Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Firea
și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat
Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat
pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare
Cei doi au fost demascați de amicul lor, Victor Ciutacu, pe care l-au invitat la nunta lor și la botezul celor doi copii.
Firea și Pandele au părăsit România
Firea și Pandele ar fi plecat alături de Gigi Nețoiu, om de afaceri
penal, fiind condamnat la 3 ani și 4 luni de încarcerare pentru evaziune
fiscală și spălare de bani.
Acum, acesta face afaceri cu energie. În aprilie, presa scria că acesta va realiza un parc fotovoltaic în extravilanul comunei Cetate din județul Dolj.
„Construcția se va face pe terenul firmei East Way Spedition SRL,
deținută în trecut de Nețoiu, și care în prezent are printre acționari
pe europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul primarului Craiovei,
Olguța Vasilescu, dar și pe administratorul public al comunei doljene
Ișalnița, Ovidiu Flori, naș de căsnicie al cuplului Manda-Vasilescu.
Mai trebuie precizat și faptul că Gigi Nețoiu este administratorul firmei la acest moment”,
Potrivit informațiilor furnizate de Ciutacu, la RTV, Firea a plecat
pe la salonul protocol și purta o pălărie mare și ochelari de soare.
Reporterii România TV au reușit să ia legătura cu cei doi. Gabriela
Firea a declarat că se află într-un concediu în Grecia, care ar fi fost
programat încă din luna februarie.
Există cel puțin cinci aspecte care au ieșit în evidență în atitudinea șefului guvernului de la Budapesta, Viktor Orban,
la Băile Tușnad, unde vine în fiecare an pentru a menține viu
sentimentul apartenenței maghiarilor transilvăneni la națiunea ungară.
Orban își lansează de mai bine de 25 de ani ideile aici, în acest mic
oraș, care are puțin peste 1000 de locuitori, situat în mijlocul României și al Ținutului Secuiesc.
(1) Anul acesta discursul lui nu a avut nici coerența, nici
însuflețirea de altădată și nu a reușit să înlocuiască vechea vervă cu
ceva consistent.
(2) Dacă ambasadorul Ungariei
la București nu ar fi fost chemat, zilele trecute, la Ministerul Român
de Externe, pentru a i se comunica în ce condiții poate să-și țină
premierul ungar tradiționala cuvântare și despre ce nu are voie să
vorbească, poate că n-ar fi făcut decât să-și repete sloganurile din
anii trecuți. Așa a fost nevoit să recunoască autoritatea Bucureștiului
asupra comunității maghiare și a regiunii în care aceasta locuiește, o
situație pe care guvernul de la Budapesta nu o contestă de jure, dar pe
care o pune între paranteze din 2010, de când Viktor Orban se află în
fruntea guvernului ungar.
(3) Prin decizia diplomației române, Viktor Orban a fost obligat
să-și recunoască limitele, chiar dacă a făcut-o folosind ironia
naționalistă: „Ei scriu să nu vorbim despre unități administrative
teritoriale românești inexistente. M-am întrebat la ce s-au referit,
cred că la Ardeal și la Ținutul Secuiesc. Dar noi nu am afirmat
niciodată că acestea ar fi unități teritoriale române.” Viktor Orban a
recunoscut că se supune unui „act oficial al statului român”, plin de
condiționalități care îi amintesc de vechiul regim dinainte de 1989 și
de una din glumele lui Hofi, celebrul comediant din perioada comunistă,
despre „cine poate să spună dintr-o singură răsuflare: imperialist,
revizionist, burghez, clerical, și șovinist, fascist.”
(4) Remarca lipsită de scrupule despre Transilvania îl readuce pe
șeful guvernului de la Budapesta în ceea ce era și până acum: o persoană
nefrecventabilă pentru oficialii români, chiar la scurtă vreme după ce a
avut întâlnirea privată cu primul ministru Marcel Ciolacu. A fost un
interludiu pe care Viktor Orban nu a știut să-l valorifice în interesul
țării sale, preferând să ia în derâdere apartenența Transilvaniei la
România. Izolat în Uniunea Europeană din cauză că s-a dedicat cu trup și
suflet Rusiei în conflictul din Ucraina, Viktor Orban demonstrează că
și atunci când i se întinde o mână, el preferă să o muște, în loc să o
strângă amical. E un precedent la care vor lua aminte și ceilalți
posibili parteneri ai Ungariei. Într-un fel, primul ministru ungar a
recunoscut că liderii români nu-l mai bagă în seamă, atunci când a spus
că președintele Klaus Iohannis a fost invitat la Budapesta, dar că
deocamdată nu răspuns acestei invitații
(5) Linia ferată de mare viteză care să lege Bucureștiul de Budapesta
și alte proiecte regionale pe care Ungaria ar fi putut să le înceapă
prin intermediul României, cu sprijin financiar de la Bruxelles, pentru a
ajuta inclusiv la repornirea economiei ungare aflate în impas, vor
continua să se amâne, în logica revanșardă balcanică.
.
Există, pe de altă parte, cel puțin două puncte de inflexiune, unde
retorica lui Viktor Orban se întâlnește cu cea a lui Marcel Ciolacu:
Biserica și suveranitatea în interiorul Uniunii Europene. După ce două
organizații ortodoxiste, Calea Neamului și Frăția Ortodoxă, și-au
mobilizat membrii să vină la Tușnad, dar jandarmii i-au ținut departe,
pentru ca situația să nu degenereze în violențe, Viktor Orban li s-a
adresat implicit și lor: „Am ajuns în siguranță aici. Luptăm pentru
valorile creștine și noi trebuie să fim alături și avem nevoie de frații
noștri ortodocși români”, amintindu-le că diplomația română i-a cerut
să nu pună într-o lumină proastă valorile occidentale, dar că aceste
valori înseamnă „migrație, LGBT și război”. Extremiștii români se
recunosc deplin în afirmațiile premierului ungar. De altfel, ei îl
admiră pe Viktor Orban, chiar dacă îi urăsc pe unguri: „Sunt Viktor Orban al României”, se lăuda George Simion, liderul AUR
În discursul său de la Tușnad, premierul ungar a răspuns cu ironii grosiere mâinii pe care i-a întins-o omologul său român. Un precedent care îl va izola și mai mult în Europa. O analiză de Sabina Fati.
Există cel puțin cinci aspecte care au ieșit în evidență în atitudinea șefului guvernului de la Budapesta, Viktor Orban,
la Băile Tușnad, unde vine în fiecare an pentru a menține viu
sentimentul apartenenței maghiarilor transilvăneni la națiunea ungară.
Orban își lansează de mai bine de 25 de ani ideile aici, în acest mic
oraș, care are puțin peste 1000 de locuitori, situat în mijlocul României și al Ținutului Secuiesc.
(1) Anul acesta discursul lui nu a avut nici coerența, nici
însuflețirea de altădată și nu a reușit să înlocuiască vechea vervă cu
ceva consistent.
(2) Dacă ambasadorul Ungariei
la București nu ar fi fost chemat, zilele trecute, la Ministerul Român
de Externe, pentru a i se comunica în ce condiții poate să-și țină
premierul ungar tradiționala cuvântare și despre ce nu are voie să
vorbească, poate că n-ar fi făcut decât să-și repete sloganurile din
anii trecuți. Așa a fost nevoit să recunoască autoritatea Bucureștiului
asupra comunității maghiare și a regiunii în care aceasta locuiește, o
situație pe care guvernul de la Budapesta nu o contestă de jure, dar pe
care o pune între paranteze din 2010, de când Viktor Orban se află în
fruntea guvernului ungar.
(3) Prin decizia diplomației române, Viktor Orban a fost obligat
să-și recunoască limitele, chiar dacă a făcut-o folosind ironia
naționalistă: „Ei scriu să nu vorbim despre unități administrative
teritoriale românești inexistente. M-am întrebat la ce s-au referit,
cred că la Ardeal și la Ținutul Secuiesc. Dar noi nu am afirmat
niciodată că acestea ar fi unități teritoriale române.” Viktor Orban a
recunoscut că se supune unui „act oficial al statului român”, plin de
condiționalități care îi amintesc de vechiul regim dinainte de 1989 și
de una din glumele lui Hofi, celebrul comediant din perioada comunistă,
despre „cine poate să spună dintr-o singură răsuflare: imperialist,
revizionist, burghez, clerical, și șovinist, fascist.”
(4) Remarca lipsită de scrupule despre Transilvania îl readuce pe
șeful guvernului de la Budapesta în ceea ce era și până acum: o persoană
nefrecventabilă pentru oficialii români, chiar la scurtă vreme după ce a
avut întâlnirea privată cu primul ministru Marcel Ciolacu. A fost un
interludiu pe care Viktor Orban nu a știut să-l valorifice în interesul
țării sale, preferând să ia în derâdere apartenența Transilvaniei la
România. Izolat în Uniunea Europeană din cauză că s-a dedicat cu trup și
suflet Rusiei în conflictul din Ucraina, Viktor Orban demonstrează că
și atunci când i se întinde o mână, el preferă să o muște, în loc să o
strângă amical. E un precedent la care vor lua aminte și ceilalți
posibili parteneri ai Ungariei. Într-un fel, primul ministru ungar a
recunoscut că liderii români nu-l mai bagă în seamă, atunci când a spus
că președintele Klaus Iohannis a fost invitat la Budapesta, dar că
deocamdată nu răspuns acestei invitații
(5) Linia ferată de mare viteză care să lege Bucureștiul de Budapesta
și alte proiecte regionale pe care Ungaria ar fi putut să le înceapă
prin intermediul României, cu sprijin financiar de la Bruxelles, pentru a
ajuta inclusiv la repornirea economiei ungare aflate în impas, vor
continua să se amâne, în logica revanșardă balcanică.
.
Există, pe de altă parte, cel puțin două puncte de inflexiune, unde
retorica lui Viktor Orban se întâlnește cu cea a lui Marcel Ciolacu:
Biserica și suveranitatea în interiorul Uniunii Europene. După ce două
organizații ortodoxiste, Calea Neamului și Frăția Ortodoxă, și-au
mobilizat membrii să vină la Tușnad, dar jandarmii i-au ținut departe,
pentru ca situația să nu degenereze în violențe, Viktor Orban li s-a
adresat implicit și lor: „Am ajuns în siguranță aici. Luptăm pentru
valorile creștine și noi trebuie să fim alături și avem nevoie de frații
noștri ortodocși români”, amintindu-le că diplomația română i-a cerut
să nu pună într-o lumină proastă valorile occidentale, dar că aceste
valori înseamnă „migrație, LGBT și război”. Extremiștii români se
recunosc deplin în afirmațiile premierului ungar. De altfel, ei îl
admiră pe Viktor Orban, chiar dacă îi urăsc pe unguri: „Sunt Viktor Orban al României”, se lăuda George Simion, liderul AUR
.
Nu e clar dacă premierul român îl admiră sau nu pe șeful cabinetului
ungar. Ar vrea, poate, să copieze unele măsuri impuse de autocratul de
la Budapesta, dar deocamdată nu poate. În orice caz, deschiderea lui
Ciolacu spre Orban a fost luată peste picior de primul ministru maghiar:
„România are un nou prim-ministru, îi dorim noroc, e al 20-lea de când
sunt eu premier.” Altfel spus, e doar încă unul printre ceilalți. Și va
pleca în curând.
Dincolo de argumentele pro-China și pro-Rusia, de premonițiile sale
care prevestesc căderea democrațiilor în fața autocrațiilor,
remarcile neinspirate, care au avut loc la două zile de la întrevederea
cu primul ministru român, sugerează că Victor Orban își pierde
instinctul politic. Scrisoarea de mulțumire adresată lui Marcel Ciolacu post factum
, cu gândul că poate drege busuiocul, nu face decât să scoată în evidență stângăciile și derapajele din discursul lui Orban.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a scris pe Facebook, după întâlnirea
privată cu Marcel Ciolacu la București, după ce au discutat despre
proiecte grandioase de investiții, Schengen și ajutor reciproc: Aceasta
este începutul unei frumoase prietenii.
După discursul lui Orban de la Tușnad, cel mai insultător posibil,
această prietenie s-a sfârșit înainte să înceapă. Având în vedere
derapajele constante din trecut, Ministerul Român de Externe a trimis
Ambasadei Ungariei la București o notă cu un punctaj înaintea
evenimentului de la Tușnad, pentru a aminti din nou temele sensibile
pentru statul român, cu toate că acestea erau deja bine-cunoscute părții
ungare.
În mod normal MAE n-ar fi trebuit să trimită așa ceva, dar ținând
cont de cazierul personajului era util să i se amintească din nou
regulile casei. Viktor Orban s-a folosit de nota diplomatică pentru a
călca toate liniile roșii.
”Ei scriu să nu vorbim despre unități administrative teritoriale
românești neexistente. M-am gândit la ce s-au referit, cred că la Ardeal
și Ținutul Secuiesc. Dar noi nu am afirmat niciodată că acestea ar fi
unități teritoriale române” – aceasta este poate cea mai scandaloasă
frază rostită vreodată de un înalt oficial maghiar pe teritoriul
României.
La radicalii maghiari, la extremiști mai auzi că Ardealul este
teritoriu maghiar. Este de neconceput ca un înalt oficial, un premier,
să rostească aceste cuvinte pe teritoriul României, să-i pună în
discuție granițele, suveranitatea, Constituția, cu o lejeritate
stupefiantă și cu ironii de prost gust în program pe teme pe care nu se
glumește.
În mod normal, după aceste declarații revizioniste de o agresivitate
fără precedent, statul român ar trebui să-l declare pe autorul lor persona non-grata.
Câtă vreme liderii UDMR nu se delimitează de ele, nu mai au ce căuta la
guvernare vreodată din moment ce nu vor mai prezenta încredere că sunt
loiali statului român.
Sigur că oficial este greu de crezut că statul român va merge cu
sancțiunile diplomatice atât de departe. Dar de facto, Viktor Orban este
deja persona non-grata în Europa, nu doar în România.
Tot mai izolat economic, politic și militar, Viktor Orban acționează
de multă vreme pe față pe alte coordonate de politică externă decât
restul Europei: este pro-Putin, pro-rus, pro-China, anti-Ucraina și
subminează activ valorile europene de câte ori are ocazia.
A dovedit-o cu vârf și îndesat la Tușnad, unde a vorbit timp de două
ore despre cât de putred este Occidentul, cum a căzut America pe locul
doi, a glorificat China, l-a preamărit pe Putin și, desigur, a pus în
discuție granițele României.
Ajunși în acest punct, se vede destul de limpede cam ce este în capul
lui Viktor Orban. Premierul maghiar chiar crede asistăm la un moment
istoric, o șansă cu care se întâlnește o dată la o sută de ani.
El pare convins că polii de putere ai pământului se inversează și că
trebuie să se plaseze din timp de partea câștigătorului pentru a
recupera teritoriile pierdute de Ungaria în 1918. Din acest motiv
aplaudă frenetic și susține revizionismul lui Putin prin orice
mijloace, promovând activ toate narativele Moscovei.
Orban trăiește în altă lume, cu alte valori, cu alți învinși și
învingători decât cei imaginați de lumea occidentală. Ficțiunea istorică
pe care azi o prezintă public Orban cu aere de mare strateg i-a costat
pe maghiari de-a lungul istoriei un lung șir de înfrângeri, suferințe și
frustrări.
Orban se refugiază într-un viitor imaginar, fantezist, din cauză că
nu are soluții la problemele intern și externe ale țării lui.
Ungaria este o țară mică, lipsită de resurse și de relevanță
geostrategică, pe care Viktor Orban a prăbușit-o economic, a izolat-o
față de restul lumii occidentale acționând ca un cal troian al Rusiei în
Europa. Etnicii maghiari din România ar trebui să înțeleagă asta, iar
liderii UDMR ar face bine să nu-i mai aplaude elucubrațiile și să inducă
astfel în eroare restul comunității.
Viitorul comunității maghiare din Transilvania este în România
europeană și pro-occidentală, cât mai departe de utopiile fluturate de
un lider care de 20 de ani își condamnă țara la subdezvoltare. Repet
aici o informație ușor verificabilă statistic: azi, Bucureștiul a surclasat Budapesta la mai toți indicatorii macroeconomici.
Și nu cred că este vorba despre creșterea spectaculoasă a României,
cât despre prăbușirea accelerată a Ungariei. Așa ceva era aproape de
neconceput în trecut, Ungaria fiind mereu cam cu zece ani înaintea
României.
Autoritățile de la București trebuie să aibă înțelepciunea de a nu pedepsi comunitatea maghiară din cauza derapajelor Budapestei sau din cauza liderilor maghiari din Transilvania care își aplaudă cu ochii scoși din orbite idolul revizionist.
Orban va pleca la un moment dat, orbanismul va mai supraviețui poate o
vreme dar maghiarii din Transilvania vor rămâne aici. Este datoria
României să se îngrijească de viitorul lor ca de oricare alt cetățean al
său.
Totuși, de văzut câți lideri UDMR, în frunte cu Kelemen Hunor, se vor
delimita ferm de revizionismul, insultele și ironiile lui Viktor Orban
la adresa României și liderilor săi.
Câteva cuvinte despre eroarea de calcul a lui Marcel Ciolacu.
Premierul român l-a invitat pe Viktor Orban la prânzul privat ținut la
reședința austeră, îmbâcsită de aerul comunist din Primăverii, pe motive
de Schengen. Ungaria va deține în a două jumătate a anului viitor
președinția UE. Dacă România ratează și anul acesta intrarea în spațiul
de liberă circulație, atunci va ajunge la mâna lui Viktor Orban anul
viitor.
Numai că acesta este este un calcul greșit. Chiar dacă se ajunge
acolo, Orban nu are cum să joace cartea Schengen. Dacă s-ar opune, ar
pedepsi la pachet un milion de maghiari care trăiesc în România plus
bussines-ul maghiar.
Cu toții suferă, români și maghiari, din cauza timpilor pierduți la
granița cu România, devenită a treia țară de destinație pentru
exporturile maghiare.
Ciolacu a fost prost consiliat. Nu trebuia să accepte sugestia lui
Kelemen Hunor de a-l invita la București. A fost umilit într-un mod cum
rar se întâmplă la nivel înalt.
Viktor Orban s-a comportat fix ca musafirul invitat la masă, care își
face nevoile în mijlocul sufrageriei și apoi mulțumește frumos gazdei
pentru ospitalitate.
Or, gazda știa de la bun început sau ar fi trebuit să știe că
musafirul nu doar că nu respectă regulile casei, dar mai și crede că o
parte din casă îi aparține de drept. Un astfel de musafir nu are ce
căuta în casa ta invitat de tine vreodată.
Redăm mai jos fragmentul tradus pentru G4Media.ro de un etnic
maghiar pentru a elimina orice discuții referitoare la naunațe.
Sublinierile aparțin redacției:
”În fiecare an îmi creează ceva dureri de cap subiectul despre care
ar trebui cu adevărat să vorbesc, pentru că desigur, știm de la început,
că la final toți ne vom gândi la același lucru, și la cum vom ajunge acolo.
În acest an am primit un material ajutător, pentru că Ministerul de
Externe românesc, care, dacă înțeleg bine, aparține mai degrabă aripii
de putere a președintelui statului, s-a grăbit să vină în ajutorul meu
și mi-a trimis un démarche, în care mi-au scris despre ce nu este voie a
se vorbi, despre ce pot să vorbesc? Cum? Și ce trebuie să ignor.
Aceasta este un act oficial de stat. Îl fac cunoscut. Ne sfătuiesc să
nu vorbim despre acele lucruri care pot să dăuna sensibilitățile
române. După care, acestea le enumeră:
Simboluri naționale. Bine, din punctul meu de vedere pe acest subiect putem să cădem de acord. Despre asta nu voi vorbi, dar salut prietenii care au sosit cu steaguri maghiare și secuiești.
Să nu vorbim despre drepturile colective ale minorităților. Bine. Nu
vorbesc nici despre asta, doar constat că acestea există și se cuvin maghiarilor care trăiesc aici.
Ei scriu să nu vorbim despre unități administrative teritoriale
românești neexistente. M-am gândit la ce s-au referit, cred că la Ardeal
și Ținutul Secuiesc. Dar noi nu am afirmat niciodată că acestea ar fi unități teritoriale române.
Ei scriu că putem vorbi despre ceva, dar fără a le prezenta într-o
notă proastă. Aceste ar fi de exemplu: valorile Vestului. Dacă cineva se
învârte în politica europeană, așa cum asta este munca mea, atunci,
astăzi valorile Vestului înseamnă 3 lucruri: migrație, LGBTQ și război.
Dragi prieteni români, acestea nu trebuie prezentate într-o notă
proastă, ele apar singure într-o notă proastă.
Și la final, mai există o perlă ce trebuie ignorată. Să ignorăm abordarea revizionistă xenofobă legată de migrație.
Aceasta este deja o călătorie în timp comunistă. Îmi vin în minte
glumele lui Hofi (un actor maghiar celebru de comedie), care era despre:
cine poate să spună dintr-o singură resuflare următoarele: imperialist,
revizionist, burghez, clerical, și șovinist, fascist.
Aproape că se cutremură omul. Deci, acestea le vom ignora.
Raportat la asta, dacă tot am primit un démarche, ce propunem noi prietenilor noștri români?
În primul rând, le propunem că, dacă președintele român vine în
Ungaria și ține o prezentare, eveniment pentru care noi tot îl invităm,
atunci noi nu o să-i stabilim despre ce și cât poate să vorbească.
Mai propunem fraților români să ia în considerare că cea mai mare
ambiție actuală română, statutul de membru Schengen, este sprijinit în
totalitate de Ungaria și le atragem atenția că, din 1 iunie 2024, în UE
va fi președinție ungară și că scopul primar al programului nostru este
ca România să obțină statului de stat membru Schengen.”