Planul de evacuare a Pietei Universitatii in ziua de 13 iunie 1990 a fost comandat de Ion Iliescu, intocmit de generalul Mihai Chitac si aprobat de Petre Roman. Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a dat publicitatii un document din dosarul mineriadei din 13-15 iunie, ce cuprinde etapele de "curatare" a Pietei Universitatii. Desfasurarea de forte a fost precedata de "elaborarea si transmiterea la radio si televiziune a unui comunicat prin care sa se ceara fortelor de ordine interventia pentru eliberarea Pietei", dupa cum e specificat in Plan. Masura era menita sa justifice prin intermediul posturilor publice radio-tv interventia de a doua zi, 13 iunie. Conform declaratiilor lui Mihai Chitac, pe atunci ministru de Interne, presedintele de atunci, Ion Iliescu, i-a cerut pe 11 iunie 1990 sa pregateasca planul de evacuare a demonstrantilor din Piata, eveniment planificat initial pentru a doua zi, a aratat ieri Teodor Maries. El a mentionat ca generalul Chitac a cerut o zi in plus pentru a avea timp sa planifice evacuarea. Pe 12 iunie, ora 19.00, generalul s-a intalnit cu Roman, care a studiat planul si l-a aprobat. Nu inainte de a-i cere lui Chitac sa nu faca un plan dactilografiat, planul ramanand la stadiul de tabel scris de mana (vezi facsimil). De altfel, atat Iliescu, cat si Roman au evitat sa semneze documentul. Sa nu scape nimeni
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Intr-o nota de subsol se precizeaza totusi ca a fost "intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei, dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90. Discutat si aprobat verbal de Prim ministrul Guvernului Provizoriu, dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90, ora 19.00". Planul lui Chitac a fost elaborat cu rigurozitate cazona, avand etape clare si responsabili numiti pentru indeplinirea ordinului prezidential. Din partea Ministerului de Interne, s-a ocupat generalul Diamandescu, SRI a fost reprezentat chiar de catre Virgil Magureanu, iar implicarea Procuraturii Generale a fost coordonata de Gheorghe Robu, dupa cum rezulta din documentele lui Maries. De altfel, "eliberarea" Pietei s-a cerut chiar de catre Procuratura pe 12 iunie, printr-un comunicat. A doua zi, a fost dispusa blocarea oricarei cai de iesire din Piata, astfel incat sa nu poata scapa nimeni. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Diamandescu a dispus de 1600 de politisti si 22 de autobuze. Ministerul Transporturilor a interzis oprirea garniturilor de metrou in statia Universitatii, iar 80 de politisti militari aveau misiunea sa stopeze refugierea manifestantilor in gurile de metrou. Oamenii lui Magureanu trebuiau sa blocheze accesul in cladirile prevazute cu balcoane, dupa cum reiese din Planul prezentat de Maries. Desi legal era doar un partid printre altele, FSN a fost inclus in planul lui Chitac. Din partea Frontului, N.S. Dumitru trebuia sa adune "4-5000 de oameni ai muncii" care sa vina in piata si sa ramana acolo "pana la normalizarea circulatiei auto si pietonale (la nevoie in doua-trei schimburi)". Se pare ca Dumitru nu si-a facut bine treaba deoarece Chitac a notat ca obiectivul acesta nu s-a executat scriind in paranteza "sabotaj?". De altfel, pentru fiecare etapa exista observatii privind executarea sau neexecutarea planului. 1000 de mineri cazati in unitati militare Decizia Curtii Constitutionale prin care s-a hotarat ca civilii nu pot fi acuzati de Parchetul Militar a ingropat din nou dosarul Mineriadei din iunie 1990. In noiembrie 2006, generalul Voinea era pregatit sa trimita dosarul in instanta. Sorin Iliesiu, presedintele Aliantei Civice, a declarat ca Voinea tocmai se pregatea sa acuze 34 de personalitati publice de infractiuni grave: omor, tentativa de omor, subminarea puterii de stat. Intr-un interviu acordat de Voinea lui Iliesiu in noiembrie 2006, procurorul afirma ca generalul Atanasie Stanculescu a cazat circa 1000 de mineri in unitati militare, intentionand sa-i pastreze ca un fel de armata care sa impiedice orice protest la adresa puterii de atunci. Voinea afirma atunci ca Virgil Magureanu s-a ocupat personal de represiunea din iunie 1990 infiintand Grupul Dambovita in cadrul SRI. Serviciul a blocat accesul procurorilor la arhiva acestui grup. De asemenea, Voinea sustinea ca la dosar exista probe care atesta faptul ca generalii Chitac si Diamandescu au ordonat incendierea autobuzelor politiei in Piata Universitatii. Marius Oprea: "Tot ei conduc" Participantii la dezbaterea despre mineriada au remarcat cu amaraciune ca sistemul care a patronat mineriadele s-a perpetuat pana astazi, in timp ce victimele de atunci inca nu si-au gasit dreptatea. Andrei Oisteanu a remarcat ca refuzul lui Ion Iliescu de a negocia cu protestatarii din Piata Universitatii si recursul la forta constituie "pacatul originar al Romaniei de astazi", care a produs divizarea societatii romanesti. Presedintele Aliantei Civice, Sorin Iliesiu, este cu atat mai dezamagit cu cat puterea instalata dupa 2004 nu a reusit sa-si respecte promisiunea de a face lumina in cauzele revoltei de la Brasov din 1987, a Revolutiei din 1989, mineriadelor si incidentelor de la Targu-Mures. Iliesiu a mentionat Apelul pentru Romania, initiat de societatea civila la inceputul lui 2006, in care erau incluse aceste cereri. Apelul a fost asumat de catre presedintele Basescu, dar rezultatele sunt insignifiante. "Ce s-a reusit prin Revolutie si Piata Universitatii a fost blocat rapid. Chiar daca s-a pierdut componenta ideologica, chiar daca nu se mai tin sedinte de partid, tot ei conduc", a conchis Marius Oprea. Laura Kovesi ocroteste batranetile lui Nicolae Plesita Marius Oprea, consilier al primului-ministru, a precizat ca Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului a facut plangere penala impotriva a 400 de persoane banuite ca au facut parte din aparatul represiv al statului inainte de decembrie 1989. Desi probele sunt solide, procurorii nu s-au deranjat sa cheme la audieri nici macar unul singur din cei suspectati. Dosarul lui Nicolae Plesita privind colaborarea cu Carlos "Sacalul" in atacul terorist impotriva redactiei romane a "Europei Libere" este finalizat de trei ani fara ca batranetile generalului de Securitate sa fie deranjate. Tot ce lipseste pentru trimiterea in instanta a dosarului este semnatura procurorului-general, Laura Codruta Kovesi, semnatura care intarzie nejustificat, a sustinut Oprea. El a afirmat ca in acest dosar probele provin aproape in totalitate de la politia germana, deoarece SIE a refuzat sa colaboreze. Aceeasi atitudine a avut si Ministerul de Externe. Marius Oprea a declarat ca sistemul de relatii instituit in vremea comunismului functioneaza in servicii, dar si in politica, atat pentru perpetuarea privilegiilor catre descendentii nomenclaturistilor, cat si pentru ascunderea adevarului privind crimele comunismului. Procurorii sunt si ei interesati in ascunderea unui trecut nefavorabil multora dintre ei, a mai adaugat el.