Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
joi, 11 ianuarie 2024
Secretele din spatele CNP-ului. Ce înseamnă ultima cifră din codul numeric personal? 10 ianuarie 2024 8:51 Ultima actualizare: 10 ianuarie 2024 8:52-Sursă :CLICK
Codul Numeric Personal (CNP) reprezintă o parte esențială a identității fiecărui cetățean român, o combinație de 13 cifre care ascund subtil informații personale cruciale. Dar cine a fost mintea creatoare din spatele CNP-ului și ce se ascunde în spatele ultimei cifre?
Inventarea CNP-ului
CNP-ul a fost introdus oficial pe 2 martie 1978, printr-un decret semnat de Nicolae Ceaușescu, dictatorul Republicii Socialiste România. Acesta a fost conceput ca un instrument util pentru autoritățile comuniste, având scopul de a eficientiza administrarea și serviciile publice într-o perioadă caracterizată de o puternică centralizare a puterii.
Structura complexă a acestui act
CNP-ul, o combinație alfanumerică de 13 caractere, ascunde informații despre sexul, data, luna și locul nașterii, precum și un cod de județ și un număr de ordine. Structura este astfel:
S: Reprezintă sexul persoanei și secolul în care s-a născut. De exemplu, 1 / 2 pentru cei născuți între 1 ianuarie 1900 și 31 decembrie 1999.
AA: Ultimele două cifre din anul nașterii.
LL: Cele două cifre din luna nașterii.
ZZ: Cele două cifre din ziua nașterii, cu adăugarea 0 pentru zilele cuprinse între 1 și 9.
JJ: Codul județului sau sectorului de domiciliu al persoanei.
NNN: Numărul de ordine alocat de Biroul de Evidență al Populației în ziua respectivă.
C: Cifra de control, o valoare calculată cu ajutorul unui algoritm specific.
Cifra de control și algoritmul securității
Cifra de control (C) ascunsă în CNP nu este doar o simplă valoare. Aceasta este rezultatul unui algoritm specific care implică înmulțirea fiecărei cifre a CNP-ului cu o cifră corespunzătoare din numărul 279146358279, iar apoi însumarea și împărțirea rezultatului cu rest la 11. Această tehnică asigură integritatea CNP-ului și previne eventualele erori sau falsificări.
Evenimente inedite și alocarea aceluiași CNP mai multor persoane
Cu toate că CNP-ul a fost conceput pentru a asigura unicitatea fiecărui cetățean, au existat cazuri rare de alocare duplicată din cauza unor erori birocratice. Astfel, doi oameni au avut același CNP, iar unul dintre ei a fost nevoit să-și schimbe numărul de identificare.
CNP-ul rămâne o componentă esențială a identității românești, ascunzând subtil detalii biografice într-un cod complex. Inventat în era comunistă, acest sistem de identificare continuă să fie o parte incontestabilă a vieții cotidiene, păstrând secretele și poveștile fiecărui cetățean în cele 13 cifre care îl definesc.
Cum va evolua România până în 2040. ”Vom fi cam pe unde sunt azi canadienii, austriecii, finlandezii. Suntem pe drumul cel bun” Autor: Teodor Serban Miercuri, 10 Ianuarie 2024, ora 09:06 - Sursă: ZIARE.COM
Cum va evolua România până în 2040. ”Vom fi cam pe unde sunt azi canadienii, austriecii, finlandezii. Suntem pe drumul cel bun”
Autor: Teodor Serban
Profesorul și publicistul Sorin Cucerai analizează perspectivele de dezvoltare economică ale României în următoarele decenii, pornind de la datele Fondului Monetar Internațional.
Într-o postare pe Facebook, acesta notează:
”Undeva în jurul lui 2030 (plus/minus un an) România va avea un PIB de 500 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, vom deveni o economie de jumătate de trillion de dolari, cu un PIB pe cap de locuitor de peste 26.000 de dolari – cam pe unde se află azi cehii, balticii sau portughezii, ca să avem un termen de comparație.
Și dacă lucrurile vor sta așa, atunci prin 2040 (plus/minus un an) vom ajunge la un PIB de un trillion de dolari, deci la un PIB pe cap de locuitor de minim 52.000 de dolari (cam pe unde sunt azi canadienii, austriecii, finlandezii sau belgienii, și mult peste unde sunt azi germanii, britanicii, francezii, italienii, japonezii sau spaniolii)”.
În aceste condiții perioada dintre 2000 și 2040 poate fi considerată cea mai dinamică și prosperă din istoria economică a României.
Cu toate acestea, dezvoltarea României este pândită de pericole, în special legate de conflictele internaționale, atât cele în desfășurare, cât și cele ce mocnesc.
”Suntem așadar pe drumul cel bun. Asta, firește, dacă vom trece de 2024. Și nu mă refer aici la nefericiri minore gen AUR, și nici măcar la prăbușiri geopolitice gen realegerea lui Trump (și eventuala cădere a Americii în dictatură), ci la ceva infinit mai grav, gen invadarea Taiwanului de către China, care va duce la un război aflat undeva între unul regional și unul mondial, cu economii paralizate și cu democrația liberală intrată în criză majoră la nivel global.
Deci dacă printr-un miracol scăpăm de asta, ne va fi foarte bine, indiferent ce altceva s-ar mai putea întâmpla (inclusiv indiferent de eventuala victorie a lui Trump). Să ne ținem pumnii”, scrie Sorin Cucerai.
