Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

joi, 15 iulie 2010

Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală (colaj SALVAŢI PENINSULA -Sile this Millennium)

Photo by Sile this Millennium
Photo by Sile this Millennium
Ziarul Cuget Liber Constanta - Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Moscheea „Carol I“, monument centenar ridicat din dorinţă regală

r În cadrul campaniei „Luaţi-i peninsula lui Mazăre!“, prezentăm, astăzi, istoricul Moscheii Regale „Carol I“, monument naţional de categoria a II-a

Cea mai mare moschee din Dobrogea a fost construită de Statul Român, din dorinţa regelui Carol I, în anii 1910 – 1913. Aşa cum aflăm din lucrarea „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\", realizată de dr. Doina Păuleanu şi dr. Virgil Coman, a fost construită „la voinţa expresă a regelui Carol I, înlocuind geamia «Sultan Mahmud», ridicată la rândul său în perioada 1882 (23) – 1825, ctitor fiindu-i comandantul oraşului Constanţa, Haffuz Hussein Paşa, pe locul unui alt edificiu musulman de cult” (p.24).

Decizia a fost luată în 1909, după cum consemnează ziarul „Conservatorul Constanţei”: „În oraşul nostru se va începe în curând clădirea unei moschee. […] Ea va costa 200 mii lei. Planurile sunt făcute de dl. arhitect V. Ştefănescu şi întreprinderea construcţiunii a luat-o dl. inginer I. Niculcea” (p. 24). Victor Ştefănescu proiectase mai multe edificii la Constanţa, el fiind responsabil de organizarea Pieţei Ovidiu în secolul trecut.

Autorii lucrării „Moscheea Regală…” subliniază contribuţia adusă de inginerul Gogu Constantinescu în tehnica inovatoare a betonului armat, prin care au fost realizate cupola şi minaretul. Mai mult decât atât, în 1926, revista londoneză „The Graphic” îl aşează pe inginerul craiovean într-un tablou care îi cuprinde pe Einstein şi pe Marconi.

În Ziarul „Conservatorul Con-stanţei”, citat în lucrarea „Moscheea Regală…”, este redat discursul muftiului Hafuz Rifat – Efendi, rostit la punerea pietrei fundamentale a moscheei: „Serbarea religioasă de astăzi constituie şi un important moment istoric, căci punerea în temelie a documentului scris în limba turcă şi română va aminti generaţiunilor viitoare că aici, pe malul Mărei Negre, pe ruinele vechiului Tomis, şi unde astăzi înfloreşte frumoasa Constanţa, sub domnia glorioasă a Înţeleptului şi Marelui Căpitan, Majestatea Sa Carol I, se ridică cu cheltuiala Statului Român acest sfânt locaş şi astfel se cimentează şi mai mult şi pentru totdeauna o puternică frăţie şi dragoste între românii şi musulmanii din Dobrogea, fii ai aceleiaşi Patrii” (p. 30).

Pe 31 mai 1913 are loc inaugurarea mos-cheii, în prezenţa familiei regale, a oficialităţilor, având ca martori un public numeros. Ziarele vremii scriau că Majestatea Sa Regele a vizitat, alături de Regină, în-treaga moschee, „admirând cele două mari sfeşnice de argint dăruite de M.S. Sultanul şi covoarele cu care e tapisată moscheea” (p. 36).

În 1925, Moscheea are nevoie de reparaţii, fiind efectuate în acest sens lucrări superficiale. În 1942, când zona peninsulară este grav afectată de raidurile aeriene, Muftiatul Musulmanilor din România, cu sediul la Constanţa, solicită Ministerul Educaţiei Naţionale suma de 130.000 lei pentru „o bună păstrare a acestei capodopere, care simbolizează dragostea mult regretatului Rege Carol I faţă de populaţiunea musulmană” (p. 39). 15 ani mai târziu, Ministerul Cultelor efectua reparaţii curente la moschee, în valoare de 565.000 lei. Pentru că era nevoie de un proiect special de reparaţii, se apelează la academicianul Aurel Beleş, care întocmeşte un memoriu prin care semnalează probleme ale moscheii, propunând, în acelaşi timp, soluţii.

Ultima constatare înregistrată în ceea ce priveşte reparaţiile de la Moschee poartă data decembrie 1966, fiind emisă de Direcţia Monumentelor Istorice. „Desigur că aceste intervenţii nu au fost şi ultimele. Chiar în aceşti ani, muftiul Cultului musulman din România, Muurat Iusuf, cu sprijin de stat sau privat, a reuşit să remedieze probleme curente sau restante şi să prevină altele”, este precizat în volumul „Moscheea Regală «Carol I» Constanţa 1910 – 2010\" (p. 41).

Unul dintre cele mai impunătoare monumente din Peninsulă, Moscheea rămâne un punct de reper nu doar religios, ci şi arhitectural, de la înălţimea minaretului putând fi privite şi mai bine ruinele cu care locaşul se învecinează.


  • 1. Felicitări Cuget Liber pentru acest serial
    Felicitări Violeta PAVELESCU şi nu în ultimul rînd doamnei dr. Doina Păuleanu şi domnului dr. Virgil Coman
    de la Sile this Millennium (15-07-2010 10:53:33)

Cine a distrus strada Traian ?(Din ciclul ruinele ORAŞULUI CONSTANŢA)

p8-harborside_-_strada_traian_surpare_mal_pamant_21.jpg

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Cine a distrus strada Traian?!
Amicii lui Mazare, implicati in Trident Plaza

Share |

p1-harborside_-_trident_plaza___.jpgConstruirea proiectului Trident Plaza a pus în pericol vieţile constănţenilor. Autorităţile în domeniu susţin faptul că, după stoparea lucrării, nu s-au luat toate măsurile necesare pentru conservarea acestuia. Strada Traian s-a surpat în ultimii doi ani în aşa fel încât, acum, circulaţia a fost restricţionată.

Lucrările la Trident Plaza au început în 2007 iar, la începutul lunii decembrie a acelui an, Radu Mazăre a ţinut să inspecteze şantierul. Nu de alta, dar mereu a dat investiţia ca exemplu, printre câteva altele, de „bună practică“. Cu alte cuvinte, edilul a pus Trident Plaza pe lista lucrărilor după care a plâns atunci când criza a lovit investitorii, iar construcţiile au fost stopate. Un an mai târziu, strada Traian a început să se surpe şi s-a pus problema că, din cauza lucrărilor a fost obturată o galerie de aducţiune a apelor către Port, construită pe la 1912. Apa care surpă malul era dură, nu ca cea din conducte. Au fost aduşi specialişti din Bucureşti, însă starea străzii s-a deteriorat cu fiecare zi ce a trecut, până s-a ajuns la situaţia actuală. Lansat cu surle şi trâmbiţe, Trident Plaza era prezentat a fi o investiţie de peste o sută de milioane de euro. Chiar dacă la un moment dat s-a zvonit că i s-au schimbat proprietarii, Trident Plaza este o investiţie a fondului austriac Immoeast prin Harborside Imobiliara şi Harborside Hotel. Şi aici intervin legăturile cu amicii primarului Radu Mazăre. Harborside Hotel a fost înfiinţată în 2005 şi avea ca acţionari mai mute firme: MasterJob Limited - Cipru, Romanian Real Estate Partners B.V. - Olanda şi Leutselinge LTD - Cipru. Pe de cealaltă parte, Harborside Imobiliara a fost înfiinţată în acelaşi an şi are aproximativ aceeaşi asociaţi: MasterJob Limited - Cipru, Romanian Real Estate Partners B.V. - Olanda şi, noutatea, Quixotic Trading LTD - Cipru. Cele două firme au devenit una singură, printr-o fuziune prin absorbţie pusă la cale de Adunarea Generală a Asociaţilor Harborside Hotel. Cele trei societăţi străine au hotărât ca Harborside Hotel să fuzioneze prin absorbţie, ca firmă absorbită, cu Harborside Imobiliara. „În urma fuziunii prin absorbţie, întregul patrimoniu aparţinând societăţii Harborside Hotel a fost preluat de Harborside Imobiliara“, se arată în actele rezultate în urma alipirii. Liantul dintre firmele Harborside şi prietenii lui Mazăre este societatea cipriotă MasterJob Limited, care mai este implicată şi în SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, firmă care este administrată de Gheorghe Valentin Ionescu, inculpat, alături de primarul Constanţei, în dosarul retrocedărilor. Prin firma Habitat şi Ambient SA, alături de Giorgică Giurgiucanu, Mihai Camboianu şi Cristian Borcea, Ionescu a reuşit să intre în posesia unor terenuri din zone foarte bune ale Constanţei, majoritatea făcând parte din averea familiei Movilă. Numele lui Valentin Gheorghe Ionescu apare în SC Euro Antreprenor SRL, Jacobs, Hendrix & Partners SRL, Societatea Naţională de Distribuţie SA, Dusep SA, Compania de Servicii şi Consultanţă SA, Compania de Tutun şi Ziare SA, Habitat şi Ambient SA, Rezident Com SA. SC SIA SA este concesionarul Portului Turistic Tomis. Acesta este felul în care amicii, colegii de inculpare şi foştii colegi de facultate ai primarului Radu Mazăre fac afaceri în Constanţa.

p8-harborside_-_strada_traian_surpare_mal_pamant_09.jpgp8-harborside_-_strada_traian_surpare_mal_pamant_21.jpg

Afla cine a cerut expertiza pentru Podul IPMC:Mazare se lauda degeaba (Colaj :din ciclul RUINELE CONSTANŢEI - Sile this Millennium)








Afla cine a cerut expertiza pentru Podul IPMC:Mazare se lauda degeaba

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Afla cine a cerut expertiza pentru Podul IPMC
Mazare se lauda degeaba

Share |
Joi, 15 Iulie 2010 | 19:46:33
Teodora DUMITRASCU
Print

Tag-uri: Pod IPMC expertiză Radu Mazăre Gigi Chiru
(177)

p1-ipmc_-_radu_mazare___.jpgChiru: „Eu am cerut primăriei să facă demersuri pentru demararea unei expertize în cazul Podului IPMC, iar aceasta s-a făcut, dar la iniţiativa mea“

Radu Mazăre a omis să spună, atunci când a anunţat ca va închide podul IPMC pentru traficul greu, că nu lui i-a aparţinut iniţiativa demarării unei expertize, ci lui Gigi Chiru, de la ITC.

La începutul lunii iulie, Radu Mazăre, edilul municipiului Constanţa, anunţa cu surle şi trâmbiţe că Podul IPMC este închis traficului greu, pentru că starea podului nu mai permitea circulaţia TIR-urilor. Această măsură a apărut în urma unei expertize, făcută de IPTANA, societate foarte apropiată de nevoile primăriei. Tot ceea ce era precizat în expertiză era corect, însă cui a aparţinut iniţiativa acestei ample investigaţii? Radu Mazăre spune că el a avut ideea, însă realitatea este cu totul alta. Inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii (ITC), Gigi Chiru, a făcut lumină în această situaţie. „Eu am cerut primăriei să facă demersuri pentru demararea unei expertize în cazul Podului IPMC, iar aceasta s-a făcut, dar la iniţiativa mea“, a declarat Gigi Chiru. Iar spusele lui Gigi Chiru sunt susţinute de documente. În urma unei inspecţii care a fost efectuată pe 10 martie 2010 de către inspectorii ITC, în procesul-verbal constatator, la rubrica destinată Măsurilor Corective, printre altele, s-au dispus administratorului podului, SC SCIL Confort Urban SRL, următoarele: „Deoarece pasajul nou a preluat întregul trafic rutier dintre DN 2A şi Portul Constanţa Sud Agigea, iar degradările suferite atât de el cât şi de pasajul vechi sunt într-un proces evolutiv, pentru a se asigura că pasajul nou este exploatat în continuare în condiţii de siguranţă, administratorul va comanda o expertiză tehnică“, se preciza în procesul verbal 137/10.03.2010. SC SCIL Confort Urban SRL este firma municipalităţii, iar Radu Mazăre a lăsat să se înţeleagă că toate meritele cu privire la prevenirea unei probleme care putea avea urmări foarte grave, căderea Podului IPMC, i se datorează întru totul.

p7-ipmc_-_gigi_chiru_57.jpg

miercuri, 14 iulie 2010

Un crater urias a inghitit o masina in America....In timp ce Palaz sustine ca lucrarile sunt prost facute( colaj FALEZA EFORIE SUD SE SURPĂ )









Foto Ziua de Constanţa şi Cuget liber
http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Un crater urias a inghitit o masina in America



In timp ce Palaz sustine ca lucrarile sunt prost facute,

Fagadau: „Fara mall-ul de pe Traian, valea portului s-ar fi prabusit de mult”

Strada Traian, afectată în urmă cu câteva zile în zona unde se construieşte Trident Plaza Mall de o alunecare de teren, care a rupt o bucată din asfalt, a intrat în atenţia Primăriei Constanţa, precizează viceprimarul Decebal Făgădău. Potrivit acestuia, specialiştii au oferit o soluţie de intervenţie pentru astuparea gropii, urmând ca lucrarea să înceapă în câteva zile. "Miercuri sau joi obţin devizul pentru lucrare, iar de execuţia ei se va ocupa fie dezvoltatorul, Red Management şi Harborside, fie SC Confort [...]

[...]

Cristian Preda, eurodeputat PDL:

Cristian PREDA
Anticipatele sunt utile acum cât furtul capacelor de canal[...]

Chiru face plangere penala: Harborside, trasa la raspundere pentru surparea strazii Traian

Chiru face plangere penala: Harborside, trasa la raspundere pentru surparea strazii Traian

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html

Chiru face plangere penala
Harborside, trasa la raspundere pentru surparea strazii Traian

Share |
Miercuri, 14 Iulie 2010 | 00:00:00
Claudia CANDET
Print

Tag-uri: chiru isc Harborside traian
(201)
cap_1.jpgLa sfârşitul săptămânii trecute, ploile torenţiale au creat o breşă în malul de pe strada Traian, în dreptul blocului A5, motiv pentru care Inspectoratul Teritorial în Construcţii a cerut autorităţilor locale să dispună restricţionarea traficului în zonă, interzicerea accesului şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru salvarea malului şi a construcţiilor din imediata vecinătate.

Chiru_-_Gigi_Chiru_03_.jpgÎn ciuda acestei măsuri, craterul s-a mărit, fapt care a creat panică printre localnicii din zonă. Pentru că se impun măsuri urgente de consolidare, iar responsabilii situaţiei actuale trebuie traşi la răspundere, Inspectoratul Teritorial în Construcţii, prin Gigi Chiru, inspectorul-şef teritorial, a depus în cursul zilei de luni o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, împotriva Fondului de investiţii Imoaeast, mai exact S.C Harborside Hotel şi S.C Harborside Imobiliara, în calitate de investitori ai mall-ului Trident Plaza, care trebuia să fie construit în această zonă. Între timp, lucrările au fost sistate, însă, conform specialiştilor, nu au fost luate toate măsurile necesare pentru conservarea lucrării.

Celor două firme li se impută faptul că, în urma controlului efectuat în data de 28.06 2010, a reieşit faptul că au fost încălcate prevederile legale. Astfel, ,,investitorul nu a acţionat în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor conform prevederilor Legii 10/1995. Nu au fost asigurate fondurile necesare desfăşurării activităţii de urmărire specială şi investitorul nu a asigurat aparatura de măsură şi control prevăzută prin proiectul de urmărire specială, conform Normativului P130-1999". ,,Am luat această decizie întrucât în cadrul realizării construcţiei prin nerespectarea reglementărilor tehnice şi a dispoziţiilor proiectantului privind stabilitatea şi rezistenţa au apărut neconformităţi care pot produce consecinţe grave, pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale, distrugerea parţială sau totală a construcţiei şi a construcţiilor învecinate", a precizat Gigi Chiru.

Ziarul Cuget Liber Constanta -" De ce vrea statuia lui Publius Ovidius Naso să plece la Roma?"Foileton de Ion TIŢA-CĂLIN (colaj Sile this Millennium)

Photo Publius Ovidius Naso by Sile this Millennium
Ziarul Cuget Liber Constanta - De ce vrea statuia lui Publius Ovidius Naso să plece la Roma?

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Foileton
De ce vrea statuia lui Publius Ovidius Naso să plece la Roma?
Ion TIŢA-CĂLIN



În faţa „vestigiilor“ fostului restaurant „Pescăruş“, lupoaica oraşului i-a scăpat pe Romulus şi Remus de la ţâţă. Priveşte spre primărie şi trage un urlet de indignare. Se simte jignită că a fost chemată de la Roma să străjuiască ruinele şi jegul zonei peninsulare.

Peisaj de război

Un cârd de copii veniţi în tabără, la mare, se încumetă să străbată peisajul de război. Cu fereală, calcă pe sub zidurile sparte, prin ale căror găuri imense se zăreşte cerul. Trebuie să păşească cu grijă, dacă vor să ajungă teferi la Muzeul de Istorie.

Câţiva întreprinzători curajoşi au scos mesele şi umbreluţele în stradă. Dacă ruinele nu sunt înlăturate, în schimb pot fi exploatate. Sunt şi dintre cei care se opresc să bea o bere, doar pentru a putea admira, pe îndelete, dezastrul. Uite, domnule, că şi mizeria urbană poate aduce succesul în afaceri!

Ciulinii au crescut din belşug printre zidurile vechii cetăţi Tomis. Siturile arheologice din peninsulă vor da o recoltă bogată de bălării. Un străin fotografiază de zor vestigiile antichităţii şi pe cele ale contemporaneităţii locale. Va avea amintiri extraordinare despre noi, constănţenii. O să le arate celor de acasă cât de mult îşi iubesc băştinaşii oraşul şi istoria.

În piaţa care-i poartă numele, Publius Ovidius Naso a împietrit cu pumnul sub bărbie. Mă-ntreb de ce i s-o fi înverzit bronzul: de indignare, de furie, de neputinţă sau pentru că edilii l-au neglijat?

Îmi face un semn discret şi, când sunt destul de aproape, lasă să-i cadă un sul de papirus. Din priviri îmi spune că ar vrea să-l trimit la destinaţie.

Îi promit că îi voi îndeplini dorinţa, dar că voi folosi internetul. Poşta electronică este mai rapidă şi mai puţin costisitoare.

Scrisoare către Împăratul Augustus

Ajuns în faţa computerului, deschid misiva şi încep să transcriu:

„Cetatea Tomis, anul 2010

Către Augustus Imperator, la Roma

Salve Cezar,

Au trecut exact 2002 ani de când m-ai exilat în această cetate îndepărtată, de la Pontul Euxin. Drept să-ţi spun, până acum n-am prea regretat faptul că atâta amar de timp n-am mai văzut Roma şi însorita Sulmonă, locul naşterii mele. Localnicii m-au respectat, m-au venerat, iar conaţionalul meu, sculptorul Ettore Ferrari, mi-a ridicat o mândreţe de statuie în 1887. Pe soclu este încrustat epitaful scris chiar de mine:

Sub astă piatră zace Ovidiu, cântăreţul

Iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent,

O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,

Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin.

De-ai şti Mărite Augustus, câte codane au venit să se roage şi să recite versurile, câte au lăcrimat, câte au depus flori la picioarele mele. O mulţime de îndrăgostiţi m-au luat drept martor când şi-au jurat iubire veşnică, ori când s-au cununat. De-atâta dragoste şi frumuseţe, inima mea de bronz era cât pe ce să se înmoaie.

Am avut parte şi de distracţie. Timp de peste un secol, piaţa asta a fost animată din zori până în noapte. Era vad bun pentru comercianţi şi loc de atracţie pentru turişti, marinari şi localnici. Terasele restaurantelor erau pline de lume şi muzica se revărsa în valuri. Câte petreceri, câte serbări populare nu s-au încins în jurul meu! Pe toţi zeii, îţi mulţumesc Cezar pentru că mi-ai oferit un exil atât de încântător!

De vreo doisprezece ani încoace, de când s-a schim-bat ocârmuirea acestor ţinuturi, instaurându-se Republica Mazăre, cetatea Tomisului a decăzut. În jurul meu văd numai ruine, iar piaţa ce-mi poartă numele e moartă. Turiştii trec foarte rar, iar îndrăgostiţi n-am mai văzut de un cincinal. Şi dacă dragoste nu e…

Am auzit că nici Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor, şi iubita lui, Veronica Micle, nu o duc prea bine. Ocupă amândoi un soclu mai la vale, pe faleză, în vecinătatea Farului Genovez. Se simt abandonaţi şi se tem să nu fie furaţi precum alte statui din această cetate, care au dispărut pur şi simplu. S-a spus că au fost luate pentru a fi recon-diţionate, dar au trecut lunile şi anii în goană, vorba lui George Topârceanu, şi nu au fost repuse pe socluri. Un trecător mi-a spus că Eminescu ar fi atât de trist încât nici pescăruşii nu mai îndrăznesc să-l mângâie cu aripile, în zbor.

Luminate Cezar, înţeleg că ocârmuirea locală nu le are cu poezia, cu cultura, dar nici cu tehnica? Uite, statuia impunătoare a inginerului Anghel Saligny, constructorul portului Constanţa şi al podului de peste Dunăre, care a scos Dobrogea din izolare, nu se vede de tinichelele panourilor publicitare, plantate cu voia edililor chiar sub nasul lui. De altfel, toată cetatea asta e împănată cu astfel de drăcovenii, de a ajuns să i se spună: oraşul de tinichea.

Augustus Imperator, în încheiere îţi cer, cu lacrimi de bronz sub pleaope, ca măcar acum, după 2002 ani de exil, să-mi permiţi să mă întorc la Roma. Nu pentru totdeauna; doar până când cetatea Tomisului va scăpa de Republica Mazăre. Vezi bine, mă tem să nu dispar şi eu, cu soclu cu tot.

Prea plecatul tău supus,

Publius Ovidius Naso”

Transcrierea scrisorii a fost floare la ureche. Greul a venit abia când a trebuit să găsesc o adresă la care să o trimit. Împăratul Augustus e mort încă din anul 14 după Hristos, iar urmaşii săi contemporani nu sunt înregistraţi ca atare la Evidenţa Populaţiei. Nu cred că preşedintele Italiei, Silvio Berlusconi, se numără printre ei, deşi are certe apucături de imperator. Aşa că am ales să transmit mesajul prin intermediul presei. Poate că, dacă nu se aude până la Roma, cel puţin se va auzi la Bucureşti, la Guvern. Cineva trebuie să vegheze ca Ovidius să nu dispară, cu soclu şi cu zona peninsulară cu tot.

Post Scriptum

Redacţia ziarului „Cuget Liber” continuă campania „Luaţi-i Peninsula lui Mazăre!”. Până în prezent s-au strâns 373 de semnături din judeţul Constanţa, din celelalte judeţe ale ţării, din SUA, Marea Britanie, Africa de Sud, Spania, Irlanda, Franţa, China, Canada şi Germania. Puteţi susţine şi dumneavoastră această iniţiativă la adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie/luati_i_peninsula_lui_mazare_-p49166053.html.

  • 1. Salvaţi Constanţa !
    E trist cînd trebuie să feliciţi un jurnalist şi un scriitor talentat constănţean (l-am numit pe pe Ion Tiţa -Călin) pentru descrierea Constanţei de azi ! Semnaţi petiţia online acum!!!
    de la Sile this Millennium (14-07-2010 16:05:50)

Ziarul Cuget Liber Constanta - Casa cu lei, adăpostul distins al colecţiilor de artă(colaj and 2 by foto Sile this Millennium)

Photo: by Sile this Millennium
Photo: by Sile this Millennium
Ziarul Cuget Liber Constanta - Casa cu lei, adăpostul distins al colecţiilor de artă

http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Casa cu lei, adăpostul distins al colecţiilor de artă

r Casa cu lei, un alt monument naţional de categoria a II-a, se degradează treptat, cu lacătul la uşă, sub privirile constănţenilor. Pentru a nu fi dat cu totul uitării, îi prezentăm istoricul, în cadrul campaniei „Luaţi-i Peninsula lui Mazăre”

Edificiul rezidenţial Casa cu lei a fost construit la începutul secolului trecut de către un membru respectat al Comunităţii Armene, Dicran Emirzian. Aflăm, din lucrarea „Constanţa 1878 – 1928. Spectacolul modernităţii târzii” (vol. II, ed. Arcade, 2006), realizată de dr. Doina Păuleanu, că edificiul, „în stil eclectic nuanţat cu elemente de renaştere şi baroc elveţian” (p. 306), a fost, în 1921, sediu de bancă. Aici a locuit fiul lui Dicran Emirzian, Bebi, până în 1941, după care casa a fost închiriată până în 1950, când a fost naţionalizată, aşa cum arată Simion Tavitian, în cartea „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor”, citat de dr. Doina Păuleanu.

Pe baza unor argumente stilistice şi arhivistice, dr. Doina Păuleanu avansează numele lui Ion D. Berindei ca arhitect al construcţiei.

Însuşi marele colecţionar Krikor Zambaccian, pe când avea 18 ani, a fost impresionat de colecţia adăpostită în Casa cu lei de Lazăr Munteanu: „În 1907, pe când Zambaccian avea doar 18 ani, a intrat vrăjit în apartamentul unde era etalată colecţia pe care o văzuse prin geam. În anii săi de formare, colecţia Lazăr Munteanu, coborâtă parcă dintr-un basm oriental, a constituit modelul, desprins de contingent, pe care îl va întrupa el însuşi, după ezitări şi abateri, mult mai târziu”, (Titus Rusu, citat de dr. Doina Păuleanu, p. 308).

Există chiar o mărturie aparţinând lui Krikor Zambaccian care punctează momentul în care colecţionarul a privit acele tablouri: „Pe vremuri, Lazăr Munteanu era preşedinte de Tribunal la Constanţa, oraşul meu de baştină, unde locuia într-o proprietate a unui văr al meu, o clădire mai arătoasă în exterior, cu patru coloane înalte de piatră, deasupra cărora păzeau falnici patru lei, ciudată fantezie a arhitectului, care s-a gândit probabil să reamintească pe ţărmurile Pontului Euxin ceva din somptuozitatea palatelor negustorilor veneţieni de altădată.

Într-o zi, zărind prin fereastra locuinţei domnului preşedinte nişte picturi, am rugat pe îngrijitoarea casei să-mi permită să privesc puţin acele tablouri prin deschizătura uşii. În urma acestei indiscreţii, mă simţeam vinovat faţă de domnul preşedinte şi treceam cu sfială pe lângă dânsul” (K. H. Zambaccian, în „Însemnările unui amator de artă”, citat de dr. Doina Păuleanu, p. 309).

Colecţionarul Lazăr Munteanu, secretar general în Ministerul Justiţiei, iar apoi judecător la Înalta Curte de Casaţie, s-a dedicat unor mari pictori precum Luchian, Tonitza, Petraşcu, şi, mai ales Pallady. Era nepotul doctorului Nicolae Kalinderu, posesor al unui număr impresionant de opere semnate de Nicolae Grigorescu.

„Faţada casei este orientată către piaţa Ovidiu, cu trufia iluzorie de a putea fi contemplată din multiplele ei unghiuri, iar laturile clădirii alcătuiau aliniamentul celor trei străzi ale căror colţuri le delimita: Titulescu, Dianei şi Ovidiu. Faţada principală spre strada Dianei este ritmată pe verticală prin cele patru coloane de ordin colosal, cu socluri înalte de piatră. Fusul lor are suprafeţe cu caneluri şi inele plate, în alternanţă: capitelele din piatră sunt decorate sub cornişa pe console, cu ove, brâu cu frunze de laur, volute, palmete, frunze de acant şi cartuş, susţinând patru lei, aşezaţi la rândul lor pe socluri înalte”, arată dr. Doina Păuleanu (p. 311).

Casa cu lei, sau, mai degrabă, Casa cu L, grupul „EI” abandonând, între timp, echipa, este încă unul dintre simbolurile părăsite ale Constanţei.


https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima