Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu?
Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului
și cu valul laolată se vor risipi
înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine .
D.Sin.
Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium
Senatoarea
Diana Iovanovici Șoșoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, acum
președintele formațiunii SOS, a depus un proiect de lege prin care cere
„denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și
Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997. Prin denunțarea Tratatului,
Șoșoacă cere ca România să anexeze teritoriile aflate cândva în
componența României interbelice, proces ce ar putea fi posibil doar
printr-o declarație de război din partea României.
Fosta
senatoare AUR continuă propaganda anti-ucraineană, de acestă dată, la
nivel legislativ. Aceasta a depus proiectul de lege în circuitul
legislativ. Prin inițiativa sa, Șoșoacă susține public discursul
fostului președinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, care declara încă în vara anului trecut că România și-ar dori să anexeze teritorii din Ucraina.
De altfel, Șoșoacă este un bun prieten al ambasadorului Rusiei la București,
ale cărui invitații le-a onorat de fiecare dată. În ultima vizită la
reprezentanța Kremlinului la București, senatoarea ex-AUR a mers pentru a
sărbători "rezultatele operațiunii speciale" în Ucraina.
Inițiativa
legislativă se înscrie în liniile oficiale ale discursului Moscovei
care a încercat, după declanșarea războiului, să convingă opinia
internațională că și alte state vecine Ucrainei și-ar dori începerea
unui conflict cu aceasta pentru recuperarea teritoriilor care au fost,
în trecut, în componența lor.
Astfel, modificările aduse
Tratatului cu privire la relațiile de bună veicinătate și cooperare
dintre România și Ucraina, prevăd clar situția în care Ucraina ar trebui
să deschidă un nou front.
La articolul 3 din proiectul de
modificare a Legii 129/1997, Șoșoacă scrie: „România anexează
teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei,
Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula
Șerpilor”.
Șoșoacă și-a argumentat inițiativa legislativă spunând că: „Prin
acest demers dorim să recuperăm identitatea culturală, tradițiile,
obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1
milion de români, inclusiv familii mixte. Argumentul că prin semnarea
acestui tratat se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals,
întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fara sa
semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop Molotov.
Din păcate, frații noștri români din Ucraina nu au dreptul să învețe în
limba maternă, existând riscul pierderii identității culturale.”
Acest argument al Senatoarei ex-AUR și-a pierdut validitatea, după ce chiar la începutul acestui an, a fost semnată declarația de la Kiev,
între UE și Ucraina prin care cea din urmă s-a angajat să consulte atât
minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la
Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților.
Promisiunea este cuprinsă în declarația adoptată la summitul UE -
Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a
demersurilor României, după cum declarau surse oficiale pentru
digi24.ro.
Un
alt motiv invocat de senatoarea Șoșoacă ține de ajutorul dat de către
România Ucrainei și refugiaților ucraineni, odată cu începerea
războiului declanșat de Putin.
„Având în vedere conflictul din
Ucraina și faptul că statul român finanțează Ucraina cu tehnică
militară și armament prin intermediul NATO, precum și faptul că prin
România au trecut aproximativ 3 milioane de ucraineni, cerem Ucrainei să
ne dea ținuturile locuite de frații noștri români.”
România a
ajutat independent și prin intermediul structurilor ONU refugiații
ucraineni, fiind printre țările cu cel mai mare număr de refugiați care
au tranzitat teritoriul național sau care s-au stabilit în țară, după
începerea războiului. Oficialii români au avut același discurs ca
liderii UE, NATO și ONU și au declarat de fiecare dată că România va ajuta Ucraina atâta timp cât va fi nevoie.
Cine sunt părinții lui Klaus Iohannis: amorțit de adevăr
Klaus
Werner Iohannis este un politician român de etnie germană, care din 21
decembrie 2014 ocupă funcția de președinte al României. Toată țara a
ajuns să îl cunoască pe el după funcția pe care o ocupă, însă puțini
știu detalii despre familia lui, pentru că apăstrat mereu discreția.
Cine sunt părinții și ce ocupație au avut.
Despre Klaus Iohannis
știm că a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a
deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcție în care a fost
reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului
Democrat al Germanilor din România. Mai apoi, în 2007, când Sibiul a
fost Capitală Culturală Europeană, lui președintelui României i-a fost
atribuit meritul de modernizare a infrastructurii și faptul că pus în
valoare potențialul economic și turistic al orașului.
Cine sunt și cu ce se ocupă părinții lui Klaus Iohannis, Susanne și Gustav Heinz Johannis
Părinții
săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni.
Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde
s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria. Klaus Iohannis a declarat într-un
interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al
XVI-lea.
Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a
înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i
scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în familia sa de cinci sute și
ceva de ani, de aici și explicația numelui de familie, diferit cu o
literă de al părinților.
Mama sa este descendenta unei familii din
localitatea Bradu, de lângă Sibiu. Klaus Iohannis și-a petrecut
vacanțele copilăriei la bunicii săi din Bradu, alături de care mergea la
fân și la restul activităților agricole.
Klaus Iohannis se
prezintă pe pagina sa de Facebook în felul următor: „M-am născut pe 13
iunie 1959, la Sibiu, într-o familie modestă de saşi transilvăneni. Deşi
părinţii mei au emigrat în anii ’90 în Germania, eu am ales să rămân în
Sibiu. Am urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii
«Babeş Bolyai» din Cluj Napoca şi, începând cu anul 1983, mi-am
îndeplinit visul de a mă afla de cealaltă parte a catedrei la liceul în
care am studiat. Am predat la mai multe şcoli şi licee din Sibiu,
inclusiv la Colegiul Naţional «Samuel von Brukenthal», după care, până
în anul 2000, am activat ca inspector general în acelaşi domeniu
educaţional care mi-a adus cele mai mari satisfacţii”, scrie
președintele României.
Despre părinții săi a povestit: „Aveau
meserii simple: mama, soră medicală, tata, tehnician la o firmă din
Sibiu. Sora mea a plecat imediat după Revoluție. Părinții mei au plecat
prin 92-93; pe atunci deja nu mai locuiam împreună, eu eram căsătorit
din 1988, iar ei erau deja pensionari.
Dacă ar fi decis să plece
mai devreme, probabil că aș fi resimțit mult mai puternic despărțirea de
ei, dar în acel moment am acceptat firesc decizia lor și mi‑am
continuat propriile planuri”, a mărturisit Klaus Iohannis în cartea „Pas
cu pas”, potrivit redacția.ro.
„Sunt
cetățean român get-beget și numai cetățean român. Nu am avut și nici nu
mi-am dorit o altă cetățenie. Bănuiesc că lumea a crezut că am
cetățenie germană, ceea ce nu este cazul. Nu am dorit-o, nu mi-o doresc,
sunt foarte mulțumit cu cetățenia mea română”, a spus politicianul.
”Interesant este faptul că familia sa a locuit în Mongolia timp de 4 ani, Volodymyr chiar știa mongolă și a terminat clasa I acolo. Mai târziu, familia s-a întors la Kryvyi Rih, unde Zelenski a mers la școală și a studiat engleza în profunzime. După ce a terminat școala, Volodymyr a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Economie din Kiev.
Tatăl lui Vladimir Zelenski, Aleksandr Semenovici, s-a născut în 1947 în Krivoy Rog. Tatăl său, Semen Ivanovici, s-a născut în 1924 aici, a participat la Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1942, a fost comandant de pluton de mortiere, iar apoi a devenit comandant de companie de pușcași. Bunicul lui Vladimir Zelensky a fost decorat de două ori cu ordinul "Steaua Roșie".
Cine are diabet este important! Zahărul va fi mai mic de 5,5 dacă...
Tatăl lui Vladimir Zelenski a devenit inginer electrician, după ce a absolvit cu onoruri Institutul Minier din Krivoy Rog în 1972. Și-a luat profesia și a plecat să lucreze în Mongolia, unde a participat la construcția unei uzine de minerit și prelucrare. Alexander Semenovich Zelenski a trăit și a lucrat în Mongolia timp de aproximativ 20 de ani. În prezent, este doctor în științe tehnice, profesor și șef al departamentului de informatică și tehnologia informației la Institutul de Economie din Krivoy Rog.
Mama lui Zelenski, Rimma Vladimirovna Osipova, s-a născut în 1950. Ea este, de asemenea, inginer și a lucrat în domeniul ei timp de peste 40 de ani. Mutarea în Mongolia împreună cu familia ei a avut un efect negativ asupra sănătății sale, astfel că deja peste 4 ani s-a întors la Krivoy Rog împreună cu fiul ei. Bunica maternă a lui Vladimir Zelenski, Olga Solomonovna Osipova, s-a născut în 1924 în Kriviy Rig, într-o familie de evrei. Ea a reușit să plece în Kazahstan înainte de ocupația totală din timpul Marelui Război Patriotic. A obținut o diplomă la Alma-Ata și a început să lucreze ca profesoară. După război, s-a întors în Krivoy Rog, unde s-a căsătorit și a avut o fiică.”