Grecia: Radiografia unui faliment - Autor: Adrian Panaite | luni, 06 iulie 2015 | Sursa: Capital

Criză

Grecia: Radiografia unui faliment

Autor:  

Adrian Panaite 

| luni, 06 iulie 2015 | 

Sursa:

Capital

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Criză

Grecia: Radiografia unui faliment

Autor:  

Adrian Panaite 

| luni, 06 iulie 2015 | 

Grecii fără acces la propriii lor bani din bănci şi investitorii din pieţele internaţionale sunt alertaţi de primul faliment al unei ţări din Uniunea Europeană

Faliment pe toată linia! Acesta este tabloul Greciei cu băncile închise şi cu Guvernul ţării sistând unitaleral plata tranşei de 1,6 miliarde euro de săptămâna trecută. Statul nu îşi poate onora obligaţiile faţă de creditorii externi, iar instituţiile de credit se află în aceeaşi ipostază faţă de deponenţi. Mai grav, însă, criza coboară în stradă, economia resimţind un nou şoc din zona unui sistem financiar insolvent. Publicaţia elenă e-Kathimerinin ni-l prezintă pe Klenthis Tsironis, proprietarul unei măcelării din piaţa Varvakeios din Atena care nu ştie dacă va avea din ce să îi plătească pe cei 27 de angajaţi. Vechimea afacerii sale de 51 de ani ne spune şi cam cât de gravă este criza care a cuprins ţara: una cum nu se vede decât de două ori într-o sută de ani. „Nu am cash să achit furnizorii de carne pentru săptămâna viitoare“, spune el.„Grecia este practic în faliment. Datoria ar trebui tăiată cu 50% sau chiar cu mai mult“, a declarat pentru Bloomberg TV investitorul elveţian Marc Faber, autor al newsletter-ului „Gloom, Boom & Doom Report“ care a devenit foarte popular mai ales în timpul crizei financiare din anul 2008. Pentru amputarea stocului de datorie militează şi guvernul condus de Alexis Tsipras care tocmai a ratat plata datorată FMI marţea trecută. Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis, tot într-o intervenţie pentru postul american de televiziune, a spus că nu mai vrea să negocieze un acord care să prelungească agonia pretinzând că împrumuturile externe mai pot fi plătite. „Sunt ministrul de finanţe al unui partid al stângii radicale. Nu mă ascultaţi pe mine! Ascultaţi FMI! Ei tocmai au venit cu un raport care spune exact asta. Întrebaţi Guvernul SUA! Cred ei că datoria guvernamentală a Greciei ete sustenabilă? Nu; nu cred. Întrebaţi orice observator cu simţul realităţii sau economist şi vă va spune acelaşi lucru...“, i-a zis Varoufakis reporterului. Argumentul său este că asta ţine economia ţării în loc petru că niciun investitor nu investeşte într-o ţară cu datorie nesustenabilă.

Pensionarii Greciei, la cozi ale umilinţei

Retragerile de la bancomate au fost limitate la 60 de euro săptămâna trecută, într-o măsură de control al capitalului de o anvergură fără precedent în Uniunea Europeană. Guvernul a încercat să le faciliteze măcar pensionarilor - care nu au carduri şi care în proporţie de 60% trăiesc la limita sărăciei - să îşi ia banii de la bancă. Sediile instituţiilor de credit elene au fost deschise joi, însă şi în acest caz retragerile au fost limitate la 120 de euro pe săptămână. Cum media pensiilor este de 665 de euro, înseamnă că suma lunară pe care o pot retrage este cu o treime mai mică, observă corespondentul Blomberg. Aceasta înseamnă că de facto, guvernul format de mişcarea stângii radicale Syriza a micşorat semnificativ veniturile unei categorii pe care s-a bazat la alegerile din ianuarie a.c. „La coadă pentru o mână de euro“, titrează ziarul conservator elen Elefteros Typos citat de Reuters. „Demnitatea promisă de Tsipras se transformă în umilinţe pentru mii de pensionari“, spune articolul respectiv.

O datorie „odioasă“, numai bună de repudiat

Nu numai pensionarii sunt îngrijoraţi, ci şi investitorii din pieţele internaţionale care au aruncat în aer costurile de finanţare ale statului elen. Astfel, randamentele titlurilor de stat elene cu scadenţa la doi ani se situau la 35,73%, în timp ce acelea cu maturitatea la cinci ani purtau dobânzi de 23,82%. Într-o curbă de randament complet inversată randamentele sunt ridicate şi pentru emisiunile la zece ani şi douăzeci de ani, de 14,87%, respectiv 11,62%.
Sunt pieţele cele care ne spun că datoriile nu pot fi plătite, atrage atenţia pe portalul personal Michael Hudson, profesor la University of Missouri. Tot el pune în faţă şi paradoxul în care se ajunsese ca datoria la FMI să poată fi plătită... decât cu bani de la FMI. Practic acum se culege rezultatul unei crize semănate în anii 2010-2011 când Comisia Europeană şi instituţiile financiare europene au ales să dea un credit mamut de 100 miliarde euro, ingnorând chiar rapoartele analiştilor Fondului. S-a preferat o soluţie politică ce să salveze marile bănci europene şi fonduri de hedging de pe Wall Street prinse pe picior greşit blocate pe datoria suverană elenă. Invitat joia trecută să vorbească la Bruxelles în faţa Parlamentului UE, Hudson a afirmat că grecii au tot dreptul să considere datoria către FMI ca fiind „odioasă“ întrucât aceasta a fost făcută nu pentru greci, ci marile bănci europene.

Băncile sunt falite. Unde se duc pierderile

Împrumutul de acum cinci ani este pe deplin contestabil, spune şi Steve Hanke, profesor de economie aplicată la John Hopkins University. Într-o intervenţie pentru Russia Today acesta a amintit că uzual ţările cu probleme au dreptul să împrumute 200% cota lor la FMI sau 600% cumulativ în cazuri speciale. Grecia a împrumutat 3200% cota ei la FMI,  un record al tuturor timpurilor. Acum este de înţeles că FMI şi-ar fi încălcat statutul dacă ar fi extins pe mai departe nivelul asistenţei către guvernul elen. Starea Greciei este cu atât mai gravă cu cât băncile elene, cu un nivel de 50% al creditelor neperformante, au ajuns nivelul în care pierderile exced capitalurile proprii şi resursele atrase. „Sunt esenţial insolvente“, a declarat profesorul american.
Un raport al Băncii Internaţionale a Reglementelor spune că 13,3 miliarde euro sunt finanţări ale băncilor germane, 12,7 miliarde euro sunt linii de credit ale băncilor din SUA şi 12,2 miliarde euro din finanţări vin din sistemul bancar britanic. Franţa şi-a redus semnificativ expunerea de la declanşarea crizei până la un nivel de 1,6 miliarde euro în prezent, apropiat de cel de 1,67 miliarde euro al băncilor olandeze.
Nu sunt numai băncile cele care ar putea primi şocul. „Panica se instalează printre fondurile de hedging care au rămas investite în Grecia“, titrează New York Times care îl menţionează pe David Einhorn de la Greenlight Capital şi pe magnatul John Paulson printre administratorii de fonduri de pe Wall Street blocaţi cu 10 miliarde dolari pe titlurile de stat greceşti.

„Sunt îngrijoraţi că nu li se vor plăti salariile“

Dincolo de angoasele miliardarilor de pe Wall Street, grecii încearcă ei înşişi să-şi facă puţin curaj. Un reportaj Bloomberg ni-l înfăţişează pe Yanis Kardonis, student în vârstă de 29 de ani şi angajat cu slujbă part-time la Atena care joacă table. „Trebuie să rămânem calmi“, spune el. „Aşa merg lucrurile încă de acum cinci ani, dar sunt puţin speriat şi confuz totodată. Părinţii noştri sunt îngrijoraţi că nu li se vor plăti salariile“, continuă el. Un farmacist din Atena observă că oamenii cumpără medicamente cu o lună înainte temându-se să nu rămână fără acestea. În acelaşi timp, acolo unde pot renunţa, grecii taie cu totul cheltuielile. Vânzătorii de bilete sunt exasperaţi; nu au clienţi deşi este un mare premiu reportat de 4,1 milioane euro.

O mulţime de răspunderi cad în sarcina FMI

Soarta grecilor este deplânsă de voci respectate din lumea occidentală. Laureatul premiului Nobel pentru Econmie Joseph Stiglitz, el însuşi fost vicepreşedinte şi economist-şef la Banca Mondială, spune că instituţiile financiare internaţionale sunt cele care poartă responsabilitatea pentru căderea cu 25% a economiei elene de la declanşarea crizei. „Cred că nicio criză economică vreodată nu a fost într-atât de deliberată şi cu consecinţe atât de devastatoare“, scrie el într-un material publicat în The Guardian.
Într-un mesaj pe Twitter, corespondentul Reuters Jamie McGeever aminteşte cât de greşite au fost proiecţiile FMI în ceea ce priveşte evoluţia ulterioară a economiei elene. Practic, în fiecare an, Fondul a supraestimat rezultate care ulterior au fost infirmate de statistică. Cel mai mare ecart a fost consemnat în anul 2012 când proiecţia a fost pentru o majorare a Produsului Intern Brut de 1,1%, şi până la finalul anului recesiunea s-a adâncit cu un nou declin de 7,0%. În ceea ce priveşte şomajul cifrele FMI au fost marginal peste 14% în anii 2011-2013, într-un răstimp în care numărul grecilor fără slujbă a ajuns să reprezinte 27,3% din totalul forţei de muncă.
Pentru impasul actual tot creditorii externi sunt găsiţi responsabili de către senatorul american Bernie Sanders. „Este inacceptabil că Fondul Monetar Internaţional şi factorii de decizie europeni au refuzat să lucreze cu guvernul grec la un plan care să îmbunătăţească semnificativ economia“, a declarat pentru Huffington Post cel care a devenit recent contracandidat al lui Hillary Clinton pentru nominalizarea democrată în cursa prezindenţială pentru fotoliul de la Casa Albă. „Pensiile oamenilor din Grecia nu trebuie tăiate pentru a se face plăţi către cele mai mari bănci şi cei mai avuţi dintre oamenii de finanţe din lume“, a mai spus acesta.

Cât de grav este pentru Europa?

Chiar dacă în opinia publică mulţi se uită strâmb către guvernul de la Atena format de stânga radicală, eşafodajul de la Bruxelles nu scapă neşifonat. „Europa a suferit o catastrofă reputaţională în Grecia“, tittrază editorialistul Ambrose Evans-Pritchard în publicaţia britanică The Telegraph. El spune că zona euro nu îşi administrează nici măcar obligaţiile de bază; preferă să dea vina pe greci şi să se spele pe mâini. Totuşi europenii au făcut ceva. Pieţele financiare par a fi mai calme după ce au fost create mecanisme ce să atenueze şocul extern. Mark Fleming-Williams, analist economic la furnizorul de informaţii şi prognoze geostrategice Stratfor, observă că acum costurile de împrumut ale unor ţări cu probleme asemănătoare precum Spania, Italia sau Portugalia nu au mai urcat la fel ca în urmă cu cinci ani când piaţa părea să spună că urmează la rând. „Aceasta nu înseamnă, însă, că celelalte ţări sunt sigure, nu înseamnă că uniunea monetară europeană va fi sigură în momentul unei ieşiri a Greciei. Ar fi o vătămare structurală pe termen lung din minutul în care o ţară precum Grecia părăseşte uniunea montară“, atrage însă atenţia comentatorul economic într-o intervenţie pentru CNBC.
Criza actuală însă compromite Uniunea Europeană în ochii propriilor cetăţeni, spune Marc Faber. Europenii înşişi îi urăsc pe birocraţii de la Bruxelles - ca şi pe cei de la FMI şi de la Banca Mondială -despre care consideră că „formează o organizaţie coruptă care nu plăteşte taxe, dar impune taxe altor oameni.“ Va rezista construcţia în faţa şocului venit din Grecia. Investitorul elveţian rezident în Thailanda este printre cei sceptici: „Cred că europeanul tipic ar prefera să nu fie membru UE.“

60% este în Grecia şomajul în rândul tinerilor

Caricatura zilei – 7 iulie Caricatura zilei de Cristina Mavrigu - 7 Iul, 2015

 

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Sorina Matei, dezvăluiri incendiare despre noi interceptări din dosarul lui Ghiţă şi încrengăturile lui de afaceri - News - de Valentin Busuioc - 7 Iul, 2015

Sorina Matei, dezvăluiri incendiare despre noi interceptări din dosarul lui Ghiţă şi încrengăturile lui de afaceri

• News

de  

Valentin Busuioc

  - 7 Iul, 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Sorina Matei, dezvăluiri incendiare despre noi interceptări din dosarul lui Ghiţă şi încrengăturile lui de afaceri

• News

de  

Valentin Busuioc

  - 7 Iul, 2015

0 699

Jurnalista Sorina Matei face, luni, pe blogul personal, dezvăluiri incendiare despre noi interceptări din dosarul deputatului Sebastian Ghiţă şi încrengăturile de afaceri ale acestuia.
Conform ziaristei, “o serie de date și informații ce se regăsesc în instanță, în ordonanța de extindere a urmăririi penale pentru alte șase fapte penale pe numele lui Sebastian Ghiță, arată cum discuta deputatul cu apropiații despre sume uriașe de bani, cum și prin cine se făceau transferurile sumelor și care era palierul relațional și de influență”.
Sorina Matei susţine că, “în interceptările în care discută despre sume uriașe de bani, Sebastian Ghiță comunică mereu cu Adrian Sorin Chirilă, vărul soției deputatului, pentru a scoate bani din conturi”.
Redăm mai jos materialul publicat de Sorina Matei:
“Potrivit procurorilor, Adrian Sorin Chirilă este unul dintre personajele importante în gruparea Sebastian Ghiță, fiind omul „împuternicit pe conturile personale ale lui Sebastian Ghiță, al lui Cristian Anastasescu (cumnatul lui Sebastian Ghiță), al Mădălinei Chirilă, al lui Vlad Dumitru Iacobescu (zis și Picolo, fratele lui Alexandru Iacobescu, directorul general RTV, prieten al lui Victor Ponta), calitate în care a efectuat cea mai mare parte a operațiunilor înregistrate pe cont, este salariat și administrator la Asesoft Internațional, administrator la Studio Harry, Mediadata Consulting, asociat și administrator la A&S World Travel, reprezentant al Asociației Sportive Basket Club Asesoft, al Federal Media Partner, al Minasee Holding LTD Cipru, Ridzone Computers, RVMP SRL, Alpedor SRL și Senior Consulting Group SRL”.
Adrian Sorin Chirilă și, fratele său, Ionuț Răzvan Chirilă, se află printre cele 24 de persoane cu care Sebastian Ghiță nu are voie să comunice, față de care nu are voie să se apropie, direct, indirect, pe nicio cale, atât timp cât se află sub controlul judiciar extins menținut de instanța de judecată.
Sebastian Ghiță, alături și de Adrian Chirilă, anul trecut, la un meci al Asesoft. În imagini mai apar Alexandru Iacobescu ( cămașă albă), Vlad Dumitru Iacobescu ( fratele lui Alexandru Iacobescu, în pulover galben), Gabriel Anghel, zis Ceață ( în pulover gri) și Victor Ponta (în pulover albastru).
Datele arată că deputatul Sebastian Ghiță a fost interceptat de procurori încă de anul trecut, fiind vizat fie de un mandat pe siguranță națională aprobat de judectători, fie de o autorizație de interceptare aprobată de instanță, Sebastian Ghiță fiind localizat cu exactitate, potrivit legii, inclusiv prin GPS sau alte mijloace tehnice de supraveghere. Titularul postului telefonic de pe care Sebastian Ghiță purta discuțiile este Parlamentul României.
28 Octombrie 2014. Ora 13.13. Sebastian Ghiță, în zona PSD Băneasa.
„În ziua de 28.10.2014, la ora 13:13:58, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României…), în zona (…), primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„Pt maine mai vrei ceva ca ieri? Că tre să anunţ să pregătească” ”
3 Noiembrie 2014. Ora 13.59 și 14.00. Sebastian Ghiță, în zona Complexului rezidențial Stejarii. În complexul de lux Stejarii locuiește un prieten al grupării Ghiță, Daniel Maftei, zis și Maff, specializat în tuning mașini de lux extrem de scumpe, făcute pe comandă. Daniel Maftei, zis Maff este prieten cu Alexandru Iacobescu, Liviu Uruc, Alexandru Ghiță, după cum se vede din imaginile postate de el pe rețelele de socializare. În același complex rezidențial Stejarii stă și Elena Udrea.
100k înseamnă 100.000. Nu se înțelege dacă este vorba de euro sau lei.
„În ziua de 03.11.2014, la ora 13:59:10, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…), primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„Salut, mă întreabă budu daca putem să-l ajutăm azi cu 100k, că are salarii şi nu se descurcă”
„În ziua de 03.11.2014, la ora 14:00:25, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…), transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„Da_Şi fundaţia” ”
„MĂ ÎNTORC LA TINE IAR ȘI IAR, MARE ALBASTRĂ”. De la Ghiță pentru Besciu, până la Maff…
Daniel Maftei, zis Maff, în imagini de-a lungul timpului cu Alexandru Iacobescu, Liviu Uruc, Alexandru Ghiță sau cântând Mare Albastră, melodia pe care Sebastian Ghiță i-o punea ca dedicație, la telefon, de Revelion, prietenului asfaltator, Dan Besciu, și el recent eliberat din arest, pe care, de curând, l-a nășit.
14 Noiembrie 2014. Ora 11.17, 12.58, 13.04. Sebastian Ghiță, în zona unui bloc din sector 1 București, apoi în zona PSD Băneasa. 100k înseamnă 100.000. Nu se înțelege dacă este vorba de euro sau lei. 1mld înseamnă 1 miliard.
„În ziua de 14.11.2014, la ora 11:17:09, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…), transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA, (…)), având următorul conţinut:
„Tot ca ieri ._Ok ?” ”
„În ziua de 14.11.2014, la ora 12:58:42, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) , primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„M-a sunat de la profi print, au o urgenţă mare azi, dacă putem să-i ajutăm, mai au 100k?” ”
„În ziua de 14.11.2014, la ora 13:04:13, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…), transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…) ), având următorul conţinut:
„1 mld ?” ”
8 Decembrie 2014. Orele 14.14-14.19. Sebastian Ghiță, în zona unei străzi din sectorul 1, București, apoi în zona Autorității Naționale a Vămilor. Foarte probabil, cel care trebuie să ducă cardul, Radu, este Radu Tronaru, șoferul său, a cărui soție lucrează la cabinetul parlamentar al deputatului PSD, Radu Tronaru fiind nu numai șofer ci și administrator al firmelor care operează licența postului RTV.
Boccaccio este un restaurant din Ploiești.
„În ziua de 08.12.2014, la ora 14:14:04, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…), transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA, (…)), având următorul conţinut:
„Cum facem cu cardul care nu merge?” ”
„În ziua de 08.12.2014, la ora 14:17:13, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ I- l dau lui radu să ti-l aducă_Trebuie să-l dau eu? ” ”
„În ziua de 08.12.2014, la ora 14:17:57, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…), primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…) ), având următorul conţinut:
„ Cred că da, că nu sunt imputernicit pe contul ăsta ” ”
„ În ziua de 08.12.2014, la ora 14:19:34, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…) primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…) ), având următorul conţinut:
„ La unicredit în ploiesti, unde a fost boccacio înainte, pe bulevard” ”
15 Decembrie 2014. Ora 11.33. Sebastian Ghiță, în zona aceluiași bloc din sector 1 București.
1 mld este prescurtarea de la 1 miliard.
Nanu este, cel mai probabil, Alexandru Nanu, prieten al lui Sebastian Ghiță (foto mai jos).
Alexandru Nanu este menționat și el în ordonanța de extindere a urmăririi penale de către un martor cu identitatea protejată ca personaj care îi sprijinea pe Sebastian Ghiță, Vlad Cosma și interlopul Răzvan Alexe, recent ieșit din arest.
Alexandru Nanu este fiul primarului PSD din Cornu, Cornel Nanu, primar la al 6-lea mandat peste comuna celebră, din 1989, cu o avere interesantă, plină și ea de moșteniri și nu numai, vicepreședinte al PSD Prahova (dublu click). Cetățean de onoare al comunei este Adrian Năstase.
Fiul- beizadea Alexandru Nanu este președinte executiv al organizației TSD Prahova, prieten bun cu Vlad Cosma, cu Mircea Cosma, și era în decembrie 2014, la doar 25 de ani, angajat al Guvernului României, consilier personal al președintelui Autorității Naționale pentru Turism, din subordinea Ministerului Economiei, fiind în trecut chiar și director în cadrul ministerului Turismului.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2014, Alexandru Nanu a fost trimis la Chișinău pentru a se ocupa de campania candidatului PSD, Victor Ponta. (dublu click)
„În ziua de 15.12.2014, la ora 11:33:37, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic(…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ 1 mld la nanu ”
17 Decembrie 2014. Orele 12.33-12.48. Sebastian Ghiță, în zona restaurantului Prestij din Ploiești.
„ În ziua de 17.12.2014, la ora 12:33:49, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Ce cont mai ramane ?La bcr ? ” ”
„În ziua de 17.12.2014, la ora 12:48:15, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…) ), în zona (…) primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Da ” ”
„În ziua de 17.12.2014, la ora 12:48:36, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„Ala de îţi intră de la parlament ” ”
22 Ianuarie 2015. Orele 9.37-9.55. Sebastian Ghiță, aflat în zona Pieței Mihai Viteazu, Ploiești. „La Galerii” este locația pentru fostele galerii comerciale din Ploiești, unde este și o stație de autobuz. Locația este în centru, vizavi de Consiliul Județean Prahova.
„ În ziua de 22.01.2015, la ora 09:37:42, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…), primeşte un mesaj text tip sms de la CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Salut, la cât sa vin la tine? ” ”
„În ziua de 22.01.2015, la ora 09:55:10, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic(…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Acum la galerii în statie ” ”
30 Ianuarie 2015. Orele 11.14 și 15.29. Sebastian Ghiță, aflat în zona Republicii, Ploiești și zona Aviatorilor, București. „10 ue” – probabil, formula prescurtată de la 10.000 de euro.
„ În ziua de 30.01.2015, la ora 11:14:57, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic(…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…), transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Mai scoate 10 pls ””
„În ziua de 30.01.2015, la ora 15:29:31, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Mai scoate urgent 10 ue ” ”
11 Februarie 2015. Ora 10.57. Sebastian Ghiță, aflat în zona Consiliului Județean Prahova. „10 ue” – probabil, formula prescurtată de la 10.000 de euro.
„În ziua de 11.02.2015, la ora 10:57:11, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…) (titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL (…)), având următorul conţinut:
„Vreau 10 ue pt disearaă ””
17 Februarie 2015. Ora 13.02. Sebastian Ghiță, în zona de Vest a Ploieștiului. „50 UE” – probabil, formula prescurtată de la 50.000 de euro.
„În ziua de 17.02.2015, la ora 13:02:49, GHIŢĂ SEBASTIAN, aflat la postul telefonic (…) (titular:Parlamentul României (…)), în zona (…) transmite un mesaj text tip sms către CHIRILĂ SORIN, aflat la postul telefonic (…)(titular: ASESOFT INTERNAŢIONAL SA (…)), având următorul conţinut:
„ Sa iei 50 UE ””
MAMA LUI GHIȚĂ, ÎMPUTERNICITĂ PE CONTUL PERSONAL AL LUI SEBASTIAN GHIȚĂ ȘI ADMINISTRATOR DE FIRME
În aceeași ordonanță de extindere a urmăririi penale se mai precizează că Maria Ghiță, mama lui Sebastian Ghiță, este „împuternicită pe contul personal al acestuia, este asociat și administrator al SC Asesoft Com SRL și împuternicită pentru SC Asesoft Internațional SA”.
SEBASTIAN GHIȚĂ: „Nu mai am bani de apă, de gunoi! Nu sunt lăsat să trăiesc!”
Ca reacție la ancheta procurorilor, deputatul Ghiță și-a declarat zilele trecute revolta, acuzând anchetatorii de abuz și spunând explicit că „să pui sechestru pe contul de pensii al mamei (…) pare un fel de răzbunare”. Mai mult, Sebastian Ghiță, după ce procurorii au pus sechestru pe firmele din întreg circuitul financiar, a susținut că „nu poate face nicio plată, nu poate plăti gunoiul, apa și energia electrică”.„Nu sunt lăsat să trăiesc”, a spus el.
În același ton, deputatul Sebastian Ghiță s-a arătat revoltat și de faptul că „politicienii au fost ascultați pe perioada campaniilor electorale cu mandate de la procurori sau de siguranță națională ”.
Radu Mazăre, Adrian Duicu, Gheorghe Ștefan, zis Pinalti și fostul senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare cu executare, sunt doar câțiva din cei prinși de procurori în baza unor mandate de siguranță națională aprobate de judecători”.

Caricatura zilei – 6 iulie - Caricatura zilei de Cristina Mavrigu - 6 Iul, 2015 ... SRS decriptează polemica legată de proiectul mega-moscheei și subliniază două detalii cheie. Care ar fi legătura halucinantă cu genunchiul lui Ponta - News - de Flavia Marin - 6 Iul, 2015 -

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

SRS decriptează polemica legată de proiectul mega-moscheei și subliniază două detalii cheie. Care ar fi legătura halucinantă cu genunchiul lui Ponta

• News

de

 Flavia Marin 

 - 6 Iul, 2015

0 127

După ce fostul președinte al României, Traian Băsescu, a criticat dur o hotărâre a Guvernului Ponta care vizează construirea celei mai mari moschei din Europa în București, a urmat un lanț de reacții.

Citește și: Traian Basescu ataca dur o decizie a Guvernului Ponta: Tot timpul a gandit cu piciorul

Fostul senator PNL, Sorin Roşca Stănescu, proaspăt eliberat din închisoare, a decriptat, prin intermediul unui editorial publicat pe blogul personal, polemica legată de proiectul moscheei, subliniind faptul că „un lucru devine suspect atunci cand, in mod vadit, este pretins sau asumat, dar, cu certitudine, nu este necesar”.
În același timp, SRS a pus în discuție legătura halucinantă care ar putea exista între construirea moscheei și genunchiul premierului Victor Ponta: „nu pot sa nu fac o legatura intre moschee, cea mai mare moschee din Europa, si genunchiul accidentat al prim-ministrului. Un genunchi care nu a putut fi, dupa cum s-a vazut, operat niciunde in alta parte, decat la Istanbul. Via Baku”.
Nu în ultimul rând, Sorin Roșca Stănescu atrage atenția unor detalii cheie care ridică o serie de întrebări.
Iată explicațiile integrale publicate de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu pe blogul personal:
„Nu am incotro. Sunt silit sa fac o legatura intre o moschee si genunchiul prim-ministrului. In ciuda faptului ca nu obisnuiesc sa ma leg de betesugurile unui om. Dar, totusi, sunt obligat sa constat ca de la genunchi ni se trage marea moschee. Cea mai mare moschee din Europa.
Comunitatea musulmana din Romania, fata de care avem, cum este si firesc, tot respectul, si impreuna cu care am convietuit in bune conditii, numara in total sub o suta de mii de persoane. Asta dincolo de datele recensamantului care indica o cifra mai mica. Dintre acestia, in Bucuresti, traiesc sub zece mii. Musulmanii, pentru a-si putea practica cultul religios, dispun de un mare numar de moschei, atat in Dobrogea, cat si in Bucuresti. Sunt mai numeroase decat este necesar. Ca dovada, in multe moschei numarul credinciosilor este alarmant de mic. Mai mult chiar, exista si moschei neautorizate. Si nerecunoscute de catre propria ierarhie religioasa. Si, in aceste conditii, Guvernul Romaniei ia o decizie absolut halucinanta. Autorizeaza, printr-o hotarare luata in Executiv, constructia celei mai mari moschei din Europa si ii aloca, in nordul capitalului, in zona Parcului Expoziţional, o suprafata de teren, nu mai putin de unsprezece mii metrii patrati. Oare ce se intampla?
Un lucru devine suspect atunci cand, in mod vadit, este pretins sau asumat, dar, cu certitudine, nu este necesar. Cred ca nimeni in aceasta tara si nici macar vreun musulman nu traieste cu convingerea ca, pentru practicarea unui cult religios, este indispensabila constructia unui lacas in care, pur si simplu, nu pot fi adunati enoriasii la capacitatea proiectata. Pe buna dreptate s-a spus ca daca, prin absurd, ar mai fi necesara o moschee, si inca una care sa fie cea mai mare din Europa, in niciun caz amplasarea acesteia nu ar trebui sa fie fixata la Bucuresti, ci, eventual, undeva in Dobrogea, acolo unde exista o concentrare mai semnificativa a celor saptezeci – optzeci de mii de musulmani. Si atunci, de ce daca nu este nevoie, pur si simplu pentru practicarea unui cult, Guvernul Romaniei a decis acest lucru? Daca nu este nevoie, inseamna ca gestul in sine este suspect.
Hotararea de Guvern este cel putin suspecta, nu numai fiindca nu exista in spatele ei o necesitate, nu numai fiindca daca ar exista asa ceva ar fi fost obligatoriu ca opinia publica sa primeasca explicatii, dar da de banuit, mai ales, fiindca decizia s-a luat cumva pe sub masa. Fara niciun fel de dezbatere prealabila. O dezbatere publica. Care este indispensabila atunci cand ne referim la un obiectiv care, eventual, este de interes public. Sa ne amintim ca dezbaterile legate de Catedrala Neamului, o construcţie destinata cultului ortodox, din care fac parte romanii intr-o majoritate covarsitoare, au durat ani de zile. Si inca mai dureaza. Nu pot sa nu fac o legatura intre moschee, cea mai mare moschee din Europa, si genunchiul accidentat al prim-ministrului.
Un genunchi care nu a putut fi, dupa cum s-a vazut, operat niciunde in alta parte, decat la Istanbul. Via Baku. Si tot de la Istanbul, iar nu de la comunitatea musulmana din Romania, a venit neobisnuita solicitare privind construirea la Bucuresti a unei moschei, cea mai mare din Europa, pentru care nu exista si nu sunt semne ca vor exista in viitor suficienţi drept credinciosi.
Iar legat de acest proiect, mai exista doua detalii. Primul este ca, in marinimia sa, Guvernul Romaniei a cedat, gratuit, la simpla solicitare a presedintelui Erdogan, o mare suprafata de teren in zona imobiliara cea mai scumpa a capitalei. Lucrurile sunt asa facute incat o persoana obisnuita ar putea sa se gandeasca ca genunchiul prim-ministrului a devenit unul dintre obiectele de mare pret din patrimoniul Romaniei, ajungand sa coste milioane de euro. Dincolo insa de legatura dintre moschee si genunchi, apar o serie de intrebari cat se poate de serioase legate de a doua ipostaza a proiectului, si anume ca, tot acolo, se intentioneaza construirea unui mare centru, tot cel mai mare din Europa, de pregatire religioasa a tinerilor musulmani. Pentru care, din nou, nu exista clienţi si nici nu stim sa se fi preconizat vreun pod aerian care sa aduca in capitala Romaniei mii de musulmani. Si daca tot exista asemenea nedumeriri si asemenea intrebari despre o fapta savarsita de Guvern, la cererea prim-ministrului, si care nu raspunde niciunei necesitati, atunci mai apare o intrebare simpla.
De ce Serviciul Roman de Informatii nu a stiut nimic? Si daca cumva a stiut, de ce nu l-a informat pe presedintele Romaniei? Pentru ca imi este imposibil sa imi imaginez ca daca domnul Klaus Iohannis ar fi fost pus in tema, el nu ar fi sesizat, daca nu ridicolul, macar ciudatenia acestui proiect. Si daca nu cumva ciudatenia, atunci poate pericolul pe care el l-ar putea prezenta pentru siguranta nationala a statului”, a scris Sorin Roșca Stănescu.

Stratfor: Turcia ar putea invada Siria - Autor: Denisa Miron, Colaborator - Publicat: 06:56

Stratfor: Turcia ar putea invada Siria

Autor: 

Denisa Miron,

 Colaborator

Publicat: 

06:56

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Stratfor: Turcia ar putea invada Siria

Autor: 

Denisa Miron,

 Colaborator

Publicat: 

06:56

Numeroase rapoarte neverificate din presa turcă spun că armata va interveni în curând în Siria. Un astfel de scenariu este alimentat şi de declaraţiile unor oficiali de rang înalt.

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, nu a negat o astfel de ipoteză, iar preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sublinia într-o postare pe Twitter faptul că turcii nu vor permite organizaţiilor teroriste să profite de mediul haotic format de-a lungul graniţelor Turciei, se arată într-o analiză Stratfor.

Cu toate acestea, operaţiunea dezbătută în mass-media, în special posibilitatea unei incursiuni la sol, este puţin probabilă. Totuşi, această posibilitate subliniază riscurile care vor limita Turcia să pună în aplicare un asemenea scenariu.

Rolul Turciei

Diferite scenarii au apărut pe fondul zvonurilor unei invazii turceşti în Siria. Unele rapoarte sugerează faptul că armata va detaşa 18.000 de militari, cu sprijin aerian substanţial, pentru a asigura 30 de kilometri peste graniţă, evitând oraşul Jarabulus apropiat de zonele ocupate de rebeli în jurul oraşului Azaz. „Operaţiunea ar acoperi o zonă aflată în prezent sub controlul statului islamic şi ar încerca să asigure o zonă tampon pentru Turcia, care ar afecta profund grupul extremist. De asemenea, acest scenariu militar ar creşte în mod substanţial rolul Turciei în conflict. În acelaşi timp, au apărut alte scenarii mult mai plauzibile pentru o eventuală implicare turcă, inclusiv o operaţiune care ar oferi un sprijin sporit pentru armata liberă siriană, evitând în această manieră perspectiva introducerii forţelor terestre. Este aproape sigur că turcii vor intensifica eforturile de control la frontieră, afectând liniile de aprovizionare ale statului islamic din Turcia”, notează Stratfor.

Politica din spatele războiului

Contextele politice interne ar putea motiva o dezbaterea referitoare la invadarea Siriei, în special în cazul opţiunilor mai riscante. Discuţia despre o operaţiune militară unilaterală semnificativă împotriva statului islamic vine imediat după alegerile îndoielnice din Turcia. „Partidul Justiţiei şi Dezvoltării din Turcia ar putea încerca să-şi mobilizeze alegătorii, în special în rândul Partidului Mişcării Naţionaliste, având în vedere că intenţionează să construiască o alianţă de guvernare sau să forţeze alegeri anticipate. O lovitură dată statului islamic ar deschide calea unui drum lung în repararea relaţia Turciei cu Statele Unite şi NATO, care în trecut au acuzat Turcia de pasivitate în ceea ce priveşte grupul extremist. Faptul că Turcia ar evita în mare măsură teritoriul controlat de unităţi de kurzi va repara şi mai mult relaţia. De direcţionarea către flancul statului islamic, în special în zona Jarabulus-Azaz, ar putea beneficia foarte mult forţele rebele din provincia Alep, care nu ar mai trimite forţe în lupta contra statului islamic, asigurând securitatea oraşului Alep”, subliniază Stratfor.

Iran şi Rusia sprijină guvernul sirian

Iran şi Rusia încă sprijină puternic guvernul sirian şi ar fi nemulţumite de implicarea directă a Turciei în conflict. „Turcia menţine legături economice substanţiale atât cu Iranul, cât şi cu Rusia. Aceste ţări ar putea pedepsi Turcia din punct de vedere economic dacă alege să intervină în Siria. Ali Reza Bikdeli, ambasadorul iranian în Turcia, a spus că o astfel de intervenţie militară a Turciei ar distruge capacitatea Ankarei de a influenţa o soluţionare paşnică, în Siria. Unele grupuri rebele care luptă pentru statul islamic, cum ar fi Jabhat al-Nusra, prezintă încă un risc pentru Turcia. În timp ce grupurile rebele, cum ar fi cele din cadrul Armatei Siriene Libere, Frontul Shamiya şi chiar aliaţii Jabhat al-Nusra din Frontul Islamic, pot aprecia o operaţiune militară turcă împotriva statului islamic însă reacţia grupului Jabhat al-Nusra rămâne imprevizibilă şi fragilă. Este foarte posibil ca soldaţii turci să afle că vor avea de înfruntat mai mult decât un grup islamist puternic în Siria”, precizează Stratfor.    În prezent, intervenţia militară turcă este îndepărtată ca posibilitate, în schimb rapoartele din Turcia demonstrează că armata turcă este încă ezitantă în a pune în aplicare o operaţiune în Siria, în pofida voinţei politice de a merge mai departe. Armata turcă este pe deplin capabilă să finalizeze cu succes misiunea, dar este de înţeles că comandanţii nu ar fi dornici să înceapă o astfel de operaţiune fără un mandat politic oficial, având în vedere climatul politic incert din ultima vreme.

Kurzii nu sunt o ţintă

Orice mandat în acest moment ar putea fi revocat de noul guvern. „Este important de menţionat faptul că pentru toate aceste riscuri, teama că kurzii vor fi ţinte nu este realistă. Turcia a spus vehement şi clar faptul că nu va tolera instituirea unui stat kurd independent în Siria. Cu toate acestea, operaţiunea, aşa cum s-a discutat în prezent în presa turcă, ar ignora în mare măsură kurzii. Acesta va avea loc nu numai într-o zonă lipsită de forţe armate, dar, de asemenea, într-o zonă în care kurzii nu au nici o posibilitate reală de a o ocupa”, notează Stratfor.   În încheierea analizei, Stratfor arată faptul că o mutare militară turcă în Siria este încă departe de a fi un lucru sigur, dar este mult mai probabilă în acest moment decât oricând. Creşterea potenţialului unei astfel de incursiuni ar putea fi o manevră politică a  actualului guvern de a-şi asigura creşterea capitalului politic. Dacă Turcia iniţiază o astfel de operaţiune militară va trebui să gestioneze consecinţele multiple şi variate ce vor avea loc pe plan intern şi extern.

Povestea omului care a ingrozit Europa! - Interesant! - 06.07.2015 - Autor: Roxana Popa

Povestea omului care a ingrozit Europa!

Interesant!

06.07.2015

Autor: 

Roxana Popa

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Povestea omului care a ingrozit Europa!

Interesant!

06.07.2015

Autor: 

Roxana Popa

Numele lui Alexis Tsipras a fost pe buzele mai marilor Europei in ultimele zile, fiind omul care, sfidand creditorii, a luat in maini soarta poporului lui. Unii spun despre el ca e arogant, iar miscarea va duce la distrugerea Greciei, altii il sustin si spun ca da dovada de curaj, salvandu-si poporul, punandu-se impotriva mai marilor din Uniunea Europeana, relatează wowbiz.

Cine este de fapt cel mai controversat personaj politic al momentului?

La vârsta de 40 de ani, Alexis Tsipras a devenit cel mai tanar premier grec din ultimii 150 de ani, dupa ce, la inceputul anului, a fost ales in aceasta functie.
Ascensiunea sa a inceput la 33 de ani, cand a fost ales presedintele al Synaspimos, un mic partid eurocomunist, care in scurt timp, alaturi de alte formatiuni, alcatuieste o coalitie de stanga, numita Syriza. Problemele economice din Grecia, accentuate de criza datoriei, fac din acest partid unul tot mai puternic, pentru ca se opunea masurilor de austeritate impuse de creditorii tarii – UE si FMI.
Deputat din 2009, in ianuarie 2015, Alexis Tsipras devine premierul Greciei, socand inca de la alegerea sa. Ateu, politicianul spune ca nu are rost sa fie ipocrit asa ca nu accepta o ceremonie religioasa la investire, asa cum cerea traditia, ci doar un juramant laic fara referire la Dumnezeu. Si la nivelul tinutei, Alexis Tsipras are o regula clara: nu suporta cravatele si nu a fost vazut vreodata cu vreuna la gat.
Una dintre putinele aparitii in public ale premierului, alaturi de Betty Batziana
In ceea ce priveste viata personala, Tsipras nu este casatorit, cu cea care-i sta alaturi are doar un parteneriat civil. Partenera sa de viata, Betty Batziana, si-a facut de putine ori aparitia in public. Cei doi s-au intalnit in liceu, iar la scurt timp au devenit membri ai aripii de tineret a Partidului Comunist. Au condus diverse proteste studentesti in 1990 si 1991. Cei doi au impreuna doi baieti,  Pavlos si Ernestos-Orfeas. Acum, in scandalul rambursarii imprumutului Greciei, exista informatia ca Alexis Tsipras i-ar fi spus, la un moment dat, presedintelui francez Francois Hollande, ca risca sa-si piarda partenera de viata, daca cedeaza in fata cerintelor creditorilor, aceasta amenintandu-l ca il paraseste.
Betty Batziana impartaseste parerile de extrema stanga ale premierului
Tsipras are o slabiciune pentru motociclete si, pana in 2012, se plimba frecvent pe doua roti, grecii fiind obisnuiti cu politicianul care venea la Parlament, calare pe motocicleta.

 

Stenograme INCENDIARE cu Narcisa Iorga - Autor: Cristi Șelaru - Redactor - Publicat: 03/07/2015

 

Stenograme INCENDIARE cu Narcisa Iorga

Autor: 

 Cristi Șelaru,

 Redactor

Publicat: 

 03/07/2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Stenograme INCENDIARE cu Narcisa Iorga

Autor: 

 Cristi Șelaru,

 Redactor

Publicat: 

 03/07/2015

Narcisa Iorga a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, care au plasat în rechizitoriu și câteva stenograme incendiare. Alături de ea, șefa CNA, Laura Georgescu, Gheorghe Ștefan și Viorel Hrebenciuc au fost și ei trimiși în judecată.

„Poate mai trageți dumneavoastră niște sfori la nivel politic”, i-a spus Narcisa Iorga lui Gheorghe Ștefan într-o discuție telefonică.

Iorga îi spunea lui Pinalti și de voturile cui era nevoie pentru ca Giga să primească licența TV: Deci vă trebuie neapărat o … doi oameni. Eu mă gândesc la.. POPESCU (Răsvan Popescu – n.r.), care are suficient de multe datorii la RALUCA, de exemplu… TURCAN. Aşa… şi la TREPCEA (Cristina Trepcea, fost membru CNA – n.r.), dacă ziceţi că o ştiţi, sau la… VIOREL VASILE BUDA (membru CNA – n.r.), care a fost parlamentar PNL: Probabil că-l ştiţi.”

Laura Georgescu a discutat puțin prin telefon cu Viorel Hrebenciuc despre licența Giga TV. Însă aceasta a ținut să-l asigure pe Hrebenciuc că „ OMUL ARE LICENŢĂ!”. I-a explicat fostului deputat PSD că ea a votat contra, dar i-ar fi convins pe alți membri să voteze pentru.„I-am dat şase (voturi – n.r.), eu cu Gubernat … ne-am abţinut, din considerente pe care o să vi le explic !”, a mai spus Georgescu.

Paginademedia.ro prezintă în continuare o parte din stenogramele din rechizitoriul trimis în instanță:

În ziua de 17.09.2013, la ora 13:40:28, ŞTEFAN GHEORGHE, ia legătura cu IORGA NARCISA şi discută despre retragerea licenţei postului GIGA TV.

ŞTEFAN GHEORGHE – ŞTEFAN sunt.

IORGA NARCISA – Ştiu! Vă rog. Pentru GIGA mă sunaţi, nu?

ŞTEFAN GHEORGHE – Ce s-o întâmplat acolo? Da. Da.

IORGA NARCISA – Da. Au fost chitiţi pe retragere. Noi am votat împotrivă, da’ n-am fost decât trei.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Şi… Care-s motivele? îi cam abuz, după câte înţeleg.

IORGA NARCISA – Ă… da, e puţin forţată…. e puţin forţată treaba… că nu… că nu a prelungit… că nu a emis conform programului aprobat prin grila de programe. Mai mult de 96 de ore. Asta au invocat. Părerea mea este să atacați în instanţă pe de o parte pe aceste chestiuni de de procedură… legală, pe legea audiovizualului, dar! Puteţi să atacaţi că doi dintre membrii CNA sunt incompatibili şi au luat decizia asta deşi ei sunt demişi de drept. Tot conform legii audiovizualului.

ŞTEFAN GHEORGHE – î.

IORGA NARCISA – Incompatibilitatea celor doi e dată de ANI. E vorba de MITITELU şi POPESCU. Şi atunci, rămân cinci voturi, practic.

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî. Şi n-au şase.

IORGA NARCISA – Da. Adică… mergeţi pe două căi.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, da, da, da, am înţeles.

IORGA NARCISA – Da?

ŞTEFAN GHEORGHE – Da’ acuma noi ce tre’ să facem? Să nu mai emitem şi….

IORGA NARCISA – Da. dumneavoastră… dincolo de instanţă, pe atac, pe… în contencios pe decizie… puteţi… primul pas: ar trebui contestată decizia la noi… Da? Să se reia în discuţie …

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – … aşa… Doi la mână: alt dosar pentru altă licenţă pe satelit… Da?

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî.

IORGA NARCISA – Asta ca să nu pierdeţi acel loc privilegiat în cablu. ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – Da? Aşa încât să-i ţineţi pe ăia din cablu dom ‘le, stai puţin, că eu pot să obţin altă licenţă. In secunda doi. Da?

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – Şi neapărat în instanţă pe…. pe incompatibilitate (şi de abuz?)

ŞTEFAN GHEORGHE – Bun, da’ pân’ se judecă nu se mai poate emite? Ce tre’ să facem?

IORGA NARCISA – Nu, nu mai puteţi emite. Dacă e ridicată licenţa, trebe să-ntrerupeţi emisia. în momentul în acre primiţi decizia.

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî.

IORGA NARCISA – Şi mai puteţi emite până când se rezolvă contestaţia al CNA.

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi exact, că eu ştiu că dom’le, până nu-i ultima instanţă să decidă…

IORGA NARCISA – Da. Aicea… aicea trebe să vă spună un avocat, că eu nu ştiu foarte sigur. Deci în mod normal, ar trebui închisă emisia. Dar dacă se contestă la… în contencios sau administrativ….

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi-n contencios şi aici. Fac două contestaţii. Şi la….

IORGA NARCISA – Da. Da,. Da. Numai că vă spun, la OTV, în momentul în care am retras licenţa, s-a şi oprit emisia, în ziua respectivă. Ştii? Adică dacă s-a emis decizia de retragere a licenţei, s-a trimis către toţi cabliştii şi au fost obligaţi să o oprească.

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî. îhî, îhî. Da. Deci nu merge să… Da. Deci opresc ăia din â

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – …dacă prin ordonanţă prezidenţială….

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – … nu cumva se poate anula decizia CNA.

….

IORGA NARCISA – Şi mai… vorbim, mai sunaţi-mă dacă mai….

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, păi vă sun să vă consult, că…

IORGA NARCISA- Da.

…..

ŞTEFAN GHEORGHE – înseamnă că au fost chitiţi. Cineva…

IORGA NARCISA – Da. Da, da, da. Da. Păi… totul e politic aici, domnul ŞTEFAN.

….

ŞTEFAN GHEORGHE — Poate obţinem în instanţă, să vedem, să….

IORGA NARCISA – Da. Şi contestaţie aicea pentru … pentru … revenire asupra deciziei şi poate … nu ştiu, poate mai trageți dumneavoastră niște sfori la nivel politic

ŞTEFAN GHEORGHE – Da’ cine-s ăştia? Câţi…

IORGA NARCISA – Păi de la USL sunt. Toţi.

ŞTEFAN GHEORGHE – Toţi. Da’ câţi îs de la PNL, câţi de la PSD?

IORGA NARCISA – Vă trimit un SMS. Da?

ŞTEFAN GHEORGHE – Trimite-mi numele lor, aşa, şi …

IORGA NARCISA – Aşa, da. Da, da, da.

În ziua de 17.09.2013, la ora 14:20:28, ŞTEFAN GHEORGHE primeşte următorul SMS de la IORGA NARCISA, conţinând numele membrilor CNA care au votat pentru retragerea licenţei postului GIGA TV şi conexiunile acestora cu mediul politic:

Lorand turos-udmr, monica gubernat -psd, viorel vasile buda-pnl, laura georgescu-pnl, christian mititelu-pnl(incompatibil declarat de ani), cristina trepcea-psd, rasvan popescu-pnl (in conflict de interese declarat de ani)

În ziua de 23.09.2013, la ora 11:52:42, ŞTEFAN GHEORGHE ia legătura cu IORGA NARCISA.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi nu mai ştiu ce-a făcut. Auzi, dar dacă voi încercaţi să o puneţi mâine pe ordinea de zi şi să votaţi…. nu se poate? Suplimentaţi ordinea de zi.

IORGA NARCISA – (…?) deci… noi putem cere asta, problema e că ăştia sunt atât de porniţi politic încât nu vor accepta. Şi e (..:?)

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi poate-i domolim până mâine.

IORGA NARCISA – Dacă…. dacă aveţi….

ŞTEFAN GHEORGHE – Poate revin şi ei la sentimente mai bune.

IORGA NARCISA – Da. Da. Dacă aveţi siguranţa asta, da. Dacă nu…. ar fi

mai bine s-o pună singură. înţelegeţi?

….

ŞTEFAN GHEORGHE – Dacă nu reuşesc azi pân’ la 1…

IORGA NARCISA – Facem aşa. Da, se poate. Se poate.

ŞTEFAN GHEORGHE – … încercăm mâine s-o punem…

IORGA NARCISA – Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Eu ştiu că se poate direct, numa’ trebe s-accepte majoritatea.

IORGA NARCISA – Se poate. Exact. Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Să fie 6 din….

IORGA NARCISA – Da, da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – … din 11 să accepte.

IORGA NARCISA – Da. Da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi dacă nu, să-ncerci tu s-o propui, grupul vostru de trei şi ăilalţi să… Da?

IORGA NARCISA – Să fie de acord sau… Da. Da, da. Se poate, se poate.

…….

IORGA NARCISA – Până la urmă, sunt patru voturi care au fost împotriva ……ridicării licenţei, deci ar mai trebui încă două. Până la urmă nu-i aşa de complicat.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, da, da, da, ştiu. Păi… tocmai…

….

ŞTEFAN GHEORGHE – (..:?) zicea că CRISTINA TREPCEA că-i de partea noastră, zicea să…

IORGA NARCISA — Ei, nu, ea …. ea este un om foarte … pe care nu te poţi baza. Acuma zice ceva, peste… o oră zice altceva.

ŞTEFAN GHEORGHE – Nu, da’ ea cică… ar fi zis că n-a avut ce face, c-a fost

comandă politică şi trebuia să fie…

IORGA NARCISA- Ei! Aia e.

ŞTEFAN GHEORGHE – … şi ea lângă ăilalţi.

IORGA NARCISA – Aia e! Aia e.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Da’ acuma s-ar putea să primească….

IORGA NARCISA – Da. De asta ziceam eu să nu…. să… că tot aşa să se

rezolve. Tot la nivel politic, pentru că a fost clar c-a fost comandă politică. Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi ştiu. Păi de asta şi-ncercăm.

În ziua de 25.09.2013, la ora 17:08:39, ŞTEFAN GHEORGHE este contactat de IORGA NARCISA. Membrul CNA – Iorga Narcisa îl “informează” pe primar asupra demersurilor ce se realizează, la nivel intern, instituţional, pentru a da satisfacţie intereselor omului politic Gheorghe Ştefan.

Inc.Iorga îi spune acestuia că a discutat cu preşedinta CNA dar că trebuie “capacitaţi” şi alţi membri CNA care să îşi schimbe votul iniţial iar în acest sens sunt indicaţi ca potenţiali “candidaţi” următorii: Popescu Răsvan, Buda Viorel Vasile şi Şuhan Trepcea Cristina (sunt tocmai membrii CNA care, ulterior, în data de 01.10.2013, şi-au schimbat votul în favoarea GIGA TV).

Despre aceşti membri CNA, inc.Iorga afirmă explicit că pot fi influenţaţi politic, sugerându-i primarului Gheorghe Ştefan să îi contacteze prin intermediul politicienilor care i-au promovat. Strategia cu privire la modalitatea de obţinere a unei decizii favorabile postului GIGA TV este un foarte laborioasă, bine pusă la punct (implicând o componentă de “victimizare” – abuz, o componentă de “legislaţie”, o componentă de “promisiuni” – îndreptarea neregulilor, etc.), omul politic indicându-i unui membru CNA cum să procedeze şi chiar îi atrage atenţia să aibă grijă să nu se pună în discuţie aspecte legate de relaţionarea cu postul MONEY.RO, post căruia i se retrasese licenţa, situaţie care a atras, legal, şi retragerea licenţei postului GIGA. Pasaje relevante din acest dialog sunt următoarele:

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Săru’ mâna!

IORGA NARCISA – Bună ziua. Puteţi să vorbiţi?

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, da. Sigur.

IORGA NARCISA – Vreau să vă spun două chestiuni. Am vorbit astăzi cu… preşedinta…

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – … şi nu mi s-a părut a fi fost convinsă, aşa cum mă aşteptam eu…

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – Deci vă trebuie neapărat o … doi oameni. Eu mă gândesc la.. POPESCU, care are suficient de multe datorii la RALUCA, de exemplu… TURCAN. Aşa… şi la TREPCEA, dacă ziceţi că o ştiţi, sau la….

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – … VIOREL VASILE BUDA, care a fost parlamentar PNL: Probabil că-1 ştiţi.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – Fost preşedinte de consiliu la Satu Mare…

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî. IORGA NARCISA – Sigur îl ştiţi. Da?

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA – Aşa. Doi la mână: HARABAGIU vă este foarte loial… dar… nu cred că e suficient. Adică neapărat să trimiteţi un avocat bun.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Am înţeles.

IORGA NARCISA – Care să vorbească… Da? Care să vorbească marţi strict pe decizie, nu pe anchete jurnalistice şi… Da? Să vină şi el, da’ să nu vorbească el decât dacă e cazul de program. Da? Dacă e vorba de grile de programe sau de altceva, nu de decizia asta.

…

IORGA NARCISA – Da’ asta, asta vroiam să vă zic, să aveţi vreme. Marţi va

fi, într-adevăr, dar…. asiguraţi-vă de….

ŞTEFAN GHEORGHE – Am înţeles.

IORGA NARCISA – … un avocat şi un… şi doi oameni. Da?

….

IORGA NARCISA – Bineînţeles. Da’ dumneavoastră să vă vedeţi cu…. (…?) Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, prima dată cu… îhî.

IORGA NARCISA-Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi după aia îi dau, că o fost abuz…

IORGA NARCISA – După aia bineînţeles, că aveţi tot dreptul.

….

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, domle, da’… NARCISA, eu nu ştiu, scuză-mă că te-ntrerup. Bă, da’ ştiu, dai avertisment, amendă, somaţie, adică nu poţi de­odată… fară nişte avertismente să…

IORGA NARCISA – Păi da’ nu vedeţi că ei dacă au maşina de vot fac ce vor?

….

XXXXXX

În ziua de 28.09.2013, la ora 16:46:11, ŞTEFAN GHEORGHE este contactat de IORGA NARCISA. Inculpaţii Gheorghe Ştefan şi Iorga Narcisa discută explicit despre influenţarea politică a votului membrilor CNA în problema postului GIGA TV. Mai mult, inc.Iorga Narcisa indică membrii CNA ce pot fi influenţaţi şi politicienii care pot influenţa votul. Este momentul în care parlamentarul Hrebenciuc Viorel este indicat ca fiind cel care o controlează pe preşedinta CNA – Georgescu Laura. Pasaje relevante din acest dialog sunt următoarele:

ŞTEFAN GHEORGHE – Nu. Eu ce vroiam să te-ntreb

IORGA NARCISA- Vă rog.

ŞTEFAN GHEORGHE – Ă, că doar putem vorbi şi prin telefon.

IORGA NARCISA – Aşa.

ŞTEFAN GHEORGHE – Dom’le, acolo cine poa’ să ia decizia la CNA din punct de vedere politic? Cine are… un cuvânt de spus?

IORGA NARCISA – Păi… la … preşedinte… HREBENCIUC, din câte am înţeles eu.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da.

IORGA NARCISA- HREBENCIUC. M-aţi auzit?

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, da, da, da. Gata, am…

IORGA NARCISA – Da? Aşa.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da’ cei din PNL? Care sunt acolo? Că doar şi ei îs nominalizaţi de… de… unii, alţii. Şi s-ar putea…

IORGA NARCISA – Păi la… BUDA ştiu că e bun prieten cu SILAGHI. Cu OVIDIU SILAGHI.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da?

IORGA NARCISA- Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Aha,. Aha, aha, aha. Am înţeles. Gata.

IORGA NARCISA – Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Pentru că ei fiind acuma PSD-ul cu PNL-ul (cum sunt?) … s-ar putea să zicem, unii să tragă hăis şi unii cea.

IORGA NARCISA – Şi unii cea. Da. Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Dar asta, LAURA GEORGESCU nu-i de-a PNL-ului?

IORGA NARCISA – PSD. Nu.

ŞTEFAN GHEORGHE – PD?

IORGA NARCISA – PSD. PSD.

Urmare instigării venite din partea inculpatei Iorga Narcisa, inc.Gheorghe Ştefan procedează la contactarea politicienilor care ar putea influenţa votul membrilor CNA, pentru a putea obţine o decizie favorabilă postului tv pe care îl controla. La câteva minute după ce termină convorbirea cu inc.Iorga, primarul îi contactează pe europarlmanetarul Silaghi Ovidiu şi parlamentarul Hrebenciuc Viorel. Dacă cu primul – Silaghi, o întâlnire nu era posibilă întrucât respectivul urma să plece din ţară, în discuţia cu inc.Hrebenciuc Viorel se stabilesc coordonatele întâlnirii ce a avut loc.

În ziua de 28.09.2013, ora 18.16 (imediat după întâlnirea cu inc.Gheorghe Ştefan sau chiar în timpul întâlnirii), inc.Hrebenciuc Viorel o contactează pe inc.Laura Georgescu. Concret, parlamentarul, după ce află situaţia postului GIGA TV descrisă de primarul Gheorghe Ştefan şi faptul că peste 3 zile urmează să se voteze asupra contestaţiei de retragere a licenţei, îi cere preşedintei CNA să îl contacteze:

„Laura te rog sună-mă!”

Între timp cei doi inculpaţi, Viorel Hrebenciuc şi LauraGeorgescu stabilesc o întâlnire pentru data de 30.09.2013, la Parlament, cu o zi înainte votului pentru contestaţia postului GIGA TV.

În ziua de 30.09.2013, ora 07.56 – inc.Hrebenciuc Viorel îi cere preşedintei CNA Laura Georgescu, ca întâlnirea de la Parlament să aibă loc la ora 12.30:

„Laura te rog să avem întâlnirea de la Parlament la ora 12.30. Mulţumesc”

Tot în ziua de 30.09.2013, ora 08.01, Laura Georgescu, preşedinta CNA, răspunde şi se conformează solicitării parlamentarului:

„Sigur, voi fi acolo, o zi bună!”

Mai târziu, la ora 10.39, inc.Hrebenciuc Viorel îi dă asigurări inc.Gheorghe Ştefan. Parlamentarul îi transmite primarului că va avea întâlnirea cu preşedinta CNA căreia îi va solicita sprijinul pentru admiterea contestaţiei postului GIGA TV:

„Mă văd la 12.30”

La ora 11.59 are loc un dialog telefonic Hrebenciuc Viorel – Laura Georgescu. Deputatul îi solicită preşedintei CNA ca întâlnirea să fie amânată în jurul orei 14.00:

V.Hrebenciuc: Te pup şi eu, Laura! Mă, n-am terminat încă aici! Mai poţi să mă aştepţi? Ne mai vedem spre două încolo ?

L.Georgescu: Doamne ajută! Fac ce spuneţi dumneavoastră ! Luaţi-vă de o grijă, da, da!

30.09.2013, ora 13.31 – Hrebenciuc Viorel – Gheorghe Ştefan (parlamentarul îi transmite primarului că va avea întâlnirea cu preşedinta CNA abia la ora 14.00, şi îi promite că problema contestaţiei postului GIGA TV este rezolvată „sută la sută”:

V.Hrebenciuc: De abia la două mă văd cu ea! Vroiam să-ţi dau sms că n-am mai apucat, să-s cu toate nebuniile pe aici!

G.Ştefan: Îhî.

V.Hrebenciuc: Te sun, nicio problemă!

G.Ştefan: Când vă vedeţi ?

V.Hrebenciuc: Deci e sută la sută. Pe la două.

G.Ştefan: Aha

V.Hrebenciuc: Da ?

G.Ştefan: Hai sunaţi-mă şi pe mine, da, da !

V.Hrebenciuc: O chem acum! Deci sută, sută la sută, stai liniştit!

G.Ştefan: Mersi tare mult!

– 30.09.2013, ora 13.31 – Hrebenciuc Viorel – Laura Georgescu (imediat ce termină convorbirea cu primarul G.Ştefan, parlamentarul o sună pe preşedinta CNA şi îi solicită să vină la ora 14.00 la sediul Parlamentului):

V.Hrebenciuc: Alo, Laura?

L.Georgescu: Da.

V.Hrebenciuc: Când poţi să vii încoac!

L.Georgescu: Păi, mă urc în maşină şi într-un sfert de oră ar trebui să fiu la dumneavoastră în birou.

V.Hrebenciuc: Bun. Vii … nu, la două, vii …. la două să fii în birou la domnu Zgonea.

L.Georgescu: Ă…. la două ? Gata, am înţeles.

V.Hrebenciuc: La Vali Zgonea. Şi eu vin aici, da ?

L.Georgescu: Da, da, da. Vă mulţumesc frumos ! Mulţumesc mult!

Dialogurile din 01.10.2013 dintre cei 4 inculpaţi – Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ştefan, Narcisa Iorga şi Laura Georgescu, după votul în favoarea postului GIGA TV, sunt relevante sub aspectul devoalării înţelegerii infracţionale ce exista între aceştia:

– 01.10.2013, ora 13.22 – Hrebenciuc Viorel – Gheorghe Ştefan (după votul din CNA şi admiterea contestaţiei postului GIGA TV care reprimeşte licenţa, parlamentarul discută cu primarului, acesta din urmă fiind nemulţumit că au fost voturi împotrivă şi doreşte să afle care a fost motivul, mai ales că ştia că deputatul stabilise modalitatea de votare în favoarea intereselor sale):

G.Ştefan: Nea Vio! Ă … doamna aia nu prea, dar ne întâlnim, nu prea a fost fair play dar s-a rezolvat, dar o să ….

V.Hrebenciuc: Cum adică n-a fost? În ce sens ? Spune-mi exact !

G.Ştefan: A votat împotrivă!

V.Hrebenciuc: Dar ceilalţi au votat cum trebuie?

G.Ştefan: Nu. Doi de la PNL şi Cristina de la PSD au fost. Da.

V.Hrebenciuc: Şi ăştia au votat împotrivă şi n-a ieşit, cum adică ?

G.Ştefan: A ieşit, dar calcul ….

V.Hrebenciuc: Înseamnă că au manevrat asta … Uite, o sun să-mi cer iertare!

G.Ştefan: Asta vreau să văd! Care e … treaba, înţelegi ?

V.Hrebenciuc: Da, da, da. O sun acum şi-ţi spun înapoi imediat !

– 01.10.2013, ora 13.28 – Hrebenciuc Viorel – Laura Georgescu (imediat ce termină convorbirea cu primarul G.Ştefan, parlamentarul o sună pe preşedinta CNA şi îi cere explicaţii cu privire la votul dat, context în care aceasta îi explică că ea şi Gubernat s-au abţinut din considerente pe care le va explica, însă transmite că şi-a îndeplinit sarcina trasată de parlamentar iar „omul are licenţă” , dar ea a votat împotrivă deoarece tot ea a fost cea care cu două săptămâni înainte iniţiase retragerea licenţei. Acest dialog este important pentru că inc.Georgescu Laura, confirmă că a „rezolvat altfel”, făcând referire la faptul că a influenţat votul membrilor CNA prin blocarea accesului la documentul – punct de vedere al compartimentului juridic ori că nu a cerut punctele de vedere ale celorlalte două compartimente – monitorizare şi lecenţiere):

V.Hrebenciuc: Ia zi, Laura! Cum a fost ?

L.Georgescu: I-am dat şase (voturi – n.a.), eu cu Gubernat … ne-am abţinut, din considerente pe care o să vi le explic !

V.Hrebenciuc: Am înţeles! Am înţeles ! Perfect !

L.Georgescu: OMUL ARE LICENŢĂ!

V.Hrebenciuc: Vreau să-ţi dea Dumnezeu sănătate cât îmi doresc şi mie! Da.

L.Georgescu: Ă … ştiţi ce se întâmplă? O să am nevoie de ajutor! Dar nu pot acum să vă spun.

V.Hrebenciuc: Fără problemă!

L.Georgescu: S-au precipitat nişte lucruri, că de aia am şi rezolvat altfel…

V.Hrebenciuc: Oricând! Oricând! Oricând!

L.Georgescu: O să-ndrăznesc luni, vă supăraţi pe mine?

V.Hrebenciuc: Nu, mă … ai înebunit la cap ? Ce….

– 01.10.2013, ora 13.29 – Hrebenciuc Viorel – Gheorghe Ştefan (după discuţia telefonică cu preşedinta CNA, parlamentarul îi explică primarului că nu a fost nicio problemă cu modul în care s-a votat deoarece L.Georgescu „avea controlul la voturi”):

V.Hrebenciuc: Ă … da, e bine, mă! Nu e … mi-a, osă, mi-a explicat, e perfect! Stai liniştit!

G.Ştefan: Da ? Bun !

V.Hrebenciuc: Da, da, da ….

G.Ştefan: Da ea a fost contra, ştii, la vot.

V.Hrebenciuc: Nu, nu, da mi-a explicat! Şi avea dreptate, că avea controlul la voturi! Ne e … înţelegi? Nu, nu ….

G.Ştefan: Bun. Gata, dacă e aşa e foarte bine! Am zis să nu fii … da.

V.Hrebenciuc: Nu, nu, nu, nu ! Nu, nu, nu m-a minţit deloc! Nu, nu …

În ziua de 01.10.2013, la ora 12:27:42, ŞTEFAN GHEORGHE primeşte următorul SMS de la IORGA NARCISA CLEMENTINA:

Au votat pt revenire asupra deciziei viorel buda, c trepcea si rasvan popescu, pe langa cei 3, ai noştri

În ziua de 01.10.2013, la ora 19:54:22, ŞTEFAN GHEORGHE ia legătura cu IORGA NARCISA. Este un alt dialog explicit despre modalitatea în care a fost influenţat politic cotul membrilor CNA, în favoarea intereselor lui Gheorghe Ştefan. Chiar dacă dialogul are componente criptice, rezultă că primarul se referă contactarea oamenilor politici indicaţi de inc.Iorga Narcisa, pentru a fi influenţat votul membrilor CNA:

…

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi cum s-a rezolvat? Mie mi-a zis HARABAGIU că ne dă 90 de zile…

IORGA NARCISA- Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – … nu-nţeleg ce-i asta.

IORGA NARCISA – Da. Păi am zis că asta-i cea mai bună soluţie., termenul maxim de 90 de zile. Dacă vreţi să întrerupeţi revizia în trei zile, o întrerupeţi în trei zile.

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî.

IORGA NARCISA – Dar aşa e prevăzut de lege: maxim 90 de zile, timp în

care aveţi vreme să faceţi structură de programe, echipe şi aşa mai departe.

ŞTEFAN GHEORGHE – Bun. Ce vroiam să-ţi spun: ăştia o pus pe site că s-o

admis contestaţia şi-o… sau să trimită la cablişti, cum o trimis….

…..

IORGA NARCISA – Da’ important e să se ştie că există postul acolo, pe canalul ăla.

ŞTEFAN GHEORGHE – Exact. Exact. Exact, am înţeles.

IORGA NARCISA- Da. îhî.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, asta. Şi deci… ca să vezi, perversa asta o promis

cuiva că ea o rezolvă. înţelegi? O să-ţi explic eu ţie.

IORGA NARCISA – îhî. Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Cum mi-ai spus tu că ai zis că…

IORGA NARCISA – Da. da, da. Da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Ştii că mi-ai indicat tu o persoană.

IORGA NARCISA – Da, da, da. Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi eu am fost la ea şi… în faţa mea o sunat, pe urmă s-o întâlnit, pe urmă ieri m-o asigurat că nu-i nicio problemă… Noroc că eu mi-am luat şi alte măsuri, pe alte părţi, o să-ţi explic eu ţie.

IORGA NARCISA – Păi… păi asta… Da, asta e cel mai important, că nu se poate… adică să stai… oricum s-a stat….

ŞTEFAN GHEORGHE – Că mi-ai mai dat un nume şi-o persoană de la PNL, dacă-ţi aduci…

IORGA NARCISA – Da. Da. Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi ăla a fost corect. înţelegi?

IORGA NARCISA – Da, da, da. Pentru că altfel… eu mi-am dat seama că e o chestie, pentru că a votat şi MONICA GUBERNAT. Şi după aceea, când a văzut că sunt şapte voturi, ea şi-a retras votul. Deci erau şapte voturi. Dar… dar….

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi MONICA GUBERNAT de la cine-i?

IORGA NARCISA – Tot de la… zona aia. Tot PSD.

ŞTEFAN GHEORGHE – A. Aha.

IORGA NARCISA – Da. Da, da, da. Şi probabil că ce-o fi zis? Lasă că… deci chiar nimic nu cred că n-a făcut.

ŞTEFAN GHEORGHE – î.

IORGA NARCISA – Cred că a aranjat aşa: băi, eu nu pot să votez, votează tu…

şi dacă sunt şase voturi, atuncea te retragi.

ŞTEFAN GHEORGHE – Aşa mi-a explicat persoana aia.

IORGA NARCISA – Ei. înseamnă că aşa a fost. înseamnă că aşa a fost.

ŞTEFAN GHEORGHE – Mda. Da, da’…

IORGA NARCISA – Nu, da’ oricum, n-a mai fost agresivitate… TREPCEA n-a mai deschis gura… adică s-a văzut… (n.n. râde)

ŞTEFAN GHEORGHE – Da? Hă-hă!

IORGA NARCISA – S-a văzut atitudinea. Da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Păi…

IORGA NARCISA – Da’ să ştiţi că m-a…. eu eram … erau aşa, temătoare cumva când l-am văzut pe… doar pe HARABAGIU cu NECHITA, zic Aoleu, unde-i avocatul? Că aicea era strict pe …

ŞTEFAN GHEORGHE – Nu, da’ nu mai are rost să-i ameninţăm cu avocaţi, cu astea, că…

IORGA NARCISA – Păi nu, nu, nu.

ŞTEFAN GHEORGHE – … facem mai rău, înţelegeţi? Că…

IORGA NARCISA – Nu. Doamne, că n-am zis să fie ameninţare. Eu am zis că

se merge strict pe o eroare a Consiliului şi…

ŞTEFAN GHEORGHE – Da. Păi a sta le-am spus şi eu şi le-am zis: Bă,

vorbiţi frumos, că noi nu….

IORGA NARCISA – A fost bine. Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – Cum s-o comportat? HARABAGIU şi cu NECHITA?

IORGA NARCISA – Foarte bine. Foarte bine. Foarte bine. NECHITA….

ŞTEFAN GHEORGHE – Da, că i-am zis Bă, vorbiţi…. Da.

….

ŞTEFAN GHEORGHE – Bă, o fost la limită. 6 la 4, da’ uite, eu n-am votat… uite, aia s-o scăpat, ăia doi la PNL, adică….

IORGA NARCISA – Da, da, da.

ŞTEFAN GHEORGHE – De aia şi-o retras votu’, când o văzut că ajunge 6, ştii?

IORGA NARCISA – Da, exact. Exact.

ŞTEFAN GHEORGHE – îhî.

IORGA NARCISA – Ei, nu mai contează. Bine că s-a… dar…

ŞTEFAN GHEORGHE – Bine că s-a rezolvat, da’….

IORGA NARCISA – Eu am vrut să vă spun asta, că totuşi s-a văzut că s-a

vorbit, ca să zic aşa.

ŞTEFAN GHEORGHE – Păi unde mi-ai spus tu, ce mi-ai zis tu acolo…

IORGA NARCISA – Da. Da.

ŞTEFAN GFEEORGHE – …acolo, acolo… eu am respectat ce mi-ai spus tu şi am…

IORGA NARCISA – Da. Foarte bine. Foarte bine.

ŞTEFAN GHEORGHE – Şi…. că mă gândeam că altfel nu ne

IORGA NARCISA – Nu, nu.

ŞTEFAN GHEORGHE – Dacă nu se vorbea….

…

ŞTEFAN GHEORGHE – Nicio amendă, nicio somaţie, nicio…

IORGA NARCISA – Da. Da. Da, da.

…

ŞTEFAN GHEORGHE – … ne mai consultăm. Săru’ mâna!

IORGA NARCISA – Oricând. La revedere!

ŞTEFAN GHEORGHE – Bine. Săru’ mâna! Mersi!

TAGS:  

cna gheorghe stefan laura georgescu narcisa iorga viorel hrebenciuc