Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

vineri, 10 iulie 2009

PROVINCIALII MILENIULUI 3 :„Dati mai mult sprijin comunelor!"


http://silethismillennium.blogspot.c.om/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
Semne si traditii
"- Daca ploua in aceasta zi, fanul se poate innegri"
La Constanţa plouă zdravăn ...fără ajutorul Uniunii Europene !

Link



Fac pomeni, dau bani la rude, sper sa nu imi vinzi si Tu dude!”
Iustian si ruga catre Cel de Sus

Subprefectul Constantei, pedelistul Mircea Iustian, a intrat intr-o stare catatonica in care isi da, involuntar, ochii peste cap. Si daca tot se afla setat pe pozitia respectiva, s-a gandit ca ar fi potrivit sa-i bage o rugaciune fierbinte si Barbosului Sef, adica lui Doamne-Doamne, si sa-i transmita ca nu cumva sa-i spulbere de sub sezut scaunul pe care de abia l-a incalzit si l-a obisnuit cu forma popoului de reprezentant guvernamental.


Vineri, 10 Iulie 2009


Politica
Publicat la 01:46 :: Vizualizari - 521 :: Comentarii - 3 :: Calitatea articolului - 4.6
Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat şi va declanşa procedura de verificare a averii primarului Radu Mazăre. Inspectorii ANI l-au informat oficial de acest lucru pe edilul - şef constănţean, ieri, prin intermediul unei adrese. „Vă comunicăm că în conformitate cu ...



Vineri, 10 Iulie 2009
EDITIA NR. 2616

article thumbnailRadu Mazare catre ANI: Cum la mine v-ati autosesizat si la Basescu nu?

Vineri, 10 Iulie 2009
Actualitate
(12)

Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat joi, în privinţa averii Radu Mazăre. Primarul Constanţei l-a acuzat pe Traian Băsescu că ar sta în spatele acestei...

Telegraf Online Constanta

Primarul Mazăre acuză ANI de poliţie politică

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat, ieri, după ce a primit o adresă din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin care a fost anunţat că instituţia s-a autosesizat şi va declanşa procedura de verificare a averii sale, că în spatele cercetărilor ANI se află Traian Băsescu. “Ştiam de 10 zile ce ...
articol complet Vezi articol complet



Subprefect „ametit” de nemultumirile primarului din Cumpana
Iustian a gasit rezolvarea tuturor problemelor: invitatia la o cafea

  • Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Romano-Bulgara si Prefectura Constanta au organizat ieri un seminar de informare privind accesarea fondurilor structurale. Cu toate ca pentru programul operational, care are trei axe prioritare de dezvoltare, sunt disponibile fonduri ce depasesc 100 de milioane de euro, edilii din judetul Constanta care au participat la eveniment s-au aratat nemultumiti de procedura de aplicare pentru accesarea acestor bani. De altfel,Constanta nu se poate mandri decat cu proiectul lui Eugen Dumitru, primarul cumunei Cuza Voda, care a fost declarat eligibil si admis la finantare. Autoritatile locale condamna si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, care nu se implica in coordonarea programului de accesare a fondurilor europene. “Nu exista o comunicare permaneta intre ceea ce inseamna institutiile deconcentrate de la nivelul judetului si talpa comunelor din Constanta. O sa vina vremea cand o sa intrebam oamenii pe ce munca si-au incasat salariile un an de zile cand rezultatele muncii nu se vad in teritoriu, pentru ca au adoptat cu sfidare si nerusinare zicala ca nu fac anumite lucruri daca nu sunt prevazute in fisa postului. Dar fisa postului reprezinta si fisa bunului simt si impreuna cu toti primarii cerem sa se verifice toate proiectele cu simt de raspundere. La nivelul comunelor documentele ajung de la Prefectura cu intarziere si noua ne expira termenul de depunere ale actelor necesare”, a declarat revoltat presedintele filialei judetene A. Co. R Mariana Gaju(foto), primarul comunei Compana, care mentioneaza ca daca pana in anul 2013 nu se va primi finantare de la Uniunea Europeana, cei responsabili de situatie ar trebuie sa paraseasca birourile din institutii si sa plece la plimbare. “Prin masura 3. 2. 2. din cadrul P. N. D. R. , judetul Constanta a depus 24 de proiecte din care la prima evaluare nici un proiect nu a trecut pragul celor 80 de puncte pentru a fi declarate eligibile. In 2008 un singur proiect a fost depus pe aceeasi masura mentionata, iar in 2009 la fel. Nu putem sa stagnam niste lucruri daca unii oameni nu sunt in stare sa manevreze niste harti pentru a le trimite pe fax. Nu exista nici un fel de eficienta din partea Agentiei de Mediu, RAJA, Romtelecom DSV sau Electrica. Suntem dispusi sa le platim si cazarea la hotelurile dinBucuresti, dar numai sa vedem ca oamenii vor sa ne ajute si sa se implice”, a precizat Gaju. “Ametit” de acuzele primarului, Mircea Iustian (foto), suprefectul Constantei, care ar fi trebuit sa prezideze intrunirea, a reactionat mai mult decat haios: “Ati spus foarte multe lucruri si sunt extrem de greu de retinut aceste aspecte. Am inteles doar ca avizele si acordurile sunt eliberate foarte greu, dar daca nu sunteti uniti si doar vocea dumneavoastra se aude, atunci nu se rezolva nimic si am sa va chem la o cafea pentru a incerca sa rezolvam problemele”, a mentionat subprefectulIustian, aratandu-se… preocupat de situatie. (Alexandra VASILE)

    adaugat pe 10.07.2009, 01:31
  • Mariana Gaju: „Dati mai mult sprijin comunelor!"

    Preşedintele ACoR Constanţa, Mariana Gâju, a sesizat inexistenţa unui dialog între deconcentrate şi primării # Ea a reclamat lipsa implicării CJC şi a Prefecturii Constanţa, ceea ce aduce deservicii primarilor

    Pentru a veni în întâmpinarea primarilor din judeţ în sensul dezvoltării localităţilor cu bani europeni, Instituţia Prefectului Constanţa a sprijinit Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Bulgaria, din Călăraşi, în realizarea unei acţiuni de informare.

    Primăriile se plâng că n-au bani pentru a derula proiecte, iar fondurile europene sunt soluţia salvatoare, mai ales în perioada de criză economică. Şi totuşi, la evenimentul de ieri, organizat în sala mare a Prefecturii, au participat reprezentanţi a numai 20 de primării din totalul celor 70 existente în judeţ. Deşi aveau ocazia să afle despre oportunităţile de finanţare oferite de Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013, informaţii privind întocmirea cerinţelor de finanţare din bugetul programului respectiv şi cum pot îmbunătăţi propunerile de proiecte şi încheierea de parteneriate, dezinteresul a fost mare, dovada: „tabelul de prezenţă".

    Cooperativa munca în zadar

    Însă, absenteismul avea motive întemeiate, ce au fost dezvăluite, fără niciun fel de menajamente, de primarul comunei Cumpăna şi preşedinte al filialei judeţene a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Mariana Gâju. Profitând de prezenţa reprezentanţilor Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa - subprefectul Mircea Iustian şi, respectiv, Carla Stamate, şef Serviciu Coordonare Programe -, primarul a prezentat „o gravitate a realităţii zilelor noastre". Edilul l-a informat pe subprefectul Iustian că, pe Măsura 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, judeţul Constanţa „a avut foarte mult de pierdut". „În sesiunea noiembrie - decembrie 2008, 24 de comune au depus proiecte, iar la prima evaluare, niciunul nu a trecut pragul pentru a obţine finanţare", a declarat Gâju. Astfel, după o muncă de jumătate de an, edilii au primit adrese în care au fost informaţi că proiectele au fost declarate eligibile, dar fără sursă de finanţare. Preşedintele ACoR Constanţa a atras atenţia că nu este vorba de o slabă pregătire şi nici de dezinteres din partea primarilor.

    Care sunt piedicile

    Gâju a susţinut că „inegalitatea sumelor alocate regiunilor de dezvoltare" ar fi un motiv pentru care proiectele ce au obţinut 75 de puncte nu au fost trecute, de la început, la finanţare. Astfel, acum, edilii se zbat pentru a redepune proiectele pe Măsura 322 ce privesc infrastructura satului românesc. Asumându-şi răspunderea celor afirmate, preşedintele ACoR Constanţa a reclamat că „nu există o comunicare permanentă între deconcentrate şi primăriile din mediul rural". Ea a afirmat că instituţiile abilitate să informeze despre eventuale modificări survenite în depunerea sau derularea de proiecte şi programe nu o fac, ceea ce conduce la pierderea termenelor şi, implicit, a fondurilor alocate.

    „Pe această măsură, judeţul Constanţa are câte un proiect aprobat pe 2008 şi 2009", a menţionat primarul comunei Cumpăna.

    În altă ordine de idei, Gâju a semnalat că, de la Instituţia Prefectului, documente care anunţă diferite modificări ajung cu întârziere. „Când ajunge hârtia la nivelul comunelor, termenul e expirat".

    Un alt aspect sesizat a vizat neimplicarea şi inexistenţa unei echipe comune primar - CJC - Prefectură - parlamentar, care să-i ajute pe edili în depunerea şi aprobarea proiectelor. „La uşile ministerelor, am întâlnit primari cu CJ, Prefectura şi parlamentar, uniţi, şi cer fonduri. La noi, din păcate, nu se întâmplă aşa", a spus Gâju.

    Solicitările primarilor

    În numele primarilor din mediul rural, Marian Gâju a solicitat subprefectului ca angajaţii deconcentratelor să vină în teritoriu, să colaboreze şi să comunice cu şefii administraţiilor publice locale. „Dacă-i întrebăm pe ce aţi luat salarii când rezultatul muncii dumneavoastră nu se vede în teritoriu... şi va veni acea vreme, ar ajunge să plece capul. Cerem Prefecturii şi Consiliului Judeţean să facă front comun în a verifica, cu responsabilitate, proiectele, în a le urmări traseul", a afirmat Gâju. De asemenea, ea a cerut reprezentanţilor CJC şi ai Prefecturii Constanţa să intervină ca serviciile deconcentrate să acorde, în regim de urgenţă, avizele şi acordurile la proiectele depuse de primării pentru a nu rata termenele de depunere. „Te duci pe la uşi, numai în genunchi nu stai, şi te mai trimite înapoi pentru o virgulă. (...) E nevoie de ajutor de la CJC şi Prefectură. Daţi mai mult sprijin comunelor! Plătim noi deplasarea, dar reprezentanţi ai acestor instituţii să se ducă la Bucureşti şi să ne ajute", a declarat preşedintele ACoR, Mariana Gâju.

    În replică, subprefectul Iustian a recunoscut că „CJC şi Prefectura trebuie să colaboreze, chiar dacă, de-a lungul timpului, n-a făcut-o". „CJC să asigure logistica, iar Prefectura, o informare completă în timp util", a confirmat subprefectul Mircea Iustian. El a soli








    citat o situaţie p

    unctuală a proie

    Vineri, 10 Iulie 2009 | Cecilia ZAREA
    (199)

    cap_1.jpgDosarul in care arhiepiscopul Tomisului este cercetat pentru luare de mita este, in continuare, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi cazul a fost preluat de procurorii Parchetului Curtii Supreme de mai bine de o…
    ctelor depuse de primării, pentru a se putea interveni.


    joi, 9 iulie 2009

    INCURSIUNI ÎN SISTEMUL TICĂLOŞIT,ADEVĂRUL :


    http://silethismillennium.blogspot.com/2009/03/youtube-broadcast-yourself.html
    ADEVĂR„El a înfiinţat una dintre firme şi m-a întrebat dacă nu vreau şi eu să vin ca acţionar. Nu îi ştiu pe ceilalţi acţionari, că nu ştiu pe cine a mai ademenit domnul Butnariu. La a doua societate, la fel, am dat două milioane de lei şi am intrat ca acţionar“, a mai declarat Ioan Băncilă Timofte.



    După ce a devalizat CFR, Mihai Necolaiciuc (1) a părăsit România, în timp ce Radu Timofte era şeful SRI. Tot atunci, Sînziana Rariţa Necolaiciuc (2), soţia fostului director al CFR, şi Ioan Băncilă Timofte (3), fratele fostului şef al SRI, erau parteneri de afaceri. Ioana Timofte (4) a fost anchetată de DNA într-o afacere derulată în parteneriat cu tatăl său, Ioan Băncilă TimofteUL
    9 iulie 2009 | Arhiva |

    SRI îl fila pe Necolaiciuc, iar familia lui Timofte făcea afaceri cu el

    • Autori Razvan POPA , Iulius CEZAR
    • Data: 9 iul 2009

      În perioada în care Radu Timofte era la conducerea SRI, fratele acestuia, Ioan Băncilă Timofte, făcea afaceri cu Sînziana Rariţa Necolaiciuc, soţia „hoţului de la CFR“. Radu Timofte spune că, în timpul mandatului său, SRI îl „monitoriza” pe directorul CFR Mihai Necolaiciuc, dar pentru fuga acestuia ar trebui să răspundă Ministerul de Interne.

      (+) Click pentru a mări
      Radu Timofte, fost şef al SRI, „prins“ în tranzacţii dubioase / Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, un escroc de mare clasă
      Mai citiţi şi:
      Timofte şi-a luat casă de la SRI cu informaţii din CSAT

      Mihai Necolaiciuc, un fugar în lesă
      Bugetar în România, nabab în America

      Ioan Băncilă Timofte (57 de ani), fratele fostului director al Serviciului Român de Informaţii, este de profesie maistru în construcţii.

      În afaceri a intrat după 1991, când a primit „cupoane“ la societatea Construcţii Feroviare Moldova SA. Mai târziu, în anii 2000, Ioan Băncilă Timofte a cumpărat, prin Rasdaq, cupoane la aceeaşi societate.

      În paralel, la şefia CFR a fost numit Mihai Necolaiciuc. În 2003, când Necolai-ciuc şi oamenii săi dădeau ultimele tunuri cu bani publici, la Iaşi se înfiinţau două societăţi comerciale cu obiect de activitate „construcţii de clădiri“, dar cu nume apropiate de sistemul CFR: Compania Construcţii Feroviare SA şi Ferovia Prest SRL.

      În ambele societăţi se regăseau cam aceleaşi persoane, însă numele sonore erau Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Rariţa Necolaiciuc.

      Firmele au fost înfiinţate în aceeaşi zi

      Cele două societăţi în care fratele fostului şef al SRI face parteneriat cu soţia fugarului Necolaiciuc au fost înfiinţate la Iaşi în aceeaşi zi. Numerele de ordine sunt consecutive, semn că actele de înfiinţare au fost depuse în acelaşi timp. Prima născută a fost Compania Construcţii Feroviare SA.

      Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Băncilă Timofte apare în societatea soţiei lui Necolaiciuc ca „administrator şi membru în Consiliul de Administraţie“. Ioan Băncilă Timofte a contrazis aceste informaţii oficiale: „Nu am fost niciodată administratorul societăţii ăleia. Am fost acţionar!“. Cu alte cuvinte, fratele fostului şef al SRI confirmă că a fost asociat al Sînzianei Necolaiciuc (42 de ani). Compania Construcţii Feroviare se află, în prezent, în lichidare.

      Conform datelor de la Registrul Comerţului, societatea lui Timofte şi Necolaiciuc nu a mai făcut afaceri din 2006. Falimentul a survenit la un an de la dispariţia lui Mihai Necolaiciuc din România.

      Necolaiciuc iese, Timofte rămâne

      Ferovia Prest este cea de-a doua societate înfiinţată la Iaşi de fratele şefului SRI şi soţia directorului CFR. În timp, acţionariatul s-a schimbat, iar Sînziana Rariţa Necolaiciuc a ieşit din structura de conducere.

      A rămas pe poziţii însă Ioan Băncilă Timofte cu un portofoliu de 8%. Ferovia Prest încă funcţionează, având ca principal obiect de activitate „lucrările de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“. „De activitate să-l întrebaţi pe administratorul nostru. El ştie mai bine.

      Ultima lucrare a noastră cred că a fost una la un showroom din Iaşi“, a declarat Ioan Băncilă Timofte. Afacerile sunt bune pentru Ferovia Prest. Asta deoarece societatea are – conform datelor de la Registrul Comerţului – numai patru angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape un milion de lei. Ambele firme în care parteneriatul Necolaiciuc - Timofte apare ca şi numitor comun au avut o istorie tumultuoasă. Numele lor au apărut în diferite scandaluri de presă legate de tranzacţii imobiliare.

      Necolaiciuc şi siguranţa naţională

      Radu Timofte, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Foto: Agerpres

      La doi ani după înfiinţarea firmelor, Mihai Necolaiciuc alegea să părăsească ţara, evitând astfel să fie arestat pentru „tunurile“ date la CFR. La conducerea Serviciului Român de Informaţii se afla Radu Timofte (60 de ani). „La acea vreme, serviciul a făcut informări în legătură cu activitatea lui Necolaiciuc“, declară Radu Timofte pentru „Adevărul”, dezvăluind, astfel, că fostul director al CFR se afla în atenţia serviciului de informaţii.

      În ceea ce priveşte faptul că a părăsit România, fostul şef al SRI spune că „aceasta este problema Ministerului de Interne, şi nu a SRI. Nu era o persoană care să fi intrat în categoria celor care să pună în pericol siguranţa naţională“, susţine Radu Timofte.

      Despre asocierea dintre Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Necolaiciuc, fostul şef al SRI spune că nu a ştiut niciodată de acest caz. „Fratele meu este maistru în construcţii, nu ştiu să fi fost într-o companie de genul acesta. Nu l-am mai văzut pe Ioan de mulţi ani şi nu am ştiut că a fost acţionar alături de soţia lui Mihai Necolaiciuc“, a declarat Radu Timofte. Acesta a adăugat că ştia doar de faptul că Ioan Băncilă Timofte este acţionar la un srl făcut „pe banii surorii mele aflate în America“.


      Ioana Timofte îşi contrazice unchiul

      Ioana Timofte este fiica lui Ioan Băncilă Timofte şi nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte.

      Una dintre afacerile sale a trezit interesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Ioana Timofte a fost asociată cu tatăl său în firma Computer House Invest SRL.

      În 2006, DNA a anchetat un contract de transfer de creanţă cu CF Moldova SRL, societate deţinută de stat, unde Ioan Băncilă Timofte devenise, în urma „cuponiadei“, unul dintre acţionari. Computer House se angaja să recupereze 400.000 de lei de la două societăţi, în contul CF Moldova. Computer House a reuşit să recupereze banii, dar nu i-ar mai fi returnat la CF Moldova. Ioana Timofte spune că scandalul a fost unul artificial, plătit de concurenţii în afaceri.

      „Procurorii DNA au dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Ancheta a durat două-trei săptămâni. Acţiunile deţinute de tatăl meu la Moldova SA sunt nesemnificative, poate un pic peste unu la sută”.

      În ceea ce priveşte cazul fugarului Necolaiciuc, Ioana Timofte îşi contrazice unchiul, fost şef al Serviciului Român de Informaţii. „Orice persoană care comite astfel de fapte reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională. Gândiţi-vă că Necolai-ciuc a devalizat o instituţie de importanţă strategică pentru România”, declara Ioana Timofte.


      Ioan Băncilă Timofte dă vina pe şef

      Ioan Băncilă Timofte spune că nu a cunoscut-o niciodată pe soţia lui Necolaiciuc. „Nu am văzut-o niciodată. Nici nu o cunosc. Şi nici nu este relevant faptul că am fost coleg cu Rariţa“, declară Ioan Băncilă Timofte. El mai spune că a devenit acţionar alături de soţia lui Necolaiciuc la îndemnul şefului său, Costel Butnariu, directorul societăţii Construcţii Feroviare Moldova SA.

      „El a înfiinţat una dintre firme şi m-a întrebat dacă nu vreau şi eu să vin ca acţionar. Nu îi ştiu pe ceilalţi acţionari, că nu ştiu pe cine a mai ademenit domnul Butnariu. La a doua societate, la fel, am dat două milioane de lei şi am intrat ca acţionar“, a mai declarat Ioan Băncilă Timofte.

    • Sile this Millennium (website)
      Binecuvantata CRIZĂ ii aruncă la mal pe acesti
      RECHINI ,adincime ,cu gurile căscate-n SOARELE CRIZEI!


      CRIZA scoate la iveală CORBU1,CORBU2,din SRI-KGB sau CUPOLA din SISTEMUL TICĂLOSIT

      Numai noi cetătenii uniti din nou putem să-i dovedim ,pentru că binecuvantata CRIZĂ ii aruncă la mal pe acesti RECHINI de adincime ,cu gurile căscate-n SOARELE CRIZEI!
      Acum sunt usor de invins cu ,putin efort...
      Si apoi putem să ne culcăm din nou vreo 50-60 de ani ....NOAPTE BUNĂ ROMMÂNIA !
    • 9 Iul 2009, 05:08
      leonard
      adevarul!
      Pai SRI la acoperit clar pe Necolaiciuc(cine?cum?)reiese din articol.Terminatzi cu hotzia ,avetzi case shi mashini acuma ,putetzi trai decent din salar.
    • 9 Iul 2009, 00:52
      cezar
      mafioti
      Ce nenorociti,oameni cum sunt ei au jefuit aceasta tara,rusine sa le fie.Poate isi vor primi judecata pe lumea cealalta caci acu...slabe sperante.
    ABONARE NEWSLETTER ADEVĂRUL
    Adresă e-mail:
    ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC

    Muzeul Literaturii, în derivă

    Ziarul „Adevărul“ continuă campania de semnalare a neregulilor din muzeele care nu ştiu să-şi valorifice patrimoniul. Aflat în cădere liberă şi măcinat din interior de scandaluri şi suspiciune,... articol complet
    Toate articolele
    ADEVĂRUL ÎN FORMAT PDF
    9 iulie 20099 iulie 2009

    https://silethismillennium2019.blogspot.com/

    Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima