Aflat
pe locul 2 in sondaje, cu dificultati strategice majore si doar ceva
mai mult de jumatate din scorul partidului, Marcel Ciolacu este in
pericol sa fie depasit de Elena Lasconi, care a ajuns la 15-16% in
sondaje si este pe trend crescator, pe masura ce recupereaza la
capitolul notorietate, explica Remus Stefureac, directorul INSCOP,
intr-un interviu acordat aktual24.ro.
Alegerile
prezidentiale din 2024 se vor deosebi de toate celelalte de pana acum,
cu exceptia celor din 2000, arata sociologul. Avem un grup de 5
candidati foarte apropiati unii de altii si e posibil ca in turul II al
alegerilor prezidentiale sa se intre cu un scor mai mic de 20%.
In
acest moment, spune Remus Stefureac – al carui institut de sondare a
opiniei publice s-a dovedit cel mai apropiat de realitatea de la urne in
ultimii ani –, singurul care trece de 20% in sondaje este Mircea
Geoana, care si conduce. Marcel Ciolacu are un scor real de 17-19%, iar
pe locul 3 este Elena Lasconi, cu 15-16%. Pe locurile 4-5, la mare
lupta, sunt extremistii George Simion si Diana Sosoaca, acestia
invartindu-se in jurul a 13-14%. Pe ultima pozitie, deja decuplat de
grup, este candidatul PNL, generalul Nicolae Ciuca, aflat la sub 10%.
Foarte
importante, in acest moment, sunt tendintele, arata sociologul. Mircea
Geoana, Marcel Ciolacu, George Simion si Diana Sosoaca sunt pe un platou
de mai multa vreme – nu cresc si nu scad, se mentin in limitele
scorurilor descrise mai sus. Singurele evolutii notabile se observa in
dreptul Elenei Lasconi, candidata USR care este in plina ascensiune pe
masura ce reuseste sa se faca mai cunoscuta romanilor, si in dreptul lui
Nicolae Ciuca, presedintele PNL aflat in picaj, deja mult in urma
grupului.
Cateva elemente vor conta foarte mult in turul I al
alegerilor prezidentiale, unde e posibil sa vedem o departajare de un
punct procentual intre candidatii de pe locurile 2, 3 si 4, spune Remus
Stefureac. In primul rand, votul diasporei s-ar putea dovedi decisiv.
Aici, avantajati sunt Geoana, Simion, Sosoaca si, posibil, Lasconi.
In
al doilea rand, devine foarte important ce va face candidata USR in
lunile urmatoare. Daca aceasta va reusi sa combine inspirat valorile si
mesajele sale conservatoare cu valorile progresiste si chiar laice ale
unei parti din electoratul nisei USR-iste, are o sansa mare sa intre in
turul II, probabil cu Geoana. Daca nu va reusi acest lucru, va pierde
votanti in favoarea lui Geoana si va rata calificarea in finala.
Directorul
INSCOP a facut un foarte interesant apel la romani, sa faca distinctie
intre institutele de sondare a opiniei publice serioase, care dau
rezultate corecte, si cele care fac „graffiti pe pereti“, dupa cum s-a
exprimat el. Remus Stefureac a refuzat sa nominalizeze institutele la
care face referire, dar a citat, ca exemplu, asa-zisul sondaj dat de
Avangarde, institutul condus de controversatul Marius Pieleanu, care cu
cateva zile inaintea alegerilor locale ii dadea pe Nicusor Dan cu 31% si
Gabriela Firea cu 29%.
Scorul real de la urne a fost de 47,94%
pentru Nicusor Dan si de 22,18% pentru Gabriela Firea, adica o diferenta
de aproape 26 de procente! Nicaieri in lumea democratica nu exista asa
ceva, iar explicatia data ulterior la unele televiziuni, cum ca de vina
sunt romanii care mint la chestionarele din sondaje, nu sta in picioare,
subliniaza Remus Stefureac. Erori statistice pot exista, dar nu
asemenea dimensiuni uriase, iar astfel de sondaje ne pot duce cu gandul
la altceva. Directorul INSCOP face apel la jurnalisti, sa specifice de
fiecare data cui ii apartine sondajul si ce rezultate a avut respectivul
institut in trecut, iar publicul sa verifice cat de seriosi sunt cei
care dau sondajul.
„Elena
Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea
astazi se afla la un 15%. Daca va reusi un melanj fericit intre valorile
sale conservatoare si valorile progresiste ale unei parti importante a
sustinatorilor USR, are o sansa importanta sa intre in turul II“
Matei
Udrea: Domnule Remus Stefureac, v-am sunat pentru ca am observat ca
INSCOP, institutul sociologic pe care il conduceti, da rezultatele cele
mai apropiate de ce se intampla la urne in ultima perioada. Va propun sa
discutam pe marginea ultimelor evolutii in lupta pentru alegerile
prezidentiale. Se schimba ceva in dinamica electorala odata cu
anunturile facute de Ciolacu si de Geoana in ultimele zile? Primul si-a
lansat oficial candidatura duminica, al doilea a spus destul de clar azi
(marti) ca va face acest lucru dupa ce paraseste postul de la NATO.
Remus Stefureac:
Evident ca e de asteptat sa apara unele evolutii, in sensul in care –
haideti sa spunem – despre candidatura domnului Ciolacu nu cred ca erau
foarte mari dubii. Mai erau acum in cercurile politice speculatii cu
privire la faptul ca acesta nu prea si-ar dori o candidatura deoarece e
constient ca sansele de castig sunt, totusi, limitate. Dar, evident,
anuntul unei candidaturi inseamna o confirmare pentru bazinul electoral
propriu si aici putem sa vedem niste evolutii. In cazul anuntului – sau
semianuntului – domnului Mircea Geoana, si aici a fost o confirmare
destul de clara. Si aici o parte a populatiei nu era foarte lamurita cu
privire la intentia domniei sale de a candida. Acum lucrurile se
clarifica si, prin urmare, scepticii sau cei care nu credeau ca va
candida au o optiune destul de clara in acest moment si, evident, acest
lucru s-ar putea sa determine niste mutari. Mutari, sigur, in raport cu
poza si cu tendintele din acest moment. Si ma refer la poza corecta,
masurata sau realizata cu instrumente serioase si nu alte povesti.
Matei Udrea: Exista un favorit la aceste alegeri prezidentiale in momentul de fata? Putem vorbi despre asa ceva?
Remus Stefureac:
Bun, poate ar merita sa avem o discutie un pic mai aprofundata legata
nu doar de poza momentului din masuratorile sociologice, ci si legata de
tendintele din ultimul an. Noi am masurat constant, in cadrul unui
proiect de masuratori sociologice independente, realizate cu o agentie
de presa. Practic, lunar am avut pe sondaje de opinie. Le-am si
publicat, de altfel, in ultimele saptamani, chiar daca nu am publicat in
lunile de vara. Lucrurile sunt destul de clare in acest moment: exista
un singur candidat care trece de 20%. E o situatie cumva atipica fata de
orice alta competitie prezidentiala din ultimii aproape 35 de ani.
Practic, il avem pe Mircea Geoana, singurul care trece de 20%, apoi
urmeaza un grup de candidati care isi disputa locul 2, dar destul de
apropiati unii de altii, daca luam in considerare si marja de eroare a
sondajului (3% – n. red.). Marcel Ciolacu e situat pe locul doi, cu
procente undeva, intre 17-19%. Sigur, pot varia. Urmeaza doamna Lasconi,
care a crescut destul de mult in ultima perioada, cu procente de
15-16%. Domnul Simion si doamna Sosoaca – 13-14%, trecand in fata cand
unul, cand celalalt, si domnul Ciuca, cu sub 10%, pierdut cumva in
ultimele saptamani, in contextul, sigur, numeroaselor atacuri care au
fost la adresa domniei sale. Daca ne uitam in perspectiva, asa cum
spuneam, observ in datele noastre o stabilitate destul de mare a
intentiei de vot pentru Mircea Geoana. La fel si in cazul domnului
Ciolacu. Singurele, sa spunem, evolutii notabile au fost ale doamnei
Lasconi, care e nou-venita in aceasta cursa si care si recupereaza la
capitolul notorietate. Doamna Sosoaca si domnul Simion cam acolo s-au
aflat in ultimele luni. Au variat cumva, haideti sa spunem, intre
12-14%, uneori chiar 15%. Si o involutie, de aceasta data, in cazul
domnului Ciuca, o scadere in ultimele saptamani. Aceasta este si poza,
si tendinta de la care plecam. Cele doua anunturi (ale lui Ciolacu si
Geoana – n. red.) sigur ca ar putea determina, sa spunem, poate o usoara
crestere pentru domnul Ciolacu, poate o usoara crestere pentru domnul
Geana, dar e deocamdata doar o intuitie. Ea trebuie sa fie si confirmata
de masuratori viitoare.
„In
cazul lui Geoana si Lasconi e un proces de recuperare a notorietatii.
In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a candidaturii. In cazul
doamnei Lasconi e vorba de construirea notorietatii. A plecat de la 60%,
dar in ultima luna si jumatate a recuperat, este la peste 70%“
Matei
Udrea: Deci, din ce inteleg eu, corectati-ma daca gresesc, pare sa
existe o anumita stabilitate in privinta lui Geoana si a lui Ciolacu in
intentia de vot, o tendinta crescatoare pentru Elena Lasconi si o
tendinta descrescatoare pentru Nicolae Ciuca. E corect?
Remus Stefureac: Exact! Si o oarecare stabilitate si in cazul domnului Simion si a doamnei Sosoaca.
Matei
Udrea: Avem acum doi oameni care se situeaza oarecum la poluri opuse ca
situatie in cursa prezidentiala. E Mircea Geoana, despre care se spune
de peste un an ca va candida, deci este probabil cel mai vechi candidat,
chiar daca n-a anuntat oficial. Si la polul opus este Elena Lasconi,
care a aparut oarecum din neant, pe la sfarsitul lunii iunie, dupa
alegerile locale. Deci, unul care este de foarte multa vreme cunoscut,
un altul care a aparut oarecum in ultima clipa. Din experienta
dumneavoastra de sociolog si de observator al acestui tip de alegeri,
care este varianta mai buna pentru un candidat? Cea in care lumea stie
de foarte mult timp ca vei candida sau cea in care apari oarecum pe
nepusa masa?
Remus Stefureac: Aici
comparam cumva doua lucruri oarecum paradoxale. Despre candidatura lui
Mircea Geoana, sigur, se stie in cercurile jurnalistilor, in cercurile
cunoscatorilor, ale celor care urmaresc in mod frecvent media. Insa din
evaluarile noastre putem sa spunem ca a fost pana acum o candidatura cu
un grad foarte ridicat de notorietate. Altfel spus, intreaga populatie a
Romaniei da, stie ca Mircea Geana va candida. Tocmai, dimpotriva, este
un handicap major pentru domnia sa in acest moment faptul ca nu foarte
multi romani stiu efectiv ca domnia sa isi va asuma o candidatura la
alegerile prezidentiale. Masuratorile aduc in atentia oamenilor acest
scenariu si, sigur, ei raspund, afland inclusiv din masuratori ca Mircea
Geoana ar putea fi o optiune. Chiar daca, e adevarat, se discuta in
mass-media de mult timp, informatia nu ajunge intotdeauna atat de usor.
Mult mai notorii, de exemplu, erau si sunt candiaturile potentiale,
confirmate deja ale domnului Ciolacu sau ale domnului Ciuca, pentru ca
beneficiaza si de o alta forta de mediatizare, de impingere, de
vizibilitate evidenta in spatiul public. In ceea ce o priveste pe doamna
Lasconi, e adevarat, e proaspat venita. Domnia asta se confrunta cu un
alt tip de deficit de notorietate. Nu a candidaturii, ci a numelui, care
nu e ca al domnului Geoana. In momentul in care a intrat Elena Lasconi
in aceasta cursa avea o notorietate de vreo 60%, comparativ cu peste 90%
in cazul domnul Geoana. In ultima luna si jumatate a recuperat, este la
peste 70% astazi si sigur ca e intr-un proces de recuperare si vedem o
campanie destul de intensa, cumva oarecum similara cu a domnului Ciuca,
cu panouri peste tot in care suntem anuntati ca Elena Lasconi exista,
este lider USR, scrie acolo si presedinte, deci cumva candidat pentru
aceste alegeri. Deci, ce as dori sa precizez si, cumva, raspunsul final
la intrebarea dumneavoastra este ca in cazul ambilor e un proces de
recuperare a notorietatii. In cazul domnului Geoana nu a numelui, ci a
candidaturii. In cazul doamnei Lasconi, atat a numelui, cat si a
candidaturii. E vorba de construirea notorietatii.
„Elena
Lasconi a recuperat toate voturile din nisa USR-ista. Tocmai de aceea
astazi se afla la un 15%. Provocarea este abilitatea de a genera un
compromis intre valorile sale conservatoare si valorile progresiste,
laice uneori, ale unei parti importante a sustinatorilor USR. Daca va
reusi un melanj fericit, poate sa atraga voturi din zona mai
conservatoare. Daca va reusi sa fure de acolo cateva procente, are o
sansa importanta sa intre in turul II“
Matei
Udrea: Daca tot am vorbit de Elena Lasconi, exista pe retelele de
socializare mai multe tipuri de abordare. I se reproseaza destul de
vehement, din partea bulei sustinatorilor traditionali ai USR, ca se
afiseaza prea mult cu familia traditionala, ca are cruciulite la gat, ca
mesajele ei nu vizeaza stilul partidului. Altii spun ca e o strategie
buna pentru a lua voturi si din alte zone de public. Voiam sa va intreb
daca lucrul asta se simte in sondaje, daca afecteaza intentia de vot in
ceea ce o priveste.
Remus Stefureac:
Deocamdata nu se simte, pentru ca pana in acest moment cred ca
obiectivul doamnei Lasconi a fost sa recupereze cumva toate tipurile de
voturi de pe aceasta nisa USR-ista, sa-i zicem. Voturi care la alegerile
europarlamentare au fost fragmentate, impartite intre USR, REPER, cei
doi candidati independenti, Vlad Gheorghe si Nicu Stefanuta, fosti
USR-isti si cu un mesaj progressist, pana la urma, amandoi. Cumulat,
REPER, cei doi candidati independenti si Alianta Dreapta Unita aveau
vreo 15%. Cumva, Elena Lasconi in acest moment – nu stiu daca a fost o
strategie explicita sau nu – a recuperat toate aceste voturi. Tocmai de
aceea astazi se afla la un 15% care e potentialul oarecum natural al
bazinului in care isi desfasoara activitatea. Si, evident, putem observa
– iar masuratorile reflecta acest lucru – ca dansa nu are un concurent
explicit direct pe acest bazin, asa cum are domnul Ciolacu, de exemplu,
in persoana domnului Geoana. Domnul Ciolos, de exemplu, nu mai e
candidat, a anuntat ca nu mai candideaza. Si atunci doamna Lasconi,
reprezentant al USR, e cumva singurul candidat care capteaza aceste
voturi. Provocarea pentru viitor, si aceasta poate sa insemne o pierdere
de voturi sau o oportunitate de castig, este abilitatea de a genera un
compromis intre discursul sau valorile conservatoare, uneori chiar
intens conservatoare ale doamnei Lasconi, afisate explicit, si valorile
sa spunem progresiste, laice uneori, ale unei parti importante a
sustinatorilor USR. Si de ce spun ca poate fi si oportunitate, dar si un
risc: pentru ca, daca va reusi un melanj fericit, evident, doamna
Lasconi poate sa atraga voturi, sa spunem, din zona mai conservatoare,
uneori intens conservatoare din Romania, voturi de peste 20%, voturi
care astazi merg la domnul Simion, merg la doamna Sosoaca. Daca va reusi
sa fure de acolo cateva procente, evident ca are o sansa importanta de
calificare in turul II. Daca insa nu va reusi un melanj fericit, atunci o
parte din alegatorii USR vor migra. Poate ca, haideti sa spunem, cei
mai progresisti, mai deschisi, mai cosmopoliti, vor migra spre un alt
candidat, cel mai probabil Mircea Geoana.
Matei Udrea:
Mi se pare foarte interesant ca, practic, totii sociologii cu care am
vorbit in ultimul an mi-au spus ce mi-ati spus si dumneavoastra, deci e
clar ca e o parere cumva impartasita de intreaga breasla, si anume ca
anul acesta e un grup compact de candidati si ca se va intra in turul II
al alegerilor prezidentiale cu un scor destul de mic. Din punctul
dumneavoastra de vedere, cu cat se va intra in turul doi?
Remus Stefureac:
Fata de toate celelalte alegeri prezidentiale in care, in general –
poate cu exceptia momentului in care a candidat Corneliu Vadim Tudor (in
2000 – n. red.) si a fost o fragmentare foarte puternica a voturilor de
dreapta, iar Vadim Tudor a intrat cu aproximativ 20% – eram obisnuiti
cu un candidat care intra cu 40%, altul cu 30%. In general, candidatul
stangii si candidatul dreptei, iar candidatul dreptei castiga. In acest
moment, pe fundalul acestei concurente intense si o fragmentare a
voturilor si a numarului de candidati puternici, cred ca va fi o
surpriza daca se va intra in turul II cu scoruri mai mari de 25%.
Singurul care pare a avea acest potential, in acest moment, e Mircea
Geoana, dar sigur ca nu e obligatoriu. In general, ma astept ca in turul
II sa se intre cu scoruri intre 20 si 25%. E posibil, la limita, daca
concurenta va fi foarte intensa, sa vedem un candidat de turul doi care
intra si cu 18-19%, mai ales daca vom avea un loc 3 la o distanta de 1-2
procente, un loc 4 la o distanta de 1-2 procente, asa cum ne arata acum
sondajele de opinie, de exemplu. E important de precizat ca sondajele
de opinie – si chiar e relevant acest aspect – reflecta votul romanilor
rezidenti pe teritoriul tarii. Iar la alegerile prezidentiale, cel putin
daca ne comparam cu ultimul scrutin, cand au venit in turul II aproape
1.000.000 de votanti, daca ne raportam la acele alegeri, perspectiva de a
avea 700-800.000 de votanti din diaspora – asta inseamna intre 7 si 10%
din masa electorala – va influenta semnificativ performanta
candidatilor care se vor califica in turul II. Mai ales daca vor fi
aceste diferente foarte mici. Altfel spus, 2-3 procente in plus aduse
din diaspora inseamna diferenta dintre a fi sau a nu fi presedinte.
Matei Udrea: Pe cine ar putea sa avantajeze aceasta variabila pe care o introduce diaspora?
Remus Stefureac:
In mod cert, cei mai avantajati vor fi Mircea Geoana, din perspectiva
pozitiei de secretar general NATO, Simion, chiar si Sosoaca si, de
asemenea, posibil si doamna Lasconi. Mircea Geoana are o deschidere
catre exterior, un anumit titlu de respectabilitate care rezoneaza in
zona diaspora. Dar si in diaspora sunt niste contraste, pana la urma.
Candidati care reprezinta zona mai radicala, mai extremista, de
asemenea, pot avea un scor bun. Ma refer la Simion, chiar si Sosoaca.
Dar si doamna Lafroni, mai ales daca ne gandim la voturile importante pe
care USR a reusit sa le mai mobilizeze in diaspora.
„Ciolacu
are o dificultate strategica data de 3 factori: 1) este prim-ministru
in functie, 2) are o concurenta foarte puternica in propriul bazin
electoral prin Mircea Geoana, care atrage un calup de 25-30% din zona
PSD, si 3) tine de calitatile sale, de educatie, de diplome, de
abilitati. Poate si de un deficit legat de carisma personala, talent
oratoric“
Matei Udrea: Nu ati pomenit
deloc pe Ciolacu. Mi-ati spus ceva mai devreme ca are in jur de 17-19%.
Asta inseamna ceva mai mult de jumatate din scorul partidului. Cum e
posibil ca presedintele PSD sa aiba aproximativ jumatate din scorul
partidului?
Remus Stefureac: Ceva
mai mult de jumatate. Haideti sa spunem ca PSD are un scor de 29-30%.
Explicatia cred ca e destul de simpla. Pe de o parte, explicatia
generala este ca niciun candidat al unui partid nu va lua niciodata si
n-a luat niciodata 100% din voturile partidului. In general, performanta
maxima la care se duce un candidat este de 90%, dar performanta medie
de 80% din scorul partidului, din voturile partidului pe care-l
reprezinta, vin in dreptul candidatului. Nu e un transfer absolut de
vot. In cazul domnului Ciolacu, insa, dificultatea domniei sale si
dificultatea candidaturii sale – si este una strategica in acest moment!
– este data de trei factori. In primul rand, este prim-ministru in
functie la finalul unui ciclu de guvernare. Un ciclu de guvernare,
sigur, marcat in ultimii doi ani de un lucru pozitiv, si anume
stabilitatea tarii intr-o perioada complicata, dar marcat in acelasi
timp de o inflatie care anul trecut era cu doua cifre, care a muscat
puternic din veniturile populatiei. Prin urmare, duce o povara destul de
complicata. Vrea, nu vrea, asta e situatia. Un prim-ministru in functie
care candideaza nu are cum sa nu fie afectat de orice problema care, sa
spunem, afecteaza nivelul de trai, calitatea vietii, orice tip de
nemultumire. O a doua problema a domnului Ciolacu – si e o premiera
pentru toti candidatii PSD din ultimii 34 de ani, PSD, FSN, ma rog –
este ca domnul Ciolacu are o concurenta foarte puternica pe propriul
bazin electoral. Ma refer la Mircea Geoana, un fost lider al PSD. Sigur,
domnul Geoana are in acest moment un profil mai general, atrage voturi
si de la PSD, si de la PNL, si de la USR, si din zona independentilor.
Dar atrage un calup important de voturi din zona PSD, intre 25 si 30%,
ceea ce sigur ca reprezinta o problema strategica pentru domnul Ciolacu.
Asa se explica procentele mai mici decat ale partidului. Revin la prima
dumneavoastra intrebare: in ce masura anuntul candidaturii,
oficializarea sa, va determina o mobilizare mai buna a votantilor PSD in
zona domnului Ciolacu, o coerenta, o suprapunere mai buna, un transfer
dinspre partid inspre candidatura sa, asta vom vedea impreuna, vom
masura. Nu as dori sa speculez prea mult, pentru ca e bine, mai ales in
postura in care ma aflu acum, orice comentarii sa fie totusi sustinute
si de date. Iar al treilea punct, sigur, tine de calitatile domniei
sale. Am vazut la ultimul congres o incercare de a-l prezenta pe domnul
Ciolacu asa, mai general, ca un om simplu, un candidat al oamenilor, mai
din popor. Cumva, compensand anumite dezavantaje, atacuri care au fost
destul de numeroase la adresa domniei sale in ultima perioada legate de
educatie, de diplome, de abilitati sau inabilitati in zone-cheie ale
profilului unui bun presedinte, si anume politica externa, securitate
nationala. Poate un deficit legat de carisma personala, talent oratoric,
toate aceste lucruri evident ca atarna si ele in balanta.
„Eu
sper ca oamenii sa faca totusi diferenta intre sondaje serioase si
graffiti pe pereti. Cu 4 zile inaintea alegerilor locale din Bucuresti,
un institut dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan
de doar doua puncte. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de
puncte! S-a gresit de 13 ori! Intotdeauna pot exista erori, dar nu la o
asemenea diferenta! Este imposibil! Nicaieri in lumea democratica, chiar
si acolo unde sunt candidati supusi oprobiului public, nu se intampla
astfel de diferente!“
Matei Udrea: O
ultima intrebare. As vrea parerea dumneavoastra pentru aceste situatii
care se repeta, cu unele institute sociologice care gresesc in mod
constant cu 20-30% in sondaje fata de rezultatele reale consemnate la
vot. Chiar daca, sa spunem, dumneavoastra sau institutul noastra,
INSCOP, nu sunteti implicati in asa ceva, e o situatie care pune,
practic, un semn de intrebare peste toate sondajele care sunt publicate
in Romania. Apare o neincredere a publicului, pentru ca oamenii de multe
ori nu-si dau seama ca e vorba de CURS, ca e vorba de Avangarde sau de
INSCOP. Ei citesc acolo un titlu si constata ca nu se confirma
respectivele sondaje.
Remus Stefureac:
Eu sper ca, totusi, oamenii usor-usor sa faca totusi diferenta intre
sondaje serioase si graffiti pe pereti. E ca si cum am spune ca, daca
citim orice jurnal care se autointituleaza ziar sau televiziune, toate
sunt la fel. Nu, nu toate sunt la fel! Si toti oamenii, dar absolut toti
oamenii, de la jurnalisti la comentatori, la analisti, la orice
cetatean, are la dispozitie un instrument foarte simplu. Acesta se
numeste Google.com sau Google.ro. Fiecare poate, cu o simpla cautare, sa
compare foarte usor. Si poate n-ar fi rau ca, atunci cand si
jurnalistii publica datele unor sondaje de opinie, sa completeze faptul
ca, uite, acel institut, de-a lungul timpului, a avut rezultate care au
fost confirmate de vot sau nu a avut rezultate care au fost confirmate
de vot. Pentru ca aici e foarte simplu. Cu o simpla cautare Google poti
sa vezi ce date a publicat institutul ABC inainte de alegerile locale,
de europarlamentare, de prezidentialele de acum 5 ani, de parlamentarele
de acum 4 ani, de prezidentialele de acum 10 ani, de acum 15 ani. Si in
felul acesta putem sa avem o reflectare si o intelegere corecta a
acelor institute care reprezinta date corecte si a acelor institute care
prezinta date incorecte. Si cel mai simplu e – apropo, inteleg probabil
la ce va referiti, e vorba de ultimele sondaje care tot apar in
saptamanile acestea, in cursul lunii august – sa ne uitam la alegerile
europarlamentare si la cele locale. As dori sa evit pronuntarea numelor
unor institute, nu este treaba mea sa fac acest lucru, dar jurnalistii
pot sa faca, evident, aceasta chestiune. Sa compare, de exemplu, faptul
ca un institut, cu 4 zile inainte de alegerile locale din Bucuresti,
dadea o diferenta intre doamna Firea si domnul Nicusor Dan de doar doua
puncte. Nicusor Dan – 31%, doamna Firea – 29% (e vorba de sondajul
Avangarde, institutul condus de Marius Pieleanu – n. red.). Sunt date
publice, usor de gasit. La alegeri, sigur, diferenta a fost de 26 de
puncte! Adica de la doua puncte la 26 de puncte s-a gresit, asa, de vreo
13 ori! Nu dubla eroare, nu tripla eroare, nu de patru, nu de sase, nu
de 10, ci de 13 ori! Ceea ce evident ca ridica mari, mari semne de
intrebare. Si de aici, sigur, putem sa ne punem si alte intrebari. Cum
au fost realizate…
Matei Udrea: Dar cum e posibil asa
ceva? Am auzit o explicatie intr-un studio de televiziune, ca romanii
obisnuiesc sa minta cand raspund la intrebari.
Remus Stefureac:
Nu pot sa minta la un operator de interviuri si la celalalt sa nu prea
aminta! Adica nu poti ca, la un sondaj realizat in acea saptamana, sa
aiba o asemenea eroare si la un alt realizat in aceeasi saptamana,
diferentele sa fie semnificativ mai mici. Mi-aduc aminte, la aceste
alegeri locale, de exemplu, noi a publicat date cu aproximativ o luna
inainte de alegeri. Estimarile noastre, cu o luna inainte de alegeri,
erau Nicusor Dan in jur de 39% si doamna Firea in jur de 24%. Repet, cu o
luna inainte, adica netrecand prin campania electorala! Noi am mai
realizat si in proximitatea alegerilor, dar n-am mai publicat atunci.
Diferentele au fost destul de apropiate de cele din alegeri. Nu cred ca e
vorba de vreo minciuna. Intotdeauna pot exista erori intre ceea ce
declara oamenii si votul real. Sunt erori statistice. Uneori mai sunt si
erori care tin de faptul ca unii candidati poate nu sunt tocmai
frecventabili sau asocierea cu ei nu e tocmai onorabila. Si atunci
oamenii refuza sa declare, dar vor vota altfel. Insa nu la o asemenea
diferenta! Este imposibil sa se intample asa ceva, un asemenea fenomen!
Nicaieri in lumea democratica, chiar si acolo unde sunt candidati supusi
oprobiului public, nu se intampla astfel de diferente. Explicatia cred
ca este destul de evidenta, dar repet, as prefera sa nu o dau eu! E
important, de fiecare data cand se publica astfel de date, sa existe
foarte clar entitatea care comanda datele, foarte clar descrisa
metodologia, perioada de culegere si poate avem mai multe lamuriri cu
aceasta ocazie. Dar, repet, e o chestiune, pana la urma, legata si de
credibilitate. E o analogie simpla. Daca citesti intr-un mijloc media de
10 ori niste dezinformari sau informatii false, probabil ca a 11-a oara
n-o mai citesti, ca stii ca citesti baliverne. La fel si in acest caz,
daca constati ca de-a lungul timpului datele nu sunt serioase, sunt doar
simple graffiti, simple desene pe pereti, de la un punct incolo evident
ca ar trebui sa-ti iei informatiile din alta parte.
Matei Udrea: Va multumesc foarte mult pentru pentru interviu!
Remus Stefureac: Va multumesc si eu!
Urmareste-ne si pe: 
