Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

duminică, 21 iunie 2015

PROTESTE la Londra: Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a denunța politica de austeritate | FOTO - Autor: Silvana Chiujdea | duminică, 21 iunie 2015


PROTESTE la Londra: Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a denunța politica de austeritate

 | FOTO

Autor: 

 Silvana Chiujdea

  | duminică, 21 iunie 2015

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
  EVZ

Europa

PROTESTE la Londra: Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a denunța politica de austeritate

 | FOTO

Autor: 

 Silvana Chiujdea

  | duminică, 21 iunie 2015

 
Mii de oameni au ieșit în stradă, sâmbătă, la Londra
 
Mii de oameni au ieșit în stradă, sâmbătă, la Londra pentru a denunța politica de austeritate a guvernului conservator al premierului David Cameron, care se confruntă cu prima adunare populară de amploare de la victoria sa la alegerile legislative din 7 mai, relatează Reuters.

Manifestația marchează ''debutul unei campanii de protest, greve, acțiuni directe și de nesupunere civică în întreaga țară'', a declarat Sam Fairbairn, un responsabil al asociației People's Assembly Against Austerity, din care fac parte sindicate, protestatari antirăzboi, dar și politicieni laburiști și ecologiști, relatează Agerpres, citând AFP.
''Nu vom avea tihnă până când cura de austeritate aplicată țării va fi de domeniul trecutului'', a adăugat el.

Coloana de manifestanți a pornit din zona Băncii Angliei, situată în centrul City-ului londonez, cartier de afaceri din capitala britanică, pentru a ajunge la Parlamentul Westminster.
Tăierile bugetare întreprinse de guvernul Cameron au ''un efect dramatic'' asupra întregii societăți britanice, estima un cadru didactic de la o școală din Trafford, din apropiere de Manchester (vest).




Printre manifestanți se aflau și militanți antinucleari, sindicaliști, dar și personalități, precum actorul Russell Brand sau cântăreața Charlotte Church. ''Sunt aici pentru a-mi exprima solidaritatea'', a afirmat cântăreața, denunțând politicile ''nedrepte, inechitabile și inutile''.
Reales pe 7 mai pentru un al doilea mandat, David Cameron este periodic acuzat de către opozanții săi că duce o politică antisocială, responsabilă de adâncirea inegalităților.

Tag-uri:

 proteste, londra, proteste londra, austeritate, politica de austeritate, People's Assembly Against Austerity, David Cameron

Locuri stranii în Bucegi - Autori: Iuri Floroiu, Ionel Grama, Cristian Pompei - Lumea Misterelor

 
Dimitrio

Locuri stranii în Bucegi

Autori: 

 Iuri Floroiu, Ionel Grama, Cristian Pompei

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Lumea Misterelor

Locuri stranii în Bucegi

Autori: 

 Iuri Floroiu, Ionel Grama, Cristian Pompei

Locuri stranii în Bucegi

In Lumea misterelor numărul 10, din 2004, în articolul Lumini misterioase în Bucegi, ca şi în numărul 2 din 2005, în articolul Buşteni, poarta marilor enigme, v-am relatat pe scurt cîteva aspecte din istoria Caraimanului, a Sfinxului din Bucegi, dar şi despre o serie de întîmplări trăite de membrii echipei noastre de investigaţie în timpul cercetărilor pentru documentare. Am consemnat atunci şi discuţiile pe care le-am purtat cu profesorii Constantin Tărbujaru şi Jean Alexandru Băcioiu, care ne-au confirmat existenţa unor enigmatice centre energetice în zonele respective.


Am citat atunci din Dacia preistorică, marea operă a lui Nicolae Densuşianu, care spunea: „Inapoia populaţiunilor cunoscute în antichitatea greco-romană sub numele de geţi şi daci se întinde o lungă serie de mai multe mii de ani, o istorie înmormîntată a unor mari evenimente, a căror importanţă a trecut departe peste orizontul acestei ţări, istoria unei naţiuni geniale, puternice şi glorioase, care, cu mult înainte de timpurile troiane, fondase cel dintîi imperiu vast al lumei, întemeiase prima unitate de cultură în Europa şi pusese bazele progresului moral şi material în Asia de apus şi în Africa de nord“.Tot atunci însă, am amintit şi cuvintele Valentinei Gîrlea, femeia oarbă care punea diagnostice atît de precise, încît medicii din Iaşi cu care colabora au numit-o „tomograful viu”. Valentina nu a ajuns niciodată în munţii Bucegi şi nu a văzut niciodată Sfinxul, dar ea ştia, din surse inaccesibile nouă, muritorii de rînd, că: „(…) Acolo este trecutul omenirii. Dar nu e vorba de omenirea cea de acum 2.000 de ani, ci de cea cu mult mai de demult, demult, demult, tare mult înainte. (…) La Sfinxul din Bucegi, care este apărătorul ţării noastre, vine un şuvoi puternic de energie. Cînd această energie va slăbi, cineva va pătrunde sub Bucegi şi va găsi înscrisurile şi semnele care ne vor arăta ce avem de făcut în continuare“. Incercînd să dezlege toate aceste taine, membrii echipei noastre au continuat cercetările în zonă, alte fenomene inexplicabile adăugîndu-se celor cunoscute înainte. Vă prezentăm cîteva dintre acestea, în speranţa că unii dintre cititorii Lumii misterelor vor fi alături de noi şi ne vor ajuta să dezlegăm măcar o parte dintre aceste enigme.

Şi totuşi...

Cu toate că noi am mai relatat, în numerele anterioare ale revistei, despre unele locuri încărcate cu diferite energii, multe lucruri nu s-au schimbat. In acele locuri energiile se manifestă, chiar dacă locurile sînt vizitate la diferite intervale de timp. De exemplu, pe 23 mai 2009, la Valea Albă, în locul numit „La stîncă”, în prezenţa a patru persoane, la aparatul digital (Canon A520, cu baterii alkaline LR6), se reseta ora, lucru care, din punct de vedere tehnic, nu se poate fără a acţiona anumite setări ale aparatului. După ce am părăsit zona, şi-a revenit. Aparatul, Sony Dsc-H2, cu acumulatori de 2.800, nu a putut fi pornit, chiar dacă i-am înlocuit acumulatorii cu unii noi. La 23 octombrie 2009, am plecat spre cabana Gura Diham (circa 4,2 km de Buşteni) şi de acolo, pe drumul forestier din stînga cabanei, care duce spre vechiul observator de urs. După aproape 20 de minute de mers, pe partea stîngă am observat (eram cu Steluţa Tudose, colega noastră) o piatră în formă de paralelipiped, care semăna foarte bine cu una funerară. La circa şase metri mai sus, pe pantă, era alta, care parcă indica o placă de mormînt (care, de obicei, se pune la cap). Pînă aici nimic interesant. Ne-am oprit lîngă ea la ora 13.25 şi nu am reuşit să facem decît două fotografii, deoarece toţi acumulatorii (opt la număr) s-au descărcat, inclusiv bateria telefonului, încăr­cat în seara dinaintea plecării, adică pe 22.10.2009. Şi asta într-o fracţiune de secundă. Piatra are 330 cm lungime, 120 lăţime şi
66 grosime. La ora 13.34 am plecat şi, după circa cinci minute, acumulatorii funcţionau normal. Mai mult, atît noi, cît şi Steluţa am simţit că parcă ceva sau cineva ne golea de energie, ea avînd ame­ţeli, pierderi de echilibru, chiar o apăsare pe piept timp de o oră, după care şi-a revenit. Parcă ne aflam într-o capsulă ce se învîrtea cu noi. La ora 13.37 am ajuns la un pîlc de copaci, în interiorul cărora se aflau „pietrele calde”, vreo şapte-opt la număr, dintre care numai una era rece. Deşi pe drum adia un vînticel destul de rece, în interiorul pîlcului (format din brazi, molizi şi fagi) adia un vînt foarte cald. Ne-am mirat foarte tare, dar, cînd ne-am uitat mai bine, într-o parte a pîlcului se afla o piramidă de pămînt de circa
1,5-1,8 m înălţime, cu diametrul de circa trei-patru metri. Acest lucru se întîmplă numai aici, deşi zona este plină de asemenea pîlcuri. In urma celor simţite, văzute şi trăite cu o săptămînă în urmă, am decis să formăm o echipă mai numeroasă şi să mergem în acelaşi loc, unde am găsit o stîncă ciudată. Echipa a fost formată din şapte oameni, unii „pregătiţi” din punct de vedere al unor fenomene, alţii cîrcotaşi, care nu cred pînă nu văd sau sînt sceptici: Steluţa Tudose, Iuri Floroiu, doi prieteni ai Steluţei, Radu şi soţia, doi prieteni ai lui Iuri, Horia şi Luminiţa Ionescu, şi Cristian Pompei. Sîmbătă, 30 octombrie 2009, pe un frig cumplit, cu vînt tăios şi burniţă, pe la ora 11.30, am plecat spre locul indicat. După ce am parcurs cei aproximativ şase kilometri (ce bun era minicarul pentru măcar o parte din drum), am ajuns. In cîteva minute, ne-am pregătit echipamentul şi am purces la studiu. Cum ne-am apropiat de piatră, acumulatorii din aparat, după trei fotografii, au căzut, la fel ca şi bateria de mobil. Acelaşi lucru li s-a întîmplat şi celorlalţi. Bineînţeles, toate aparatele şi-au revenit după ce ne-am îndepărtat de piatră. Am scos busola şi am aşezat-o pe piatră, constatînd că este orientată perfect spre cele patru puncte cardinale, cu laturile mici ale dreptunghiului spre N şi S. Am urcat spre cealaltă bucată, care părea a fi monumentul de la capătul pietrei (aflată la circa şase metri de piatra mare). Acolo perturbaţiile nu au avut loc, dar aparatul lui Radu, aflat la gît şi deschis, s-a declanşat singur, făcînd o fotografie cu bliţul, deşi acesta nu era activat. Ulterior, am constatat că poza, deşi era făcută din lateralul pietrei de „căpătîi”, reprezenta piatra încadrată perfect, ca şi cum ar fi fost făcută din faţă. De jos, curioasă, dna Luminiţa şi-a pus mobilul pe piatra mare şi ne-a strigat că acolo nu are semnal. Cum a luat mobilul de pe piatră, semnalul a revenit. Acelaşi lucru l-am constatat şi la formaţia de pietre de mai sus. Ele sînt aşezate într-o formă ciudată şi par a fi turnate, avînd forme perfect regulate, pe care le găsim numai în geometrie (cub, paralelipiped, semicerc, trapez, tetraedru). Toată zona este înconjurată parcă de un zid. Oare a fost o aşezare, un templu, o cetate? Deocamdată nu ştim. Acumulatorul camerei lui Iuri a scăzut în cîteva minute (deşi a filmat maximum şapte minute) de la 700 la 612 minute. A doua zi, el ne-a spus că soţia lui Horia, Luminiţa, a avut aceleaşi simptome ca şi Steluţa anterior, adică i-a fost rău şi a avut o stare continuă de disconfort, fiind singura dintre femei care a atins piatra. Oare ce se întîmplă?

Intrebările continuă

La întoarcere, în interiorul unui pîlc de copaci, am descoperit o piramidă din pămînt, avînd circa doi metri înălţime şi diametrul de 3,5-4 metri. Temperatura din această zonă este simţitor mai ridicată, iar cele cîteva pietre din jurul piramidei sînt calde. Din cauza umidităţii strînsesem camera video, dar am făcut totuşi cîteva fotografii. Una dintre acestea este tulburătoare. In dreapta piramidei pe care s-a căţărat Radu este perfect vizibilă o apariţie fantomatică. Bineînţeles, ca şi alte forme energetice pe care le-am mai fotografiat, şi aceasta a fost sesizată doar după descărcarea fişierelor în computer, apărînd doar într-o singură imagine. Este exclusă deci o defecţiune a aparatului sau vreo pată apărută pe lentilă…
Pentru a completa documentarul nostru, am revenit în Bucegi şi, într-o zi de primăvară, ne-am luat inima în dinţi şi, cît se poate de bine echipaţi, am urcat din nou pe munte. Ca de obicei, ne-am verificat acumulatorii. Cel al camerei video folosite indica 479 de minute disponibile, iar Cristian avea trei perechi de acumulatori pentru aparatul foto. Primul obiectiv: Capul de dinozaur, despre care, din povestirile locale, am aflat istorii interesante. Se spune că ciobanii şi proprietarii de vite sau cai evită să treacă pe lîngă stîncă, deoarece aceasta îşi cere jertfa şi, mai devreme sau mai tîrziu, vor pierde un animal. Poveste sau nu, ceva se întîmplă! Cristian a rămas fără acumulatorii foto, iar cel video a scăzut vertiginios. Mai mult, în mod anormal şi pentru prima oară de cînd o foloseam, motorul camerei parcă avea sincope în funcţionare. Este clar că anomaliile geotelurice sînt deosebit de puternice şi că pot afecta, pe lîngă aparatură, şi sistemele vii. Aceasta poate fi cauza reală a apariţiei miturilor despre jertfele cerute de uriaşul dinozaur pietrificat, a cărui privire parcă ne urmăreşte. Ninsoarea este tot mai deasă, însă niciun fulg de zăpadă nu se depune în ochiul fiarei. Oare de ce?
Inaintînd cu greu, am ajuns la stîncile piticilor, unde tot legendele spun că există nişte porţi spre o lume feerică, în care sălăşluiesc spiritele pădurii. Piticii, milenarii paznici ai acestor intrări, îi determină să plece pe toţi cei veniţi cu gînduri ascunse. Peisajul este fantastic, noi ne simţim excelent, iar oboseala urcuşului ne-a dispărut ca prin farmec. Chiar şi aparatele se simt bine. Incredibil, dar acumulatorul de la cameră, deşi a fost intens solicitat, s-a încărcat şi ne indică 482 de minute disponibile, o valoare mai mare chiar decît la începutul expediţiei! Busola… îşi face de cap şi creează o frumoasă bulă. Coincidenţă?
Plecăm mai departe şi găsim şi filmăm o altă stîncă, în jurul căreia se manifestă aceleaşi curioase şi deja obişnuite perturbări de cîmp electromagnetic, pe care nimeni nu a reuşit încă să le explice. Şi aici remarcăm acea zonă bine delimitată în care zăpada refuză să se aşeze…
Sînt multe întrebări. Sîntem capabili să descifrăm aceste mesaje? Am ajuns oare la acel nivel de cunoaştere, de elevare spirituală care să ne permită descifrarea acestor taine, ce ne conduc, poate, spre informaţia primordială a creaţiei, spre scînteia divină? Vom încerca, iar dacă vom reuşi, veţi şti şi dumneavoastră…

Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României - FOTO - Publicat: (acum 23 ore) - //Actualizat: (acum 23 ore) - // Sursa: romaniatv.net - Autor: Iulian Tudor


Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României FOTO

Publicat: 

(acum 23 ore) 

//Actualizat: 

(acum 23 ore)

 // Sursa:

 romaniatv.net

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
 

Lista MASONILOR ROMÂNI celebri care au schimbat FUNDAMENTAL istoria României FOTO

Publicat: 
(acum 23 ore) 
//Actualizat: (acum 23 ore)

 // Sursa: romaniatv.net

Controversată, lăudată sau hulită, masoneria a fost de-a lungul timpului sursă de dezbateri fără sfârşit. Învăluiţi de mister şi secrete, cunoscătorii spun că masonii au fost şi sunt cei care, în spatele uşilor închise, dictează toate deciziile politice la nivel înalt, iar membrii acestor grupuri sunt infiltraţi în poziţii-cheie în aproape toate ţările lumii. Nici România nu făcut excepţie de-a lungul istoriei ei.
Tainele masoneriei în România. Masoni celebri care au schimbat istoria: Mihail Kogălniceanu a făcut reforma agrară, Ion Nistor a susţinut unirea cu Bucovina

Citeste mai mult: adev.ro/mvw62k



Lumea masoneriei este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice.

Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociaţie a zidarilor liberi. În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci, scrie adevarul.ro

"Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni", după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale.
Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de "Francmasoneria operativă", o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.

Unul dintre ei a fost Alexandru Paleologu, Alecu aşa cum era cunoscut de prieteni, figurând pe site-ul Marii Loje Regulare a României printre masonii de seamă. S-a născut în Bucureşti, în anul 1919, şi s-a stins la 86 de ani. A fost unul dintre numele marcante ale Bucureştiului şi s-a remarcat de-a lungul vremii ca scriitor, eseist, critic literar, diplomat, dar şi om politic.
Societatea masonică a avut, ca orice breaslă, în stadiul operativ, trei grade: ucenic, calfă şi maestru, grade care au rămas până în zilele noastre cele trei prime stadii iniţiatice ale sistemelor ritualice masonice, care constituie Francmasoneria Speculativă.


În ceea ce priveşte motivele pentru care zidarii decideau să se adune sub umbrela Francmasoneriei, Marea Lojă Naţională precizează că aceştia voiau să-şi păstreze şi să-şi transmită în siguranţă secretul profesional. În secolul al XVI-lea, odată cu tipărirea cărţilor şi extinderea stilului renascentist, secretul profesional a fost, practic, distrus, iar existenţa unei bresle a constructorilor nu mai era justificată.


Oameni de cultură şi aristrocraţi au început să fie interesaţi de un loc în societate, căutând un loc în care se puteau perfecţiona spiritual în libertate, egalitate şi fraternitate. Din masoni acceptaţi, aşa cum erau numiţi la început, la sfârşitul secolului al XVII-lea, aceştia ocupau cea mai mare parte a lojilor.


"Acum este momentul când Francmasoneria se transformă dintr-o societate operativă într-o societate speculativă, adică în ceea ce ea este astăzi", se precizează pe site-ul Marii Loje Naţionale din România.


Părintele masoneriei din România şi-a iniţiat fiicele la Mangalia. Maria şi Elena, fetele lui Constantin Moroiu, au fost primele femei mason din România Constantin Moroiu este considerat părintele primei Mari Loji din ţara noastră.


Stabilit la malul mării, în Constanţa şi apoi la Mangalia, Moroiu şi-a iniţiat fiicele în masonerie. Maria şi Elena Moroiu au devenit astfel primele femei mason din România. Revenirea Dobrogei la Patria-mamă, după Războiul de Independenţă din 1877, a adus emanciparea în fostul paşalâc.
Masoneria a pătruns în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, adusă de Constantin Moroiu, părintele primei Mari Loji din România. El a înfiinţat la Mangalia un mare centru masonic, Steaua Sudului. Maria şi Elena Moroiu, fiicele lui Constantin Moroiu, au intrat în 1883 în Loja Steaua Sudului din Mangalia, fiind primele femei din România iniţiate în masonerie.

Samuel von Brukenthal

Baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
"La data de 2 martie 1743 Samuel von Brukenthal, la 22 de ani, este primit în rândul lojei francmasonice Aux Trois Canons; desigur, iniţierea a fost pregătită din timp, pentru că în mod normal un candidat nou nu era admis în rândul artei regale decât fie la recomandarea altor membri fie după un «examen» prealabil.


În ciuda existenţei scurte, de numai 6 luni, loja vieneză Aux Trois Canons a jucat un rol important în perioada de început a francmasoneriei austriece, nu atât pentru faptul că a fost prima lojă înfiinţată la Viena cât mai ales pentru faptul că a influenţat puternic viitorul membrilor săi, printre care se număra şi Samuel von Brukenthal", arată muzeograful Adrian Georgescu în catalogul "Colecţia de obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal", apărut în anul 2011.

Barbu Ştirbei

Domnitorul eliberator al Călăraşiului a fost iniţiat într-o lojă masonică la Paris. Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie.

El face parte din galeria celor care au fost iniţiaţi într-o lojă masonică. În timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost atras într-o astfel de organizaţie. Barbu Ştirbei (n. august 1799, Craiova - d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domnitor de două ori în Ţara Românească: iunie 1849 - 29 octombrie 1853 şi 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856.

Nicolae Titulescu


Iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa, Nicolae Titulescu s-a născut pe data de 4 martie 1882 la Craiova şi s-a stins din viaţă la Cannes pe data de 17 martie 1941.

A fost membru marcant al Francmasoneriei. Nicolae Titulescu a terminat Colegiul Naţional Carol I din Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare. A ales să studieze dreptul la Paris, iar acolo a fost iniţiat în masonerie. Titulescu a fost membru marcant al Francmasoneriei. Titulescu a fost un diplomat şi om poltic, iar de mai multe ori a fost ministru al afacerilor străine.
În anul 1930-1931 a fost Preşedinte al Ligii Naţiunilor. Şi-a bazat întreaga activitate pe problemele majore ale politicii externe din România. Imediat după instaurarea nazismului în Germania, a realizat pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru ţara noastră. În anul 1933, în numele guvernului, a semat la Londra, convenţia de definire a agresorului şi a depus eforturi remarcabile pentru încheierea in 1933 a Micii Înţelegeri.

Horia


Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena. Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini.

Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. 
 Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria.
Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason?
O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena "Kreuzbruderschaft", în traducere „Frăţie de cruce".

Alexandru G. Golescu


 Alexandru G. Golescu,  olteanul care a ajuns prim-ministru, a fost unul din membrii Marii Loje. Născut în comuna Rusăneşti din judeţul Olt, Alexandru G. Golescu (1819-1881) este unul dintre membrii cerţi ai Marii Loje şi provine dintr-o familie cu rădăcini adânci în politica României.

Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de "Arapilă" (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări "Alexandru Golescu-Negru".
Pentru cei mai mulţi dintre noi, francmasoneria este subiect tabu. De-a lungul istoriei, unii membri ai fraternităţii nu au făcut un secret din implicarea lor, în timp ce alţii au preferat "camuflarea". La noi în ţară, din cauză că masoneria a fost suprimată în epoca comunistă, arhivele sale au fost distruse parţial, fapt ce face dificilă autenticitatea calităţii de mason a unei persoane.

Bogdan Petriceicu Haşdeu


Masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic", la Câmpina Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice.


Bogdan Petriceicu Haşdeu (1838-1907) figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţională din România, Mare Lojă care administrează toate Lojile regulare de pe teritoriul României.
Totuşi, nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Haşdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la Ordin: "Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea."

Mihail Kogălniceanu


Omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria Principatelor Unite şi a României. Argumentele principale sunt longevitatea carierei politice (aproape 50 de ani) şi participarea în luarea unor decizii extrem de curajoase, care au condus la înfăptuirea României moderne.

Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Kogălniceanu (1817-1891)a avut o influenţă covârşitoare în toate momentele politice "aprinse" din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859,: secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma agrară, aducerea principelui Carol I de Hohenzonllern pe tronul României în 1866, proclamarea independenţei de stat a României în 1877, transformarea României în regat în 1881.

Ion Nistor


Artizanul unirii Bucovinei cu Regatul Român, Ion Nistor a fost un istoric şi militant unionist, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii".

Ioan Nistor a fost profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, lider al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.
Istoricul a fost unul dintre cei mai cunoscuţi masoni suceveni, făcând parte din Loja Meşterul Manole, alături de numeroşi oameni de cultură români.

Alexandru Vaida Voevod


A intrat în masonerie pentru a ajuta România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Unul dintre cei mai importanţi francmasoni clujeni a fost şi primul premier pe care oraşul de pe Şomeş l-a dat României – Alexandru Vaida Voevod.

El a intrat în loja Ernest Renan, aparţinând Marelui Orient al Franţei, în anul 1919, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, cu scopul de a crea în acest fel un avantaj delegaţiei româneşti în negocierile cu reprezentanţii Marilor Puteri.

Nicolae Bălcescu


Om politic, istoric, economist, scriitor şi gânditor democrat-revoluţionar. Nicolae Bălcescu (1819-1852) participă activ la Revoluţia din 1848, pregătită în prealabil în cadrul unei societăţii secrete "Frăţia".

A fost Secretar al Guvernului Revoluţionar Provizoriu de la 1848, având un rol de seamă în stabilirea obiectivelor şi conducerea Revoluţiei din Ţara Românească. A fost figura cea mai progresistă a Revoluţiei şi unul dintre cei mai proeminenţi revoluţionari europeni.

Vasile Alecsandri

Participă la Revoluţia de la 1848, precum şi la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, îndeplinind apoi mai multe misiuni diplomatice în Italia (1859) şi Franţa (1885-1890). Scriitor şi om politic, a condus revista România Literară (1855), publicând totodată prima culegere de poezie populară românească "Poezii poporale. Balade. Cantice batrâneşti" (1853).

A fost membru fondator al Societăţii Literare Române şi apoi membru de onoare al Societăţii Academice Române. A fost membru al unei Loji din Iaşi (1857).

Ion C. Brătianu 

 Om politic. Fratele lui Dumitru C. Brătianu. De mai multe ori ministru şi prim-ministru. Participă la Revoluţia de la 1848, face parte din Divanurile Ad-hoc (1857), este membru al Partidului Liberal (din 1860) şi fondator al Partidului Naţional Liberal (1875), ministru de finanţe (1866), de interne (1867, 1876) şi de război (1867), prim-ministru (1881).
A avut un rol important în orientarea politicii externe româneşti către Puterile Centrale. Membru de onoare al Academiei Române (1885).
Iniţiat în Francmasonerie în 1846 la Paris, în Loja "Atheneul Străinilor". Tot aici se afiliază Lojii "Trandafirul Perfectei Tăceri", în care, la 14 iulie 1847, este ridicat la gradul de Maestru.
În 1848 era afiliat Lojii bucureştene "Frăţia", după care se reîntoarce la Paris, unde va fi arestat după câţiva ani pentru participarea la atentatul împotriva lui Napoleon al II-lea. Reîntors la Bucureşti, fondează, în 1857, alături de alţi Fraţi reveniţi din exil, Loja "Steaua Dunării". A participat la acţiunea de înlăturare de la conducerea ţării a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.


Titu Maiorescu

Critic literar, estetician şi om politic. Absolvă, ca şef de promoţie, Academia Tereziană din Viena (1851-1858), continuându-şi studiile la Berlin şi Giesen, unde obţine licenţa în litere şi filozofie (1860), la Sorbona şi licenţa în drept (1861). Reîntors în patrie, obţine un post în magistratură la Tribunalul de Ilfov (1862), apoi va fi profesor universitar de istorie, filozofie şi logică la Iaşi şi la Bucureşti.

În 1863 a fondat la Iaşi societatea literară "Junimea". În urma unui proces de imoralitate, este suspendat din învăţământ în 1864, dar intră în avocatură şi din nou în învăţământ (1865), de unde va fi demis iar în 1868.
Regalist şi conservator, intră în politică şi este ales deputat (1874), ocupând succesiv următoarele portofolii ministeriale: al cultelor (1874-1876), agent diplomatic la Berlin (1876-1900), de justiţie (1900-1901,1912) de externe (1911-1912, 1912-1914), iar ca prim-ministru (1912, 1913) prezidează Congresul de Pace de la Bucureşti (1913), în urma războaielor balcanice.
Între 1884 şi 1909 este profesor la Universitatea din Bucureşti, rector al acestei instituţii (între 1892 şi 1897). Până în 1914 a fost preşedintele Partidului Conservator. În critica literară a susţinut principiul autonomiei estetice şi, prin teoria "formelor fără fond", a denunţat transplantarea formală a unor instituţii şi reforme inadecvate situaţiilor prin care trecea România la sfarşitul secolului al XIX-lea.
A introdus criteriul estetic în judecarea valorilor poetice ("O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867"), a studiat unele probleme de lingvistică ("Despre scrierea limbii române"), a contribuit la afirmarea unor reprezentanţi iluştri ai literaturii autohtone, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici ("Critice", 3 vol.). Logician ("Logica"), orator ("Discursuri parlamentare") şi memorialist ("Însemnări zilnice") de excepţie, a fost numit membru al Societăţii Literare Române (viitoarea Academie Română) încă din 1867, fiind vicepreşedintele acesteia (1880) şi preşedintele secţiunii literare (1889).
Iniţiat, asemenea majorităţii junimiştilor, în Loja ieşeană "Steaua României", la 26 noiembrie 1866 (Lojă, al cărei Venerabil era George Suţu şi care fusese constituită la 18 august, în acelaşi an). După câteva luni, la 11 februarie 1887, primeşte gradele de Calfă şi Maestru, tot în această Lojă.
Citeşte şi: Dan Voiculescu, confesiuni din spatele gratiilor: Fiica mea crede că sunt mason

MIHAIL SADOVEANU


Scriitor si om politic. Intre 1900 si 1919 a fost director al Teatrului National din Iasi. La 24 de ani era copist la Casa Scoalelor, iar la 27 de ani, subsef de birou la Directia artelor din Ministerul Instructiunii si Cultelor, inspector al cercurilor culturale. In 1908 a devenit vicepresedinte al Societatii Scriitorilor Romani, iar apoi presedinte al acesteia.

Membru corespondent (1916) si membru titular (1921) al Academiei Romane. Premiul National (1924). Redactor la Samanatorul, Cumpana, Insemnari literare, Insemnari iesene, unul dintre principalii colaboratori ai Vietii romanesti, director al Adevarului si al Diminetii.
Opera sa literara cuprinde povestiri si romane istorice (Neamul Soimarestilor, Fratii Jderi, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai Voda, Creanga de aur, Nicoara Potcoava), proza de investigatie sociala (Bordeenii, O istorie de demult, Venea o moara pe Siret, Baltagul, Hanul Ancutei), naratiuni si descrieri (Tara de dincolo de negura, Noptile de Sanziene, Valea Frumoasei, Nada Florilor, Locul unde nu s-a intamplat nimic) etc. A mai scris studii, povestiri si romane inspirate de apartenenta sa la Ordinul Masonic si de credinta intr-o lume mai buna (Lumina vine de la Rasarit - conferinta tinuta in 1945; Lupta pentru pace.
Al doilea Congres Mondial al partizanilor pacii la Varsovia - conferinta tinuta la 19 decembrie 1950 in sala Ateneului Roman; romanul Mitrea Cocor). In perioada interbelica a fost membru al Partidului Agrar, deputat (1926), senator si presedinte al Senatului (1931), iar dupa al doilea razboi mondial, in virtutea ideilor sale, trece de partea comunistilor, fiind membru al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1947), vicepresedinte al Prezidiului Adunarii Deputatilor (1948-1961), conducatorul delegatiei Romaniei la Congresul Mondial al Pacii de la Paris (1949), membru in Consiliul Mondial al Pacii.
Nu se cunosc locul si data initierii sale. Intre 1927 si 1930 a fost Venerabilul Lojii iesene "Dimitrie Cantemir", iar din 1932 al Lojii "Moldova", din acelasi oras. Intre 1930 si 1935 a indeplinit si urmatoarele demnitati masonice: Mare Maestru Adjunct al Marii Loji Nationale din Romania (MLNR), Pro Mare Maestru al MLNR, Mare Maestru al MLNR si Mare Maestru al Francmasoneriei Romane Unite. Fratele sau, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason.
  
Ritualurile masonice par desprinse din vechile şcoli mistice din Egipt, Grecia şi Orientul Apropiat. Sunt mărturie referirile dese la Templul Regelui Solomon, la analogia dintre ierarhizarea breslelor care au construit Templul şi organizarea unei loji masonice.

Maeştrii, calfele şi ucenicii care compun o lojă sunt pilonii unei fraternităţi ce a dăinuit în secret sute de ani, de la arderea pe rug a cavelerior templieri şi până la ieşirea lor la lumină.
Prima Mare Loja a Francmasoneriei s-a constituit la Londra, pe 24 iunie 1717. Curând, curentul ideilor iluministe promovate de masoni duce la mari revoluţii; cea americană, în 1776, apoi cea franceză, în 1789. Principii masonice precum Libertate, Egalitate, Fraternitate au dus apoi la germenii revoluţiilor anului 1848.

Citeste mai mult pe RTV.NET: 

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima