Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

vineri, 19 martie 2021

Bombă în SUA. Joe Biden se pregătește să îi lase locul noului președinte. Ipoteză cutremurătoare - de Radu Balaj - Publicat la 19 martie 2021, 09:30 - Sursă : Evenimentul zilei

Bombă în SUA. Joe Biden se pregătește să îi lase locul noului președinte. Ipoteză cutremurătoare

Bombă în SUA. Joe Biden se pregătește să îi lase locul noului președinte. Ipoteză cutremurătoare
Joe Biden este probabil să fie președinte pe un termen scurt, deoarece preocupările cu privire la sănătatea sa și capacitatea de a-și îndeplini îndatoririle continuă să crească, a declarat un analist.

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Președintele american Joe Biden, în vârstă de 78 de ani, nu a reușit să țină o conferință de presă după 57 de zile de mandat.  Săptămâna viitoare este programată o conferință. Diverse evenimente au atras atenția și urechile comentatorilor politici în ultimele zile, ducând la mari speculații cu privire la starea sa de sănătate, relatează Express.co.uk .

În presa străină apar și unele ezitări ale președintelului american

Cel mai în vârstă președinte din istoria SUA părea să-și piardă concentrarea și să devină dezorientat în timp ce ține un discurs în Houston, Texas, la începutul lunii martie.

Unele ezitări ale președintelui american nu au scăpat neobservate. Joe Biden părea, de asemenea, să lupte pentru a-și aminti numele secretarului apărării – Lloyd Austin, pe care l-a numit recent. Luptele președintelui l-au determinat pe prezentatorul Fox News Tucker Carlson să-l considere pe Joe Biden “Brejnev al Americii”, fostul lider sovietic care mai târziu în viața sa a devenit renumit pentru gafele sale publice și pentru sănătatea fragilă.

Joe Biden este un președinte de tranziție, susține Nick allen, editor al Daily Telegraph

Nick Allen, editorul american al Daily Telegraph, crede că toate dovezile de până acum indică faptul că Joe Biden este un președinte de tranziție pentru vicepreședintele său Kamala Harris.

Nick Allen se referă la acțiunile blitz guvernamentale inițiate de noul președinte de la preluarea mandatului în ianuarie. Acest lucru a inclus emiterea unui potop de ordine executive, împingând prin factura sa enormă de 1,9 trilioane dolari cheltuielile pentru soluționarea pandemiei și susținerea unui program de infrastructură de 4 trilioane dolari. Allen a spus: “El pare foarte mult ca un om în grabă, nu unul contemplând un proiect de opt ani”.

Misiunea lui Joe Biden a fost să-l învingă pe Donald Trump, apoi să-l îndrume pe succesor

“Joe Biden își folosește rapid capitalul politic în Congres.” În plus, acesta susține că profilul public al doamnei Harris a fost ridicat cu atenție în ultimele săptămâni. Vicepreședintele urmează să-l însoțească pe Joe Biden în vizitele în principalele state din Pennsylvania și Georgia, pe care candidatul democrat va trebui să le câștige în 2024.

Totul indică o singură concluzie”, a scris editorul american pentru Daily Telegraph. “Misiunea lui Joe Biden a fost să-l învingă pe Donald Trump, apoi să-l îndrume pe un succesor, care va fi aproape sigur doamna Harris. “Indiferent de cât de bine, sau nu, el ajunge să facă treaba, el este un președinte de tranziție.”

În ciuda acestor critici, președintele american Joe Biden a părut deosebit de hotărât și de convingător în toate acțiunile pe care le-a inițiat până acum. Recent, Joe Biden l-a avertizat chiar pe Vladimir Putin.

 Eveniment 

joi, 18 martie 2021

Condamnații în primă instanță, liberi să fugă din țară. Stelian Ion NU vrea să modifice legislația pentru a ajuta judecătorii să combată fenomenul: "Asta te aruncă în zona de încălcare a drepturilor omului" -Actualitate Interna - Mircea Savin Mar 17, 2021 20:32 3307- Sursă Podul.ro Interviurile G4Media | 12.03.2021| Stelian ION -


Condamnații în primă instanță, liberi să fugă din țară. Stelian Ion NU vrea să modifice legislația pentru a ajuta judecătorii să combată fenomenul: "Asta te aruncă în zona de încălcare a drepturilor omului"


Condamnații în primă instanță, liberi să fugă din țară. Stelian Ion NU vrea să modifice legislația pentru a ajuta judecătorii să combată fenomenul: "Asta te aruncă în zona de încălcare a drepturilor omului"

ÎCCJ a decis definitiv pe 11 martie că Elena Udrea, condamnată în primă instanță la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009, nu va fi plasată sub control judiciar, iar astfel e liberă să plece din țară. Sentința ÎCCJ a produs consternare, în condițiile în care Elena Udrea a mai fugit din țară, înainte de condamnarea definitivă din dosarul gala Bute.

Cu toate acestea, ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat recent pentru g4media că nu ia în calcul vreo modificare legislativă care să-i oprească pe borfași să plece din țară, precizând că avem în prezent "o legislație echilibrată". Declarația ministrului Justiției nu ar trebui să treacă neobservată cu atât mai mult cu cât există un fenomen al infractorilor fugari, iar în această privință îi amintim pe Dragoș Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Sebastian Ghiță, Puiu Popoviciu. 

Judecătorul Cristi Danileț declara pe 2 martie pentru g4media că se impune o modificare legislativă care să le permită judecătorilor să oprească posibilitatea ca o parte semnificativă a condamnaților în primă instanță să fugă din țară. 

"În contextul în care vedem cu toții că inculpații fug înaintea sentințelor definitive și apoi statul consumă resurse să îi aducă înapoi, cred că se impune o modificare legislativă, astfel încât să fie dată posibilitatea judecătorului ca atunci când, în primă instanță, pronunță sentinţe mai mari de 5 ani, să emită din oficiu şi o măsură preventivă uşoară, precum interdicţia de a părăsi ţara, tocmai ca să îi împiedice pe inculpați să fugă din țară înaintea unui verdict definitiv", a zis magistratul. 

Pe tema impunerii unui control judiciar obligatoriu care să oprească fuga din țară a condamnaților în primă instanță, Stelian Ion a precizat că ar fi încălcate drepturile omului. 

Dan Tăpălagă: Toată lumea vede cum mari condamnați fug din țară înainte de pronunțarea sentinței definitive. Aveți în vedere schimbări la lege? Puteți face ceva pentru a diminua acest fenomen?  

Stelian Ion: Am văzut mai ales în raport cu Italia probleme. În privința asta am făcut o solicitare către ministrul de Justiție din Italia. Am revenit asupra ei, deocamdată nu am primit răspuns. Însă, e de apreciat că în Italia s-au adoptat anumite modificări legislative care constituie o barieră în rețeta aceea pe care o foloseau unii dintre fugarii din România. Pe de altă parte, în plan legislativ intern, e foarte complicat de analizat acest lucru pentru că noi avem o legislație echilibrată din punctul meu de vedere. Avem măsuri preventive, avem controlul judiciar, ele sunt la dispoziția instanțelor de judecată, la dispoziția organelor judiciare, care de la caz la caz iau aceste măsuri. Să vii cu un control judiciar obligatoriu, asta te aruncă deja în zona de încălcare a drepturilor omului. Ce am făcut însă pe acest capitol, este foarte important să avem magistrați de legătură în Italia. Am declanșat procedura desemnării unui magistrat de legătură în Italia care va avea competențe și în zona de cooperare judiciară și consider că ne va ajuta mult. În perioada următoare, procedura e declanșată, se vor înscrie persoane și cred că va fi un lucru de bun augur.  

Vedeți video de la 52:50:



De asemenea, reiterăm că fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, i-a solicitat pe 2 martie actualului ministru Stelian Ion să continue demersurile pe care ea le-a început în sensul modificării legislației pentru ca procurorii și judecătorii să dispună de "toate instrumentele juridice necesare care să împiedice fuga din țară a infractorilor înaintea unei hotărâri judecătorești definitive". 

"Așa cum am mai spus, în ultima vreme s-a dezvoltat o nouă rețetă perfecționată de persoanele condamnate definitv care fug din țară înainte de punerea în executare a hotărârilor judecătorești.

În contextul în care este rezonabil să asumăm că această practică, această rețetă a fugarilor va continua să fie practicată consider că este absolut necesar ca Ministerul Justiției (care are drept de inițiativă legislativă) să vină urgent cu o propunere de modificare legislativă care să permită judecătorului ca și în primă instanță, să aplice din oficiu și o măsură preventivă, precum interdicția de a părăsi țara de exemplu. Așa cum am tot spus, trebuie clarificate cu celeritate măsurile, inclusiv cu modificări legislative urgente, care se impun acasă (de exemplu de ce și în ce condiții sunt ridicate, cu destul de multă ușurință, măsurile precum controlul judiciar, interdicția de a părăsi țara, consemn la frontieră etc.) tocmai pentru a preveni fuga din țară până la rămânerea definitivă și punerea în executare a unei hotărâri judecătorești! În 2019 începusem demersurile pentru astfel de modificări și clarificări legislative!

Trebuie reținut faptul că în acest moment măsurile preventive pot fi dispuse și de către instanță, în timpul judecății, la cererea Parchetului, în condițiile și scopurile prevăzute de lege. Astfel de măsuri pot fi dispuse și din oficiu, de exemplu "împiedicarea inculpatului să se sustragă de la judecată" (care nu este egală cu "împiedicarea inculpatului să se sustragă de la executarea pedepsei"). Problema practică învederată de mulți judecători este dată de faptul că o astfel de faptă nu poate fi prezumată de judecător, "fără nicio probă sau indiciu" cu atât mai mult cu cât majoritatea fugarilor, dacă nu toți, se prezintă personal în timpul procesului la toate termenele de judecată. Tocmai de aceea consider că ministrul Justiției are obligația să vină în regim de urgență cu această modificare legislativă pentru a da atât procurorilor cât și judecătorilor TOATE instrumentele juridice necesare care să împiedice fuga din țară înaintea unei hotărâri judecătorești definitive!

În caz contrar cei certați cu legea vor continua să fugă din țară, vor continua să râdă în nas autorităților române din vile luxoase sau locuri exotice, iar statul român vă cheltui resurse financiare importante FĂRĂ să îi aducă înapoi în țară să își execute pedeapsa, așa cum ar fi legal!", a declarat Birchall pentru Podul.ro.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Nicuşor Constantinescu, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul „Fantasio“ - de Mariana Iancu - 18 martie 2021, 14:17- Sursă: Adevărul.ro



http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Nicuşor Constantinescu, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul „Fantasio“


18 martie 2021, 14:17
de
Mariana Iancu

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a fost condamnat, joi, magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi, la opt ani de închisoare cu executare în dosarul finanţării ilegale a fundaţiilor Fantasio şi Thalia.

Curtea de Apel Galaţi a dat sentinţa, joi, într-un dosar cu un prejudiciu de peste opt milioane de euro în care a fost judecat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu, dar şi alţi foşti angajaţi ai CJC. 

Instanţa a decis achitarea lui Cristian Zgabercea şi a Fundaţiei Fantasio Constanţa pentru evaziune fiscală şi a lui Marcel Părău Brâncoveanu şi a Fundaţiei Culturale Thalia pentru complicitate la evaziune fiscală. 

De asemenea, Curtea de Apel Galaţi a hotărât să reducă pedeapsa aplicată lui Cristian Zgabercea pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată de la patru ani de închisoare la trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia Curţii de Apel Galaţi este definitivă.  Conform DNA, în cursul anului 2012, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, împreună cu inculpaţii Zgabercea Cristian Bogdan, Oproiu Carmen Florentina şi Fundaţia Fantasio, a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală.

În aceeaşi perioadă, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, ajutat de inculpaţii Zgabercea Cristian Bogdan şi Oproiu (Vasile) Carmen Florentina, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi a plătit, în mod nelegal, suma de 5.094.836 lei, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii.

Finanţarea şi plăţile au fost efectuate numai în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean, fără respectarea normelor legale în vigoare prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, referitoare la îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice. 

În cursul anului 2012, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, beneficiind de ajutorul aceloraşi doi inculpaţi, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal, cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive. 

Şi de această dată, finanţarea şi plăţile respective au fost efectuate numai în baza hotărârilor Consiliului Judeţean, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice. 

La data de 08.01.2015, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a emis o dispoziţie prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuţiile funcţiei de director general al unei direcţii din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, totodată retrăgându-i acesteia dreptul de acordare a vizei de control. Prin aceasta, inculpatul i-a provocat persoanei respective o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului. 

În perioada 2009 – 2014, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în scopul obţinerii direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul, a efectuat următoarele acţiuni: 

    -a aprobat virarea sumei de 100.000 lei către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condiţiile în care acesta este deţinut de o societate la care inculpatul deţine 25% din părţile sociale, 

    -a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, suma de 113.032 lei, 

   -a încheiat 7 contracte de prestări servicii, cu trei firme, la care asociat este o persoană aflată în relaţii comerciale cu inculpatul şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestor contracte, în mai multe rânduri, în cuantum total de 13.365.903,94 lei (peste 3.000.000 euro). 

În cursul anului 2012, inculpatul Zgabercea Cristian Bogdan, împreună cu inculpata Fundaţia Fantasio, a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale (impozitul pe venit datorat bugetului de stat), pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică.

 În acest sens, inculpatul Zgabercea Cristian Bogdan a înregistrat în contabilitate facturile emise de Fundaţia Culturală Thalia, prin inculpatul Părău Marcel Brâncoveanu şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale. 

Aceste documente nu au fost însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicitase nu fuseseră recepţionate de către beneficiarii lor, aceştia din urmă cunoscând de altfel şi împrejurarea că Fundaţia Thalia nu le prestase în fapt. În această modalitate a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 lei. 

Prejudiciul produs Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa este de peste 8 milioane de euro.

cuvinte cheie:constanta nicusor constantinescu condamnare fantasio
Citeste mai mult: adev.ro/qq5yaw



ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ 
Nicuşor Constantinescu, acuzat că a finanţat ilegal Herghelia Mangalia... 
 Radu Mazăre şi inculpaţii condamnaţi pentru retrocedarea plajelor din 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Nicuşor Constantinescu, atac la Ponta: Am fost sacrificat conform listei făcute de naşul tău Maior. Asta-i diferenţa dintre Mickey Mouse şi Big Hunter 

Nicuşor Constantinescu, atac la Ponta: Am fost sacrificat conform listei făcute de naşul tău Maior. Asta-i diferenţa dintre Mickey Mouse şi Big Hunter

22 mai 2019, 09:50
de
Iulian Bîrzo

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi baron PSD, Nicuşor Constantinescu, l-a atacat marţi seara pe Victor Ponta, spunând că din cauza lui liderii locali ai PSD au ajuns la închisoare.

„Eu nu am crezut că în România vom trăi situaţia în care oamenii merg la închisoare şi tac din gură.” - Victor Ponta,19 mai 2019. Vezi tu,Victor Viorel, asta-i diferenţa dintre Mickey Mouse şi Big Hunter!

Este nedemn pentru un politician care a contribuit direct la condamnarea liderilor locali ai partidului pe care l-a trădat să mintă, pentru a cerşi voturi. Prin grija ta directă am fost suspendat din P.S.D. în 12 iunie 2015, aşa că nu aveam cum să-ţi fac confidenţe la CEX-ul din 22 iulie 2015, cu atât mai puţin să votez! Ce am avut de spus, ţi-am spus la CEX-ul de la Sinaia, de la hotel Mara. Am fost sacrificat conform listei făcute de naşul tău Maior, sunt condamnat pentru abuz în serviciu, făcut prin Hotărâre de Consiliu Judeţean, dar sunt acelaşi: nu tac şi nu mint” a scris Nicuşor Constantinescu, pe Facebook.

După mai bine de patru ani de la prăbuşirea elicopterului SMURD în Lacul Siutghiol, magistraţii Tribunalului Constanţa l-au condamnat marţi, 7 mai, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. De asemenea, baronul local PSD trebuie să dea înapoi Consiliului Judeţean peste 1 milion de lei ca despăgubiri. Sentinţa nu este definitivă.

Constantinescu Nicusor Daniel
acum aproximativ 2 ani

,Eu nu am crezut că în România vom trăi situația în care oamenii merg la închisoare și tac din gură.”-Victor Ponta,19 mai 2019.
Vezi tu,Victor Viorel,asta-i diferența dintre Mickey Mouse și Big Hunter!
Este nedemn pentru un politician care a contribuit direct la condamnarea liderilor locali ai partidului pe care l-a trădat să mintă,pentru a cerși voturi.
Prin grija ta directă am fost suspendat din P.S.D. în 12 iunie 2015,așa că nu aveam cum să-ți fac confidențe la CEX-ul din 22 iulie 2015,cu atât mai puțin să votez!
Ce am avut de spus,ți-am spus la CEX-ul de la Sinaia,de la hotel Mara.Am fost sacrificat conform listei făcute de nașul tău Maior,sunt condamnat pentru abuz în serviciu,făcut prin Hotărâre de Consiliu Județean,dar sunt același:nu tac și nu mint!
Ar putea fi o imagine cu 5 persoane şi persoane zâmbind
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
60
11
7


Nicuşor Constantinescu: „Sunt chemat fără citaţie la audieri. Se pare ca la DNA Constanta nu exista coronavirus“  

Nicuşor Constantinescu are mai multe condamnări definitive la activ: 5 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor, 5 ani în dosarul Centrului Militar Zonal, 10 ani în dosarul perdelelor forestiere şi 4 ani de închisoare în dosarul elicopterului SMURD prăbuşit pe lacul Siutghiol.”

Citeste mai mult: adev.ro/qlfczi
 

...

Citeste mai mult: adev.ro/qq5yaw

Transparență și opacitate - Tia Serbanescu-16.03.202 Sursă: Revista22

Transparență și opacitate

Suntem în martie, tulpinile de COVID se înmulțesc iar vaccinarea a produs reacții adverse și în coaliție unde relațiile dintre USR și PNL (bazate pe neîncredere reciprocă) s-au tot alterat.



Tia Serbanescu
                                                                                         16.03.2021

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cîțu verifică modul în care a publicat ministrul sănătății date confidențiale privind testările și vaccinările preferențiale (adică pe pile, exact cum și-a procurat și Vlad Voiculescu vaccin antigripal) – fără avizul „instituțiilor abilitate”. Pardon! Le trebuia avizul SRI? VV a pretins că a procedat astfel „pentru transparență”. Aș! A vrut să-l faulteze pe Gheorghiță dar acesta a ripostat: „Informațiile trebuie validate înainte”. Păi, Gheorghiță n-avea decât să le publice el validate, lustruite și corectate – mai ales că și el vrea transparență. Toți iubesc transparența dar fiecare în felul său (nepotrivire de caracter!) - căci și Cîțu „susține transparența”. Glasnost, adică. Dar perestroika? După 4 decenii de la lansare (de către Gorbaciov) transparența și restructurarea au rămas tot vorbe goale în discursurile oficiale. Dar degeaba se ascund datele căci realitatea le găsește. La ATI (Sibiu) pacienții de COVID sunt legați de pat și sedați până mor sufocați iar la Târgu Mureș un medic a murit în aceleași condiții inumane. Probabil că angajații care-și leagă pacienții de moarte iau și sporuri de COVID – murdărind astfel munca medicilor care salvează vieți. Deși vaccinul e un mod de salvare, AUR protestează la adresa vaccinării obligatorii (care e voluntară) doar pentru că protestul e singura sa formă de existență: protestez deci exist. Și delirez: la protest a apărut lozinca „vaccinul te face liber” (în germană) parafrazând o lozincă nazistă iar un senator AUR a elogiat legionarii în parlament. Sinistru! Independentă (adică lăsată de capul ei), Șoșoacă a ajuns la absurd: „Guvernul e neofascist” iar „mascarada pandemiei” bagă țara în carantină de Paști „luându-ne dreptul la religie și credință” drept care “anti-românii” Iohannis și Arafat să plece din țară. Doar Șoșoacă să rămână să ne scoată la lumină căci „suntem un popor asuprit și abuzat de unii abuzați în copilărie”. Iată o indecență pe care Șoșoacă (nefăcându-și probabil nici vaccinul antirabic) și-o permite fiindcă „sunt senator ales de popor”. Păi, Iohannis pe care-l gonește ea este ales de milioane de români și nu de 20.000, ca ea. Scos rapid din minți, Cîțu i-a făcut „teroriști” pe contestatarii luptei cu pandemia. Uite că premierul susține și opacitatea. Curat murdar! Vasăzică n-avem pandemie dar ne vaccinăm în prostie, avem fasciști și teroriști, n-avem dreptul la credință și suntem abuzați. Vai de capul nostru! Ca să rămână și el în film, Ciolacu vrea modificarea Constituției astfel ca, dacă un partid iese de la guvernare, s-avem anticipate. Așa l-o fi sfătuit Dâncu, specialist în sondaje și în fotbal (mai ales) ale cărui idei stau în picioare. În schimb instanța a decis că Udrea poate părăsi țara (în așteptarea sentinței finale) dar ea e dezamăgită de toată lumea. De, așa-i lumea, trecătoare: ieri la căldurică, mâine la răcoare. Până și fostul președinte francez Sarkozy a pățit-o (3 ani de închisoare). Măcar au amintiri frumoase. Au ce-și aminti. Acum s-a bătut monedă cu 200 de ani de la revoluția lui Tudor. Iar în mai se împlinesc 100 de ani de la apariția PCR. Ce trece timpul! Parcă a fost ieri. Sau chiar a fost ieri? Deputatul PSD Daniel Ghiță a recunoscut: „Fantome a trecutului ne urmărește și azi”. Unii chiar au fost prinși. Sunt prizonierii fantomelor.

Pacepa. Scenariile Securității (2) Madalin Hodor | 16.03.2021- Sursa : Revista 22

Pacepa. Scenariile Securității (2)

Madalin Hodor | 16.03.2021

Cazul Pacepa expune o dispută recurentă şi de profunzime, care priveşte tematica mult mai largă a deconspirării Securităţii şi a „războiului pe memorie”.




http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

În jurul documentelor despre Mihai Pacepa care se găsesc în arhiva CNSAS există două mari tabere: cea care le contestă şi cea care le creditează fără discernământ. Există şi un amestec între cele două curente, dar acestea sunt cele principale. Ca observaţie generală trebuie spus că abordarea „pro” sau „contra” nu este nicidecum legată exclusiv de Pacepa, ci este o dispută recurentă şi de profunzime, care priveşte tematica mult mai largă a deconspirării Securităţii şi a gestionării trecutului recent. De fapt, este o dispută în plină desfăşurare (deşi termenul de „război pe memorie” ar fi mai potrivit) legată de modalitatea în care înţelegem să ne gestionăm trecutul.

Ce să credem?

Dacă se vorbeşte despre Pacepa în termenii de „erou” sau „trădător” este şi pentru că, în general, despre subiectele care ţin de temele enunţate se vorbeşte în „alb” şi „negru”, cu partizanatele şi radicalismele de rigoare. Unul dintre principalele motive este, în opinia mea, acela că societatea românească nu este nici pregătită, nici suficient de matură încât să aibă o discuţie serioasă. Altul este că nici nu îşi doreşte discuţia, ea riscând să fie o ameninţare pentru zona de confort construită în ultimii 30 de ani.

Nu este nici locul, nu este nici timpul să dezvolt subiectul şi vă asigur că este unul foarte vast şi dificil, dar cred că sunt utile nişte precizări, nu din altă pricină decât aceea de a nu pierde timpul cititorilor şi a evita comentariile, care de regulă urmăresc aceeaşi rutină a canalizării discuţiei pe făgaşul cel ştiut şi comod.

Cea mai importantă ţine de fundamentul disputei, deci de chiar enunţul problemei. Or, tocmai acest enunţ este fals. Şi cine poate rezolva o problemă cât datele care i se dau sunt greşite? O poate rezolva cu rezultatul greşit. Este, aşadar, produsul anchetei interne declanşate de şefii Securităţii unul „fals” sau unul „real”? Sunt credibile miile de pagini de declaraţii ale celor peste 400 de ofiţeri de Securitate, activi şi în rezervă la data res­pectivă, chemaţi în faţa comisiei de anchetă? Cum le putem verifica?

Răspunsul la prima întrebare este că există declaraţii care nu au nimic de a face cu realitatea, care sunt rezultatul unor poliţe de plătit sau al unor răfuieli vechi între securişti şi există declaraţii care înfăţişează pe deplin realitatea. De exemplu, în prima categorie se înscrie aşa-zisul complot în vederea „suprimării” lui Nicolae Ceauşescu de către „cadrele de conducere” ale Direcţiei de Securitate şi Gardă. Chemat să spună ceea ce cunoştea despre subiectul Pacepa, un ofiţer de Securitate a relatat că i s-a povestit despre existenţa unui atare complot şi că dovada ar fi un raport care se găseşte în arhiva Direcţiei de Contraspionaj. Imediat, membrii comisiei de anchetă intră în alertă şi începe o amplă operaţiune de investigaţie. Este identificat autorul „teoriei”, fost adjunct al Direcţiei de Securitate şi Gardă, şi este chemat de urgenţă la audieri. Colonelul pune pe hârtie un raport de zeci de pagini, indicând numele unor ofiţeri din fosta şi actuala conducere a direcţiei implicaţi în „complot”. După câteva luni de investigaţii, concluziile sunt următoarele: colonelul a inventat situaţia, pornind de la o dispută personală şi pe fondul degradării stării sale de sănătate (a se citi că era pur şi simplu nebun). Raportul nu exista în arhivă, nimeni de la Direcţia de Contrainformaţii nu primise aşa ceva vreodată. Cum se întâmplă, exista un sâmbure de adevăr de la care se brodase povestea aiuritoare, anume că, nemulţumit că fusese pensionat anticipat, „organizatorul complotului” afirmase la un chef că „mai bine îi împuşcam (n.n. - conducerea superioară de partid) când am avut ocazia”.

Este doar un exemplu, mai sunt destule altele, mai greu de demontat, care ar putea duce la concluzia că tot ceea ce este consemnat în documentele anchetei este fals. Că nu este aşa se poate constata prin aplicarea celei mai simple metode din arsenalul oricărui istoric sau jurnalist: verificarea surselor şi confruntarea lor. Adică „săparea” în arhivă după persoanele menţionate, dosarele lor, faptele menţionate. Refacerea traseului unei informaţii, adică tot ceea ce ar fi putut face comisia de anchetă din 1978, dacă acesta ar fi fost scopul ei, şi cei care au scris despre subiect, dacă ar fi intrat vreodată în arhiva CNSAS. În urma acestui proces, care în general scapă din vedere celor care au scris despre subiectul „fuga lui Pacepa” bazându-se doar pe dosarul anchetei şi pe cărţile lui, rezultă o cu totul altă imagine. Cea despre care vorbeam. Unele informaţii sunt false, altele sunt reale, unele documente sunt credibile, altele, nu. Ceea ce se poate vedea în liniile urmărite de comisia de anchetă.

Două poveşti care nu au ţinut

Spuneam că în ancheta „fugii” lui Pacepa s-au urmărit trei linii principale, care urmau să se constituie în capete de acuzare împotriva lui: 1) că ar fi fost agent CIA încă din anii ’50; 2) că ar fi fost unul dintre principalii promotori ai corupţiei în aparatul de Securitate; 3) că ar fi fugit pentru că şi-a însuşit banii „afacerii Fokker”.

Pentru că este mult mai simplu, voi începe cu primul şi al treilea punct. Acuzaţia că Ion Pacepa ar fi fost recrutat de către CIA în anii ’50 porneşte de la unul dintre cele mai cunoscute şi răsunătoare eşecuri ale DIE în Germania Federală, anume arestarea şi judecarea ca „spioni” a maiorilor Constantin Horobeţ şi Ştefan Ciuciulin în anul 1958. Nu intru în detaliile acestei afaceri de spionaj sfârşite foarte prost pentru Securitate, căci despre ea s-a scris pe larg începând cu Mihai Pelin şi a sa reproducere a punctului de vedere al colegilor trădaţi de „Vintilă”. Ceea ce este relevant pentru subiect este că dată fiind prezenţa lui Mihai Pacepa acolo în calitate de „ataşat comercial”, în realitate ofiţer sub acoperire al rezidenţei din Frankfurt a DIE, şi dat fiind faptul că el s-a ocupat de negocierea eliberării şi aducerii celor doi ofiţeri înapoi în ţară, s-a încercat punerea eşecului în cârca lui. Mai precis, s-a căutat „dovedirea” faptului că deconspirarea celor doi a fost rodul legăturilor lui Pacepa cu serviciile de informaţii occidentale (CIA). Adus în 1978 în faţa comisiei de anchetă şi tentat cu promisiunea reintegrării între cadrele active ale DIE (fusese dat afară din Securitate, încarcerat şi ulterior ajunsese să lucreze la o fabrică de cărămizi), Constantin Horobeţ a spus exact ce doreau anchetatorii să spună şi l-a indicat pe Pacepa ca vinovat şi ca „spion american”.

Cu toate că era cea mai facilă şi acoperitoare explicaţie ce putea fi servită, ideea că Pacepa a fost agent CIA înainte de a fugi a fost abandonată. Pur şi simplu nu exista nicio dovadă, nici măcar una inventată, care să stea în picioare. Cu toată „bunăvoinţa”, incompetenţa celor doi, care au încercat să şantajeze o româncă pentru a obţine informaţii de la soţul ei (militar american), adevărată cauză a eşecului, nu a putut fi trecută în contul lui Pacepa. Piatra de temelie a teoriei, care trebuie spus că este vehiculată cu ardoare şi astăzi, a fost abandonată.

Cum repede a fost abandonată şi ideea că Pacepa a fugit cu banii „afacerii Fokker”. Documentele strânse arătau dincolo de orice dubiu altă realitate. Negocierile intraseră deja în impas cu mult înainte de fuga lui planificată, iar acest fapt nu se datora doar unor chestiuni concrete, adică cerinţelor nerealiste ale Bucureştiului şi posibilităţilor limitate ale lui Rolf Spitra, un afacerist cu reputaţie îndoielnică ales pentru a intermedia toată chestiunea, cât mai ales unei situaţii generale. Credibilitatea regimului de la Bucureşti, pe care se bazase întreaga perioadă de „relaţii fructuoase cu Occidentul”, intrase deja în declin. Şi odată cu ea şi disponibilitatea unor mari firme occidentale de a trata cu reprezentanţii DIE, cei care erau folosiţi de regulă pe post de „oameni de afaceri”. Practic, Pacepa nu avea cum să sară peste faptul că foştii parteneri occidentali nu mai înghiţeau povestea „disidenţei lui Nicolae Ceauşescu” şi nu mai erau dispuşi să tolereze încălcările flagrante de către acesta a acordurilor internaţionale privind drepturile omului (România semnase Acordul de la Helsinki în 1975).

Nici Nicolae Ceauşescu, nici Securitatea, dacă se poate vorbi de circumstanţe atenuante, nici ceilalţi lideri politici din Est, inclusiv cei sovietici, nu au înţeles niciodată, şi asta până în 1989, că respectivul acord nu era o simplă bucată de hârtie, un fel de concesie fără importanţă pe care o pot face Occidentului în schimbul unor relaţii economice profitabile. Astfel, Bucureştiul a fost incapabil să simtă şi să înţeleagă de unde veneau cu adevărat problemele, interpretând criticile şi ulterior condamnările şi sancţiunile pe tema încălcării drepturilor omului ca fiind o pură chestiune propagandistică, ba chiar o dovadă de rea-credinţă din partea Vestului.

Astfel, cu siguranţă eşecul „afacerii Fokker” avea în mică măsură de a face cu Pacepa sau cu partenerul său Spitra, cât mai curând anunţa începutul sfârşitului „epocii de aur” pe arena internaţională. Avea să fie şi sfârşitul „epocii de aur” a DIE, căci lipsiţi de posibilităţile politice deschise de bunăvoinţa Occidentului, „spionii” responsabili de „aport tehnologic” nu au mai avut acces la documente care puteau fi furate. Fuga lui Pacepa le-a dat o mare lovitură, dar închiderea porţilor şi începutul izolării politice a României lui Nicolae Ceauşescu a fost adevăratul capac.

Au continuat şi după 1978 practicile, dar cu parteneri economici şi politici din ce în ce mai dubioşi, adâncindu-se în afaceri mafiote şi corupţie endemică.

Asta, deşi în 1978 au încercat să spună că în regimul comunist existase un singur corupt: Pacepa. //

(Va urma)

TAGS:

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima