Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Pensiile din România se schimbă din temelii! Klaus Iohannis a făcut anunțul chiar acum
Klaus
Iohannis a declarat marți, 28 martie, că pensionarii trebuie să
primească ce li se cuvine, după o viață de muncă. Potrivit
președintelui, echitatea și sustenabilitatea trebuie să stea la baza
reformei sistemului de pensii.
Așadar, președintele Klaus Iohannis
a primit recent o întrebare despre raportul favorabil dat de comisiile
de specialitate din Senat la proiectul de lege iniţiat de Guvern pentru
modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de
serviciu.
În acest context, șeful statului a subliniat că nu
comentează o lege care se află în parcursul parlamentar. Totuși, acesta a
venit cu asigurări și a spus că pensiile reprezintă un subiect foarte
important pentru politicieni.
Klaus Iohannis vine cu asigurări pentru pensionari
„Ştiţi
că nu comentez legi care sunt în parcursul parlamentar. Acolo lucrurile
sunt discutate, sunt analizate. Eu mă exprim atunci când ajunge legea
pe masa mea, dar pot să vă confirm ceea ce am spus şi ultima dată când
am avut o întrebare pe această temă la Bruxelles: pensiile sunt o temă
foarte, foarte serioasă şi nu numai pentru pensionari, ci şi pentru
politicieni”, a declarat Klaus Iohannis, după întâlnirea cu premierul polonez, Mateusz Morawiecki, care efectuează o vizită la Bucureşti.
De asemenea, președintele a spus și că echitatea și sustenabilitatea trebuie să stea la baza reformei sistemului de pensii, iar politicienii trebuie să aibă foarte mare grijă.
„Noi trebuie să avem grijă să reformăm sistemul de pensii în aşa fel încât să fie echitabil şi să fie sustenabil, adică pensionarii
să primească real ce li se cuvine după o viaţă de muncă, dar trebuie să
ne asigurăm că sistemul este foarte solid şi că aceste pensii pot fi
plătite şi peste zece, peste 20 şi peste 30 de ani, despre asta vorbim,
restul sunt discuţii pe detalii de care se ocupă Parlamentul şi când
ajunge la mine o să vă spun dacă o consider suficientă sau dacă trebuie
să mai lucreze o dată”, a mai spus Klaus Iohannis.
Proiectul urmează să intre miercuri în dezbaterea plenului Senatului
Amintim
că declarația președintelui a venit după ce comisiile de specialitate
din Senat au dat marţi, 28 martie, raport comun favorabil cu amendamente
admise şi respinse proiectului de lege iniţiat de Guvern pentru
modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de
serviciu.
Majoritatea
voturilor exprimate au fost „pentru”, înregistrându-se şi nouă voturi
împotrivă şi abţineri. Totodată, proiectul urmează să intre miercuri, 29
martie, în dezbaterea plenului Senatului, prima Cameră sesizată.
Senatoarea
Diana Iovanovici Șoșoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, acum
președintele formațiunii SOS, a depus un proiect de lege prin care cere
„denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și
Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997. Prin denunțarea Tratatului,
Șoșoacă cere ca România să anexeze teritoriile aflate cândva în
componența României interbelice, proces ce ar putea fi posibil doar
printr-o declarație de război din partea României.
Fosta
senatoare AUR continuă propaganda anti-ucraineană, de acestă dată, la
nivel legislativ. Aceasta a depus proiectul de lege în circuitul
legislativ. Prin inițiativa sa, Șoșoacă susține public discursul
fostului președinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, care declara încă în vara anului trecut că România și-ar dori să anexeze teritorii din Ucraina.
De altfel, Șoșoacă este un bun prieten al ambasadorului Rusiei la București,
ale cărui invitații le-a onorat de fiecare dată. În ultima vizită la
reprezentanța Kremlinului la București, senatoarea ex-AUR a mers pentru a
sărbători "rezultatele operațiunii speciale" în Ucraina.
Inițiativa
legislativă se înscrie în liniile oficiale ale discursului Moscovei
care a încercat, după declanșarea războiului, să convingă opinia
internațională că și alte state vecine Ucrainei și-ar dori începerea
unui conflict cu aceasta pentru recuperarea teritoriilor care au fost,
în trecut, în componența lor.
Astfel, modificările aduse
Tratatului cu privire la relațiile de bună veicinătate și cooperare
dintre România și Ucraina, prevăd clar situția în care Ucraina ar trebui
să deschidă un nou front.
La articolul 3 din proiectul de
modificare a Legii 129/1997, Șoșoacă scrie: „România anexează
teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei,
Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula
Șerpilor”.
Șoșoacă și-a argumentat inițiativa legislativă spunând că: „Prin
acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile,
obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1
milion de români, inclusiv familii mixte. Argumentul că prin semnarea
acestui tratat se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals,
întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fara sa
semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop Molotov.
Din păcate, frații noștri români din Ucraina nu au dreptul să învețe în
limba maternă, existând riscul pierderii identității culturale.”
Acest argument al Senatoarei ex-AUR și-a pierdut validitatea, după ce chiar la începutul acestui an, a fost semnată declarația de la Kiev,
între UE și Ucraina prin care cea din urmă s-a angajat să consulte atât
minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la
Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților.
Promisiunea este cuprinsă în declarația adoptată la summitul UE -
Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a
demersurilor României, după cum declarau surse oficiale pentru
digi24.ro.
Un
alt motiv invocat de senatoarea Șoșoacă ține de ajutorul dat de către
România Ucrainei și refugiaților ucraineni, odată cu începerea
războiului declanșat de Putin.
„Având în vedere conflictul din
Ucraina și faptul că statul român finanțează Ucraina cu tehnică
militară și armament prin intermediul NATO, precum și faptul că prin
România au trecut aproximativ 3 milioane de ucraineni, cerem Ucrainei să
ne dea ținuturile locuite de frații noștri români.”
România a
ajutat independent și prin intermediul structurilor ONU refugiații
ucraineni, fiind printre țările cu cel mai mare număr de refugiați care
au tranzitat teritoriul național sau care s-au stabilit în țară, după
începerea războiului. Oficialii români au avut același discurs ca
liderii UE, NATO și ONU și au declarat de fiecare dată că România va ajuta Ucraina atâta timp cât va fi nevoie.
Cine sunt părinții lui Klaus Iohannis: amorțit de adevăr
Klaus
Werner Iohannis este un politician român de etnie germană, care din 21
decembrie 2014 ocupă funcția de președinte al României. Toată țara a
ajuns să îl cunoască pe el după funcția pe care o ocupă, însă puțini
știu detalii despre familia lui, pentru că apăstrat mereu discreția.
Cine sunt părinții și ce ocupație au avut.
Despre Klaus Iohannis
știm că a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a
deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcție în care a fost
reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului
Democrat al Germanilor din România. Mai apoi, în 2007, când Sibiul a
fost Capitală Culturală Europeană, lui președintelui României i-a fost
atribuit meritul de modernizare a infrastructurii și faptul că pus în
valoare potențialul economic și turistic al orașului.
Cine sunt și cu ce se ocupă părinții lui Klaus Iohannis, Susanne și Gustav Heinz Johannis
Părinții
săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni.
Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde
s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria. Klaus Iohannis a declarat într-un
interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al
XVI-lea.
Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a
înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i
scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în familia sa de cinci sute și
ceva de ani, de aici și explicația numelui de familie, diferit cu o
literă de al părinților.
Mama sa este descendenta unei familii din
localitatea Bradu, de lângă Sibiu. Klaus Iohannis și-a petrecut
vacanțele copilăriei la bunicii săi din Bradu, alături de care mergea la
fân și la restul activităților agricole.
Klaus Iohannis se
prezintă pe pagina sa de Facebook în felul următor: „M-am născut pe 13
iunie 1959, la Sibiu, într-o familie modestă de saşi transilvăneni. Deşi
părinţii mei au emigrat în anii ’90 în Germania, eu am ales să rămân în
Sibiu. Am urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii
«Babeş Bolyai» din Cluj Napoca şi, începând cu anul 1983, mi-am
îndeplinit visul de a mă afla de cealaltă parte a catedrei la liceul în
care am studiat. Am predat la mai multe şcoli şi licee din Sibiu,
inclusiv la Colegiul Naţional «Samuel von Brukenthal», după care, până
în anul 2000, am activat ca inspector general în acelaşi domeniu
educaţional care mi-a adus cele mai mari satisfacţii”, scrie
președintele României.
Despre părinții săi a povestit: „Aveau
meserii simple: mama, soră medicală, tata, tehnician la o firmă din
Sibiu. Sora mea a plecat imediat după Revoluție. Părinții mei au plecat
prin 92-93; pe atunci deja nu mai locuiam împreună, eu eram căsătorit
din 1988, iar ei erau deja pensionari.
Dacă ar fi decis să plece
mai devreme, probabil că aș fi resimțit mult mai puternic despărțirea de
ei, dar în acel moment am acceptat firesc decizia lor și mi‑am
continuat propriile planuri”, a mărturisit Klaus Iohannis în cartea „Pas
cu pas”, potrivit redacția.ro.
„Sunt
cetățean român get-beget și numai cetățean român. Nu am avut și nici nu
mi-am dorit o altă cetățenie. Bănuiesc că lumea a crezut că am
cetățenie germană, ceea ce nu este cazul. Nu am dorit-o, nu mi-o doresc,
sunt foarte mulțumit cu cetățenia mea română”, a spus politicianul.