Orice societate din Istorie a avut drept principală problemă raportul dintre banii obținuți prin taxe și impozite și banii cheltuiți după aceea ca bani publici. Și toate marile prăbușiri de imperii din Istorie au avut una dintre cauze în dezechilibrul dintre banii obținuți și banii cheltuiți. E mai mult decît semnificativ că Imperiul bizantin, intrat în Criză politică începînd cu 1071, anul dezastrului de la Mazinkert, cînd Împăratul Romanos al IV-lea Diogenes a fost capturat de sultanul selgiucid Alp Arslan, a mai rezistat încă trei secole și ceva grație sistemului bine pus la punct de colectare de taxe și impozite. Indiferent de ce întîmpla în Palatele de la Constantinopol, în cuprinsul Imperiului se strîngeau taxele și impozitele ca sub puterea unei legi fatale.
România lunecă pe zi ce trece tot mai mult în prăpastie, pentru că banii strînși din taxe și impozite nu reușesc să acopere cheltuielile publice nesăbuite.
Într-o atare împrejurare sînt două soluții la îndemîna guvernanților.
Prima a fost folosită în 1901 de Guvernul Liberal al lui Dimitrie Sturdza prin măsura istorică prezentată în Parlament de Emil Costinescu, ministrul Finanțelor, sub titlul Să punem capăt cheltuielilor nesăbuite.
Asta ar însemna ca actuala Coaliție de guvernare, profitînd de majoritatea zdrobitoare din Parlament, să promoveze măsuri drastice de reducere a Cheltuielilor publice.
A doua măsură constă în creșterea nivelului de impozitare fie prin introducerea de noi taxe și impozite, fie prin creșterea celor existente. Coaliția de Guvernare se confruntă cu posibila nemulțumire populară dacă sporesc direct, fățiș, taxele și impozitele. Și atunci se ia în calcul o sporire a taxelor și impozitelor pe șest, prin așa zisa introducere a impozitului progresiv. Simulări precum cea făcută de Antena 3 arată clar că impozitul progresiv înseamnă practic sporirea urieșească a nivelului de impozitare de pînă acum. Da, PNL se opune impozitului progresiv pe motiv că Dreapta a trăit și trăiește din cota unică. PNL știe însă că impozitul progresiv e o formulă subtilă de sporire a nivelului de impozitare, altfel spus, de creștere a sumei de bani pe care cetățenii pentru ca aceștia să se rupă muncind pentru ca Statul să poată cheltui mai departe nesăbuit.
Și n-am nici o îndoială că prin gura lui Marcel Ciolacu, în pledoaria pentru introducerea impozitului progresiv, vorbește Klaus Iohannis.
