Preşedintele ACoR Constanţa, Mariana Gâju, a sesizat inexistenţa unui dialog între deconcentrate şi primării # Ea a reclamat lipsa implicării CJC şi a Prefecturii Constanţa, ceea ce aduce deservicii primarilor
Pentru a veni în întâmpinarea primarilor din judeţ în sensul dezvoltării localităţilor cu bani europeni, Instituţia Prefectului Constanţa a sprijinit Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Bulgaria, din Călăraşi, în realizarea unei acţiuni de informare.
Primăriile se plâng că n-au bani pentru a derula proiecte, iar fondurile europene sunt soluţia salvatoare, mai ales în perioada de criză economică. Şi totuşi, la evenimentul de ieri, organizat în sala mare a Prefecturii, au participat reprezentanţi a numai 20 de primării din totalul celor 70 existente în judeţ. Deşi aveau ocazia să afle despre oportunităţile de finanţare oferite de Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013, informaţii privind întocmirea cerinţelor de finanţare din bugetul programului respectiv şi cum pot îmbunătăţi propunerile de proiecte şi încheierea de parteneriate, dezinteresul a fost mare, dovada: „tabelul de prezenţă".
Cooperativa munca în zadar
Însă, absenteismul avea motive întemeiate, ce au fost dezvăluite, fără niciun fel de menajamente, de primarul comunei Cumpăna şi preşedinte al filialei judeţene a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Mariana Gâju. Profitând de prezenţa reprezentanţilor Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa - subprefectul Mircea Iustian şi, respectiv, Carla Stamate, şef Serviciu Coordonare Programe -, primarul a prezentat „o gravitate a realităţii zilelor noastre". Edilul l-a informat pe subprefectul Iustian că, pe Măsura 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, judeţul Constanţa „a avut foarte mult de pierdut". „În sesiunea noiembrie - decembrie 2008, 24 de comune au depus proiecte, iar la prima evaluare, niciunul nu a trecut pragul pentru a obţine finanţare", a declarat Gâju. Astfel, după o muncă de jumătate de an, edilii au primit adrese în care au fost informaţi că proiectele au fost declarate eligibile, dar fără sursă de finanţare. Preşedintele ACoR Constanţa a atras atenţia că nu este vorba de o slabă pregătire şi nici de dezinteres din partea primarilor.
Care sunt piedicile
Gâju a susţinut că „inegalitatea sumelor alocate regiunilor de dezvoltare" ar fi un motiv pentru care proiectele ce au obţinut 75 de puncte nu au fost trecute, de la început, la finanţare. Astfel, acum, edilii se zbat pentru a redepune proiectele pe Măsura 322 ce privesc infrastructura satului românesc. Asumându-şi răspunderea celor afirmate, preşedintele ACoR Constanţa a reclamat că „nu există o comunicare permanentă între deconcentrate şi primăriile din mediul rural". Ea a afirmat că instituţiile abilitate să informeze despre eventuale modificări survenite în depunerea sau derularea de proiecte şi programe nu o fac, ceea ce conduce la pierderea termenelor şi, implicit, a fondurilor alocate. „Pe această măsură, judeţul Constanţa are câte un proiect aprobat pe 2008 şi 2009", a menţionat primarul comunei Cumpăna. În altă ordine de idei, Gâju a semnalat că, de la Instituţia Prefectului, documente care anunţă diferite modificări ajung cu întârziere. „Când ajunge hârtia la nivelul comunelor, termenul e expirat". Un alt aspect sesizat a vizat neimplicarea şi inexistenţa unei echipe comune primar - CJC - Prefectură - parlamentar, care să-i ajute pe edili în depunerea şi aprobarea proiectelor. „La uşile ministerelor, am întâlnit primari cu CJ, Prefectura şi parlamentar, uniţi, şi cer fonduri. La noi, din păcate, nu se întâmplă aşa", a spus Gâju.
Solicitările primarilor
În numele primarilor din mediul rural, Marian Gâju a solicitat subprefectului ca angajaţii deconcentratelor să vină în teritoriu, să colaboreze şi să comunice cu şefii administraţiilor publice locale. „Dacă-i întrebăm pe ce aţi luat salarii când rezultatul muncii dumneavoastră nu se vede în teritoriu... şi va veni acea vreme, ar ajunge să plece capul. Cerem Prefecturii şi Consiliului Judeţean să facă front comun în a verifica, cu responsabilitate, proiectele, în a le urmări traseul", a afirmat Gâju. De asemenea, ea a cerut reprezentanţilor CJC şi ai Prefecturii Constanţa să intervină ca serviciile deconcentrate să acorde, în regim de urgenţă, avizele şi acordurile la proiectele depuse de primării pentru a nu rata termenele de depunere. „Te duci pe la uşi, numai în genunchi nu stai, şi te mai trimite înapoi pentru o virgulă. (...) E nevoie de ajutor de la CJC şi Prefectură. Daţi mai mult sprijin comunelor! Plătim noi deplasarea, dar reprezentanţi ai acestor instituţii să se ducă la Bucureşti şi să ne ajute", a declarat preşedintele ACoR, Mariana Gâju. În replică, subprefectul Iustian a recunoscut că „CJC şi Prefectura trebuie să colaboreze, chiar dacă, de-a lungul timpului, n-a făcut-o". „CJC să asigure logistica, iar Prefectura, o informare completă în timp util", a confirmat subprefectul Mircea Iustian. El a soli
citat o situaţie p unctuală a proieVineri, 10 Iulie 2009 | Cecilia ZAREA(199) Dosarul in care arhiepiscopul Tomisului este cercetat pentru luare de mita este, in continuare, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi cazul a fost preluat de procurorii Parchetului Curtii Supreme de mai bine de o… |
ctelor depuse de primării, pentru a se putea interveni.
|
PRINT
+(1).jpg)
CRIZA scoate la iveală CORBU1,CORBU2,din SRI-KGB sau CUPOLA din SISTEMUL TICĂLOSIT
Numai noi cetătenii uniti din nou putem să-i dovedim ,pentru că binecuvantata CRIZĂ ii aruncă la mal pe acesti RECHINI de adincime ,cu gurile căscate-n SOARELE CRIZEI!
Acum sunt usor de invins cu ,putin efort...
Si apoi putem să ne culcăm din nou vreo 50-60 de ani ....NOAPTE BUNĂ ROMMÂNIA !
Pai SRI la acoperit clar pe Necolaiciuc(cine?cum?)reiese din articol.Terminatzi cu hotzia ,avetzi case shi mashini acuma ,putetzi trai decent din salar.
Ce nenorociti,oameni cum sunt ei au jefuit aceasta tara,rusine sa le fie.Poate isi vor primi judecata pe lumea cealalta caci acu...slabe sperante.