii.


Generalul David H. Petraeus, omul care stie despre ce e vorba

“Acest moment, va deveni coloana vertebrala a proaspetei economii afgane. Va deveni piatra pe care ne vom reconstrui patria” declara emotionat Jalil Jumriany, un consilier al ministrului afgan al mineritului. Este, totusi, greu de crezut ca presupunerile senine ale afganilor se vor transforma prea curand in realitate.

Statele Unite ale Americii au fost, deja, acuzate ca impun un monopol economic si financiar asupra firavului stat afgan. In plus, cei doi mari rivali ai Unchiului Sam, Rusia si China, nu s-au impacat deloc cu situatia si pandesc deja la orizont. Cu atat mai mult cu cat lumea nu mai este impartita in sfere clare de influenta, cum era in perioada Razboiului Rece, iar marile puteri se zbat pentru stabilirea de noi ierarhii. China si Rusia incearca sa profite din plin de criza care inca bantuie o America condusa de Barack Obama un presedinte (inca) popular dar – pana acum – slab.


Hu Jintao, presedintele Chinei, priveste cu interes spre Afganistan

In ciuda masivelor investitii din regiune si a prezentei trupelor americane, o serie de oficiali americani se tem de China – singura tara din lume care nu a simtit criza economica mondiala, ba mai mult de atat: a prosperat mai mult ca oricand in ultimii doi ani. Noul colos economic al lumii nu se sinchiseste prea tare de sentimentele si interesele americanilor. Foamea economiei chineze este tot mai mare, iar bogatiile naturale ale Afganistanului si Iranului, state aflate in imediata apropiere a Chinei, sunt singurele care o pot astampara. Iar, in prezent, China nu mai are niciun motiv sa se teama de S.U.A. Astazi, S.U.A. au ajuns sa se imprumute in dolari la Banca Chinei, iar 90% din bunurile de larg consum de pe piata americana sunt fabricate in China. Influenta Marelui Dragon de la Rasarit este atat de mare, incat pana si unele componente ale armelor din dotarea armatei americane au ajuns sa fie fabricate in China.

Beijingul nici nu a stat prea mult pe ganduri. La inceputul acestui an, chinezii au cumparat deja de la capeteniile tribale, valoroasa mina de cupru din Aynak, provincia Logar. Situatia este din ce ince mai tensionata, Beijingul nesfiindu-se sa aplice Washington-ului presiuni dintre cele mai diverse.

.

Rusii au spalat putina (sic!), in 1989, cand trupele sovietice s-au retras din Afganistan dupa un extenuant razboi de guerilla. Astazi, duo-ul de la Kremlin incearca sa recastige influenta fostului U.R.S.S. in Asia. In conditiile in care informatiile despre bogatiile subterane din Afganistan sunt adevarate, acesta devine pretendentul principal la titlul de perla coroanei tarului de la Moscova.

Nici Moscova nu se limiteaza la rolul de observator. Stapana de odinioara a comorii cunoaste inca multe secrete. Recentele tulburari din Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan si Kirghistan, concretizate in caderea regimurilor pro-americane, sugereaza o apropiere discreta, dar insistenta a Rusiei. In plus, apropierea fara precedent dintre Rusia si China, alaturi de posibilitatea tot mai clara de prefigurare a unei Eurasii unite, nu face decat sa puna bete in roata proiectellor americane in Afganistan.

Din nefericire, dupa cum putem astazi sa prefiguram viitorul, sunt slabe sperante ca afganii, proprietarii de drept ai comorii, sa se bucure de mostenirea din subsolul patriei lor. sursa
/http://www.descopera.ro/cultura/7126569-comoara-din-afganistan-adevaratul-motiv-al-invaziei-americane

Update! Trilionul este, mai nou, trei trilioane de dolari!!! La inceputul lunii septembrie, anul curent, Ministrul Minelor din Afganistan, Wahidullah Shahrani a iesit la rampa cu o declaratie care, literalmente, rastoarna cursul burselor din Londra, New York si Tokyo.
Oficialul afgan afirma ca, in urma cercetarilor de ultima ora efectuate de o echipa de geologi americani si de specialisti ai Pentagonului, valoarea depozitelor de minereuri naturale, estimate initial la circa 1 trilion de dolari, este, de fapt, cu mult mai mare.
Potrivit datelor remise de catre specialistii americani, numai rezervele de litiu din Afganistan sunt mai mari decat cele detinute de Bolivia, tara considerata, in prezent, primul exportator mondial.
La fel, rezervele naturale de cupru si fier sunt cu mult peste cele estimate initial. Numai rezervele de fier din provincia Bamyan sunt mai mari decat cele din Europa occidentala.
Shahrani declara in continuare ca datele americanilor, potrivit carora rezervere minerale descoperite ar fi valorat “doar” 1.000 miliarde de dolari, au fost lansate special, deoarece pe atunci Washingtonul nu dorea sa destabilizeze pietele de profil prin anuntarea unei potentiale sume de 3.000 de miliarde $.

DACĂ AI AJUNS PE ACEST BLOG FĂ-L TE ROG PUBLIC PE ORICE SITE,BLOG,TV-MASS MEDIA şi pe orice alt suport de tip PUBLICITAR…Acest blog nu câştigă sub nicio formă BANI sau alte valori materiale. SUCCES TUTUROR…
By la Niciun comentariu:

POESIA VISUAL Exposición en la Galeria de Arte Léon Markarian de Fuengirola

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
By la Niciun comentariu:

joi, 14 iulie 2016

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange ACUZĂ Google, Facebook și Youtube că lucrează pentru NSA: Capitalismul supravegherii - Sursă : Flux 24

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange ACUZĂ Google, Facebook și Youtube că lucrează pentru NSA: Capitalismul supravegherii

  • Home

  • Externe

  • Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange ACUZĂ Google, Facebook și Youtube că lucrează pentru NSA: Capitalismul supravegherii
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange ACUZĂ Google, Facebook și Youtube că lucrează pentru NSA: Capitalismul supravegherii
Facebook132TwitterGoogle+EmailDeliciousNewsVineDiggWhatsAppRedditLinkedInGoogle GmailOutlook.comYahoo MailPrintdistribuie
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, susține că noul model de afaceri este ceea ce el consideră a fi un fel de 'capitalism al supravegherii', în care societățile din Silicon Valley, precum Google sau Facebook, primesc mai multe informații decât Agenția de Securitate Națională a SUA (NSA), consemnează agenția EFE și Fox News Latin.
Vorbind prin videoconferință de la ambasada Ecuadorului la Londra, unde s-a refugiat din anul 2012 pentru a nu ajunge pe mâna autorităților americane, Assange a adăugat că, deși respectivele companii accesează o mare cantitate de informații, NSA la rândul ei supraveghează aceste societăți, astfel că, în final, respectivele informații ajung tot la serviciile secrete americane.
Google sau YouTube, prin intermediul Gmail, 'extrag în mod real tot ce doresc să extragă', a mai spus Assange la videoconferința prin care a participat la un seminar internațional pe tema libertății de exprimare, desfășurat la Santiago de Chile. Pe de altă parte, el a estimat că 81% din publicitatea pe internet trece prin Google și Facebook.
By la Niciun comentariu:

Înţelepciunea Lumii - Sursă : No Justice Fiat justitia, ruat caelum!

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html



Înţelepciunea Lumii

 
 
 
 
 
 
21 Votes

Giuseppe Archimboldo - Juristul (ulei panza 1566) Muzeu Stockholm 
Giuseppe Archimboldo – Juristul (ulei panza 1566)

Înţelepciunea Justiţiei

„Un stat care se foloseşte de legi rele, dar respectate, stă mai presus de acela care are legi bune, dar neţinute în seamă.” – Tucidide.
„Conducătorii calcă legea mai mult decât cei care-i urmează.” – Tucidide
„Legile sunt făcute pentru cei înţelepţi, nu ca să nu facă rău, ci ca să nu li se facă.” – Epicur
„Cu cât un stat e mai corupt, cu atât are legi mai multe.” – Tacit
„Legea e moartă când triumfă sceleraţii.” – Anatole France
„Este adevărat că închisoarea, spânzurătoarea şi roata asigură în chip excelent supunerea faţă de legi.” – Anatole France
„Faceţi legi, ca şi cum toţi oamenii ar fi răi; ei se vor strecura sau le vor ocoli. Numai cei de treabă li se supun şi suferă din cauza lor.” – Maurice Maeterlinck
„Legea îşi găseşte suprema justificare în binele pe care îl face sau nu societăţii dintr-un anumit loc şi dintr-o anumită epocă.” – Albert Camus
„Legea… nu e libertatea însăşi, ci doar graniţa ei.” – Heinrich Heine
„Viciile unui popor sunt ascunse totdeauna în adâncul legislaţiei sale.” –  Claude Adrien Helvétius
„Judecatorii sunt alesi dintre cei mai pezevenghi avocati, care au ajuns sa fie batrani sau lenesi. Si cum toata viata lor au fost crescuti ca sa simta o pornire impotriva adevarului si echitatii, se afla atat de stapaniti de imboldul fatal de a favoriza frauda, sperjurul si oprimarea, incat am cunoscut cativa care au refuzat pana si mita, din mana partii care avea dreptate, mai degraba decat sa-si insulte breasla savarsind ceva nepotrivit cu soiul slujbei lor.” Jonathan Swift.
Principiul cel mai fecund în calamităţile publice este ignoranţa. De perfecţiunea legilor depinde virtutea cetăţenilor, iar perfecţiunea legilor depinde de progresele omeneşti. Pentru a fi cinstit trebuie să fii luminat. ” –  Claude Adrien Helvétius
„Nu tot ce e îngăduit, e onest; multe îngăduie legile şi totuşi nu le poţi săvârşi fără să-ţi calci conştiinţa.” – Johannes Honterus
„Voinţa tuturor este izvorul fiecărui drept… Ceea ce un popor nu poate hotărî asupra sa însuşi, legislatorul nu poate să hotărască asupra poporului.” – Johann Wolfgang von Goethe
„Societatea care se plânge de paraziţii ei se osândeşte întrucâtva şi pe sine însăşi; paraziţii se încuibă numai unde este murdărie, fizică sau morală.” – Lucian Blaga
„La un nivel inferior al concepţiei, omul se supune legii fiindcă ea emană de la o autoritate; la un nivel superior, fiindcă îşi dă seama că legea este raţională.” – Georg Brandes
„Nu pot condamna în mod absolut decât cei care ar fi inocenţi la modul absolut.” – Albert Camus
„Legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât de la el însuşi.” – Mihai Eminescu
„Ăsta-i principiul legii: Mai bine să scape nouăzeci şi nouă de vinovaţi decât să fie condamnat pe nedrept un singur nevinovat.” – James Joyce
„Cea mai bună asigurare a succesului unei legi este ca să răspundă unei necesităţi general resimţite şi să fie admisă de cea mai mare parte a societăţii, căci atunci fiecare membru al societăţii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are datoria să evite apelul la pasiunile rele şi la instinctele josnice.” –  Spiru Haret
„Excesul de pedeapsă nu duce oare la stingerea delictului, ajungând prin aceasta la o răsturnare de situaţii, vina delincventului fiind înlocuită cu vina represiunii, făcând din vinovat, victimă, din datornic, creditor şi punând definitiv dreptul de partea celui ce-l violase?” – Victor Hugo
„A face o lege şi a nu o aplica înseamnă a autoriza lucrul pe care vrem să-l interzicem.” – Cardinalul de Richelieu
„A pedepsi trebuie să însemne totdeauna a îndrepta. A suprima nu e a pedepsi.” – Nicolae Iorga
„Bucuria celui ce pedepseşte e mai rea decât vina celui ce greşeşte.” – Nicolae Iorga
„Unde nu este lege, acolo nu este libertate.” – John Locke
„Pedeapsa urmează de aproape păcatul, deoarece se naşte chiar în clipa şi odată cu păcatul. Oricine aşteaptă pedeapsa, o suferă; şi oricui i se cuvine, o aşteaptă. Răutatea îşi făureşte chinuri împotriva ei însăşi, ca viespea care înţeapă, făcând rău altuia, dar mai mult sieşi, căci cu aceasta îşi pierde acul şi puterea pe veci.” – Michel de Montaigne
„Citeşte legile cu ochii bine deschişi şi respectă-le «orbeşte». – Tudor Muşatescu
„Atâta vreme cât o revoluţie e în mers, Legea e, ca şi ea, în mers.” – Roland Rolland
„Nu e mai mare pedeapsa pentru un ticălos decât că nu-şi găseşte împăcarea cu sine.” – Seneca
„Acolo unde încetează vigoarea legilor şi autoritatea apărătorilor ei, nu poate exista nici libertate şi nici siguranţă pentru nimeni.” – W. Shakespeare
„Dacă trădarea, făţărnicia, neloialitatea ar rămâne nepedepsite, societatea ar ajunge ca o arenă de fiare sălbatice, sfâşiindu-se una pe alta.” – George Bernard Shaw

Inţelepciunea Latinilor

superstock_2095-595482
A fortiori = cu atat mai mult;
Abyssus abyssum invocat = prapastia cheama prapastie; in sens uzual: o greseala atrage dupa sine o alta greseala, un rau atrage dupa sine un alt rau;
Accesio cedit principali = accesoriul urmeaza principalul;
Acta est fabula! = piesa a fost jucata! formula care anunta sfarsitul unei reprezentatii in teatrul antic;
Actori incumbit probatio = sarcina probei incumba reclamantului;
Ad impossibilium nulla obligatio = nu exista obligatie privind lucrurile imposibile;
Alea iacta est! = zarurile au fost aruncate; Suetoniu, „De vita XII Caesarum”; cuvintele lui Cezar la trecerea Rubiconului; potrivit regilor republicii nici un general roman, venind din nordul Italiei spre Roma, nu avea voie sa treaca acest rau in fruntea armatei pe care o comanda; indica o decizie irevocabila, luata dupa indelungi ezitari;
Alma mater = mama datatoare de viata; epitet prin care romanii isi desemnau, de obicei, patria; ulterior a inceput sa fie denumita astfel Universitatea;
Alter ego = un alt eu; increde-te in el ca in mine, caci este un alt eu al meu;
Alteri ne faceris quod tibi fieri non vis = altuia nu face ceea ce tie nu vrei sa ti se faca;
Audiatur et altera pars = sa fie audiata si cealalta parte;
Caesar non supra gramaticos = imparatul nu este mai presus de gramatici; replica data lui Sigismund de Luxemburg cand, corectat de arhiepiscopul Placentius pentru o greseala gramaticala, ar fi spus: „Ego sum rex Romanus et supra grammaticam” („Sunt imparat roman si mai presus de gramatica”)
Carpe diem! = bucura-te de ziua de azi! Bucura-te de clipa traita! Horatiu, „Ode”: „Carpe diem, quam minimum credula postero” („Bucura-te de ziua de azi si increde-te prea putin in cea de maine!”); indemn de a trai intens clipa prezenta, singura certa;
Caveant consules (ne quid detrimenti reipublicae capiat!) = consulii sa ia masuri ( ca republicii sa nu i se aduca vreun prejudiciu!); formula rostita in Senat prin care consulii erau investiti cu puteri discretionare in momente de mare primejdie; azi, avertisment, semnal de alarma;
Cave ne cadas! = ia seama sa nu cazi!; in cortegiile triumfale la romani, in spatele invingatorului, se afla un sclav, care-i spunea aceste cuvinte, avertisment impotriva trufiei;
Cessante causa, cessat effectus = daca inceteaza cauza, inceteaza si efectul;
Cessante ratione legis, cessat eius dispositio = cand inceteaza ratiunea legii, inceteaza si dispozitia ei; adica legea respectiva cade in desuetudine;
Cogito, ergo sum = gandesc deci sunt; Descartes, „Principia philosophiae”, celebra teza care exprima, in forma concentrata, caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteziene, proclamand totodata drept adevar indubitabil – dovada a existentei – gandirea;
Cogitationis poenam nemo patitur = nimeni nu poate suferi o pedeapsa pentru gandirea lui;
Cuius est legem condere, eius est interpretari = cine edicteaza legea, acela o si interpreteaza; actul normativ este interpretat oficial numai de autoritatea care a emis actul; o lege nu poate fi interpretata decat printr-o alta lege, o ordonanta printr-o alta ordonanta etc.
Decet imperatorem stantem mori = un imparat se cuvine sa moara in picioare; maxima atribuita imparatului Vespasian; semnifica infruntarea demna a destinului;
De gustibus (et coloribus) non disputandum = despre gusturi (si culori) nu se discuta; adagiu scolastic; s-a raspandit ca o justificare a libertatii de a avea preferinte personale in domeniul nedemonstrabilului;
De lege ferenda = despre legea propusa spre elaborare;
De lege lata = despre legea aflata in vigoare;
Divide et impera! = dezbina si stapaneste! principiu de guvernare enuntat de Machiavelli, utilizat deseori pentru a defini politica imperiului habsburgic;
Doscendo discimus = invatand pe altii invatam si noi; prin transmitere, cunostintele noastre se consolideaza si se imbogatesc;
Dura lex, sed lex =  Legea e dura, dar e lege;
Ecce homo! = iata omul!; exclamatia lui Pilat din Pont, cand l-a aratat multimii pe Iisus; cuvintele acestea si legenda pe care o implica au inspirat numeroase picturi celebre;
Errare humanum est sed perseverare diabolicum (Seneca) = a gresi e omenesc dar a persevera in greseala e diabolic;
Erga omnes = fata de toti; principiu potrivit caruia toate persoanele sunt prezumate a cunoaste legea si, chiar daca actele juridice produc efecte numai intre parti, ele sunt opozabile tertilor, in sensul ca acestia trebuie sa le respecte, cu exceptia cazului in care au fost incheiate in frauda lor;
Eripitur persona, manet res = persoana piere, lucrul ramane; opera supravietuieste intotdeauna creatorului ei;
Errare humanum est = a gresi e omeneste; proverb latin pus in circulatie de Cicero, in „Philippica”, 12, 2 sub forma: „Cuiusvis hominis est errare, nullius nisi insipientis in errare perseverare” („Orice om poate gresi, numai prostul staruie in greseala”);
Et in Arcadia ego = si eu am fost in Arcadia; epigraful unui tablou celebru al pictorului Nicolas Poussin; Arcadia legendara fiind tinutul vietii idilice, patriarhale, expresia marturiseste nostalgia dupa o fericire pierduta;
Fiat iustitia, pereat mundus = sa se faca dreptate, chiar de-ar fi sa piara lumea;
Fraus omnia corrumpit = o frauda le corupe pe toate (frauda la lege); Frauda la lege – folosirea unor dispozitii legale in alt scop decat cel pentru care au fost edictate, eludand alte dispozitii imperative ale legii; este un abuz de drept si se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului incheiat in acest mod.
Hodie mihi, cras tibi = astazi mie, maine tie; varianta latina a unei vechi zicale ebraice cu sens fatalist: nimeni nu e ferit de loviturile soartei;
Iudex damnatur, cum nocens absolvitur = judecatorul este condamnat cand este achitat vinovatul;
Iudex ne procedat ex officio = judecaotrul nu se sesizeaza din oficiu;
Lex iniusta non est lex = legea nedreapta nu este lege;
Memento mori = adu-ti aminte de moarte; salutul calugarilor trapisti;
Modus vivendi = mod de viata;
Mutatis mutandis = sa se schimbe ce trebuie schimbat;
Ne bis de eadem re sit actio = sa nu existe actiune de doua ori pentru acelasi lucru;
Nemo debet bis puniri pro uno delicto = nimeni nu poate fi condamnat de doua ori pentru aceeasi fapta;
Nemo praesumitur malus nissi probetur = nimeni nu este presupus vinovat, decat daca este dovedit; principiul prezumtiei de nevinovatie – fundamental in procesul penal;
Non esse et probari non posse, vel non esse, idem sunt, et qui non probat dicitur ius carere = a nu exista sa a nu se putea proba sau a nu fi sunt acelasi lucru, iar celui care nu probeaza, spunem ca-i lipseste dreptul;
Non ex regula ius summatur, sed ex iure quod est regula fiat = dreptul nu se deduce din regula, ci regula trebuie creata din dreptul existent;
Nosce te ipsum! = cunoaste-te pe tine insuti!; Cicero, „Tusculanae disputationes”;
Notorium non est probandum = faptele notorii nu se probeaza;
Omnia mea mecum porto = tot ceea ce am duc cu mine; versiunea latina a raspunsului pe care l-ar fi dat filosoful Bias concetatenilor sai mirati ca paraseste cetatea, asediata de persi, fara sa-si ia nimic cu el; spiritul constituie unica bogatie a inteleptului, un bun care-l insoteste peste tot;
Pauca, sed bona = putine, dar bune; nu cantitatea, ci calitatea conteaza;
Privilegia ne irrogentur = sa nu se faca legi exceptionale care privesc anumite persoane;
Quad non est in actis non est in mundo = ceea ce nu este in acte nu este pe lume; axioma juridica potrivit careia un lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent;
Quid pro quo = ce pentru ce? (legea nescrisa a compromisului)
Quod erat demonstrandum = ceea ce era de demonstrat;
Quod nullum est nullum producit effectum = ceea ce este nul nu produce niciun efect;
Quot capita, tot sensus = cate capete, atatea pareri;
Redde caesari quae sunt caesaris, et quae sunt dei deo = da cezarului cele ce sunt ale cezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu; la intrebarea fariseilor daca trebuie sa plateasca tribut romanilor, Iisus a aratat o moneda pe care era gravata efigia imparatului si a dat acest raspuns; sensul cuvintelor este: a da fiecaruia ce i se cuvine;
Repetitio est mater studiorum =repetitia este mama invataturii; precept folosit initial in scolile de limba latina si care a capatat apoi valoare generala: prin repetare, cunostintele se fixeaza mai temeinic;
Requiescat in pace! = odihneasca-se in pace! formula de incheiere pe inscriptiile funerare crestine;
Secundum leges, non de legibus iudicatum est = judecatorul trebuie sa judece dupa legi, iar nu sa judece insasi legile;
Sine die = fara termen;
Sine ira et studio = fara ura si partinire;
Sine iustitia, nulla libertas = fara dreptate nu exista libertate;
Sine qua non = (conditie) fara de care nu se poate;
Tabula rasa = tabla stearsa/ curata; sintagma a filosofiei stoice consacrata de John Locke, potrivit careia omul nu poseda nici un fel de cunostinte la nastere, intelectul sau fiind ca o foaie  nescrisa; numai in cursul vietii, prin intermediul simturilor, el dobandeste informatii;
Testis unus, testis nullus = un singur martor, nici un martor; adagiu conform caruia un martor este insuficient pentru a stabili adevarul intr-un proces;
Ubi ius, ibi remedium = unde exista norme de drept, exista si remediu;
Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus = unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem; principiu conform caruia normele de drept nu trebuiesc interpretate peste lege pentru a evita aplicarea abuziva a lor sau a fraudei la lege;

* * *

Inţelepciunea lui Salvador Dali

dali-pe-razatoare

La varsta de sase ani, vroiam sa fiu bucatar. La sapte ani, vroiam sa fiu Napoleon. Si ambitiile mele au crescut in mod constant de atunci incoace.
  • Societatile democratice sunt incapabile sa publice asemenea revelatii fulgeratoare cum sunt eu obisnuit sa produc.
  • Nu-ti fa griji cum sa fii modern. Din pacate, sa fii modern este singurul lucru care, orice ai face, nu-l poti evita.
  • Desenul este cinstea artei. Nu exista posibilitatea inselatoriei. Este ori bun, ori prost.
  • In fiecare dimineata cand ma trezesc, experimentez din nou placerea suprema: aceea de a fi Salvador Dali.
  • Nu-ti fie frica de perfectiune: n-o s-o atingi niciodata.
  • Nu pictez un portret care să arate ca subiectul, mai degraba persoana respectivă ajunge să fie ca şi portretul pe care i l-am facut.
  • Am incercat sa stau in genunchi asa cum sunt altii obisnuiti s-o faca, dar n-am rezistat decat 15 minute, dupa care am obosit!
  • Nu consum droguri. Eu sunt drog.
  • Am o gandire Daliniana: singurul lucru de care nu se va satura lumea niciodata sunt lucrurile scandaloase.
  • Am asezat uratenia la mine pe genunchi, si aproape imediat m-am plictisit de ea.
  • Pentru a obtine respect durabil in societate este important sa ai un talent deosebit. Atunci, poti sa-i tragi un sut in prohab societatii pe care o iubesti, inca din tinerete. Dupa aceea, fii snob.
  • In loc de a incerca cu incapatanare sa folosesti suprarealismul pentru scopuri subversive, mai bine incearca sa transformi suprarealismul in ceva la fel de solid, complet si clasic ca si lucrurile pe care le gasesti in muzee.
  • Inteligenta fara ambitie este o pasare fara aripi.
  • Doar bunul gust are puterea de a steriliza si este intotdeauna primul handicap contra unei creativitati functionare.
  • Lasati-mi dusmanii sa se devoreze unii pe altii.
  • Placandu-mi banii asa cum imi plac mie, devin nici mai mult nici mai putin decat mistic. Banii sunt o glorie.
  • Greselile au mereu o natura aproape sacra. Nu incercati sa le corectati niciodata. Din contra: rationalizati-le, intelegeti-le in profunzime. Dupa aceea doar va fi posibil sa le sublimati.
  • Pictura este o parte infinit de marunta a personalitatii mele.
  • Arta progresiva poate asista oamenii sa invete nu doar despre fortele obiective care lucreaza in societatea in care ei traiesc, ci si despre caracterul extreme de social al vietii lor interioare. In ultimul rand, ea poate mobilizeze oamenii catre emancipare sociala.
  • Suprarealismul e distructiv, dar distruge doar ceea ce considera a fi impedimente in calea viziunii noastre.
  • Luati-ma, eu sunt drogul; luati-ma, eu sunt halucinogenul.
  • Diferenta dintre falsele amintiri si cele adevarate este aceeasi ca in cazul bijuteriilor: cele false arata intotdeauna ca fiind cele reale, cele stralucitoare.
  • Primul barbat care a comparat obrajii unei femei cu trandafirii a fost, evident, un poet. Primul barbat care a repetat comparatia a fost, cel mai probabil, un idiot.
  • Singura diferenta intre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun.
  • Secretul influentei mele a fost mereu ca ea a fost secreta.
  • Frumusetea inspaimantatoare si comestibila a arhitecturii Art Nouveau.
  • Termometrul succesului este gelozia colegilor de breasla.
  • Sunt zile in care ma gandesc ca voi muri datorita unei supradoze de satisfactie.
  • De fapt, este o singura diferenta intre un nebun si mine. Nebunul crede ca este sanatos. Eu stiu ca sunt nebun.
  • Cei care nu vor sa imite pe nimeni, nu produc nimic.
  • Razboaiele nu au facut rau nimanui niciodata, cu exceptia oamenilor care au murit in ele.
  • Suntem cu totii infometati si insetati dupa imagini concrete. Arta abstracta va fi fost buna pentru un singur lucru: acela de a restaura exacta virginitate a artei figurative.
  • Ce este un televizor pentru un om, care trebuie doar sa-si inchida ochii pentru a vedea cele mai inaccesibile regiuni ale vazutului si nevazutului, care trebuie sa-si imagineze doar pentru a trece de ziduri si pentru a determina toate Bagdadurile viselor sale sa se nasca din praf?
By la Niciun comentariu:

Planul Kalergi: Genocidul europenilor – subspecii rezultate din căsătoriile interrasiale, uşor manipulabile de elita conducătoare - posed by Snake - Sursă : sursa: romaniafarajustitie

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

By la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima