Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

miercuri, 20 ianuarie 2021

Epigonii - Tia Serbanescu - 19.01.2021 - Sursă. Revista 22

Epigonii

A doua etapă de vaccinare a început de ziua lui Eminescu iar cel care a deschis-o a fost Iohannis: “Ca să înțeleagă toată lumea că m-am vaccinat”.


Tia Serbanescu19.01.2021
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

 ”  Putea să se vaccineze de două ori (în ambele brațe, mai ales că bicepșii săi au făcut senzație pe micile ecrane) – pentru a fi și mai convingător întrucât sunt destui sceptici. Tudose susține că „au rămas 100.000 de doze nefolosite” dar ministrul Voiculescu l-a contrazis („este fals, poate să fi rămas câteva doze”) după care a mărturisit: „Eu am luat vaccin antigripal pe pile”. Așa a luat și ministerul. Col. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul vaccinării naționale anti-COVID, a fost mai precis: „S-au pierdut 272 de doze” dar s-a pierdut timp cu hârtiile care „se completează de mână, ad labam, cu nume și prenume”. Ad labam? Așa vă învață la armată, Gheorghiță? Când Gheorghiță o dă în metru antic, se mai pierde o doză – de încredere. Iohannis e mulțumit de vaccinare, în care s-a implicat și BOR trimițând preoților broșuri cu informații despre vaccin. Dezamăgită de BOR, Șoșoacă s-a declarat apărătoarea ortodoxiei de orice act medical după care a confiscat mediatic moartea actorului Stanoevici (răpus din păcate de covidul în care nu credea) făcând scandal, petiții și acuzații aberante. Așa că Șoșoacă a fost pomenită mai mult decât Stanoevici. Urât! Și „premierul” AUR, ultra-naționalistul Călin Georgescu, s-a filmat în timp ce-și căuta imunitatea „în natură” înotând într-un lac din Austria. Exact ca Putin și Lukașenko (tot KGB, tot KGB?) numai că aceștia nu fug după imunitate în străinătate. Dacă AUR nu crede în vaccin, liderii coaliției se înțeapă zilnic întrucât, cum ne-a lămurit Iohannis, „coaliția e un organism viu unde nu sunt dispute, sunt discuții și se cristalizează soluții”. Unele soluții sunt nocive. Vicepremierul Kelemen, care a jurat să apere unitatea României, a reluat tema autonomiei Ținutului Secuiesc. Perseverență diabolică. Exact când guvernul împărțea funcții și schimba politic directorii de școală numiți tot politic, CCR a anunțat că majorarea pensiilor cu 40% este constituțională. Sigur că e. Întrebarea e dacă e și posibilă, iar Iohannis a răspuns anticipat: „Nu putem vorbi de majorări în criza economică; nu e austeritate, nu se taie pensii și salarii”. Ci se indexează“cu rata inflației“ a precizat Raluca Turcan promițând „o nouă lege a pensiilor care să aducă echitate”. Ea va fi gata odată cu autostrada Comarnic Brașov și Procesul Revoluției. Acum începe anchetarea lui Tăriceanu (după 13 ani în care a fost salvat de funcții și de parlament) pentru luare de mită. De, dacă dosarul i se judeca la timp, acum era deja liber. Aflat după gratii la Chișinău, fostul parlamentar Rizea a dezvăluit că „Băsescu a fost ajutat de sistem să câștige alegerile”. Mersi! Care președinte n-a fost ajutat? Ministrul justiției Stelian Ion chiar își dorește ca „tehnica de interceptare a SRI să fie folosită în cazul infracțiunilor grave”. Foarte bine, dacă tot face jocuri politice, afaceri grase și întreține acoperiți (în presă și peste tot), SRI măcar să prindă mafioții. Doar are ca deviză „Patria a priori”. A fortiori! Cu atât mai mult. Dar când cultura n-are prioritate, crește impostura. Iulian Bulai e convins că „Eminescu ar fi semnat inițiativa USR Fără Penali”. Bulai e în urmă. Eminescu a semnat-o în 1878. Așadar, ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Să scapi de pandemie. Vaccinează-te, române! Dacă ai unde. //

marți, 19 ianuarie 2021

Excepţionalismul american: Ce legătură are cu România? - Sabina Fati - Deutsche Welle - 19 ianuarie 2021, 18:12 - Sursă: Adevărul.ro


http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Excepţionalismul american: Ce legătură are cu România? 

19 ianuarie 2021, 18:12 

Sabina Fati - Deutsche Welle  

  Pentru România nu e neapărat importantă culoarea politică a locatarului de la Casa Albă, câtă vreme SUA garantează securitatea europenilor în general şi a României în special.  

   Legătura României cu Statele Unite face parte dintr-un fel de geografie sacrosantă. Niciun politician autothon nu-şi permite să abdice de la această viziune în care ţara, ca întotdeauna în istoria ei, are nevoie de un protector, iar Washington-ul e singurul care poate juca acest rol, dincolo de NATO şi UE, unde deciziile se iau greu şi doar în unanimitate. 

     În politica externă a Statelor Unite, România a început să devină importantă pe măsură ce Turcia dădea semne de slăbiciune, atât în ambiţiile ei, cât şi în favorurile făcute Rusiei. Aşa că România a devenit pentru americani un punct de observaţie la Marea Neagră, mai credibil decât Turcia, la fel cum la Marea Mediterană o bază militară din Creta ar putea lua locul faimoasei Incirlik. 

  Pentru România nu e neapărat importantă culoarea politică a locatarului de la Casa Albă, câtă vreme SUA garantează securitatea europenilor în general şi a României în special.  

  Joe Biden a fost de trei ori în România: ca senator în 1999 şi ca vicepreşedinte al SUA în 2009 şi în 2014, perioadă în care a avut o amiciţie specială cu Traian Băsescu. Imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, Biden a dat asigurări la Bucureşti că România este protejată: „Puteţi conta pe noi. Punct! Noi facem ceea ce spunem şi spunem ceea ce gândim. Azi, agresiunea din Crimeea la mai puţin de 250 de mile de teritoriul românesc şi de graniţele NATO ne reaminteşte de ce avem nevoie de NATO şi de ce locul României este în NATO. Graniţele Europei nu trebuie să mai fie schimbate niciodată sub ameninţarea armelor.” 

  Sub preşedinţiile democrate, România a fost mereu favorizată: în 1997 SUA şi România semnează Parteneriatul Strategic, iar Bill Clinton face o vizită fulger la Bucureşti, după summit-ul NATO de la Madrid, unde România tocmai fusese refuzată. Apoi, un alt preşedinte democrat, Barack Obama, a hotărât amplasarea scutului antirachetă în România şi Polonia, nu în Cehia şi Polonia cum era planul iniţial. În 2014, când lucrurile s-au complicat din pricina agresiunii Rusiei în Ucraina, tot Obama a spus că SUA trebuie să consolideze flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice aşa că Washington-ul a sponsorizat apariţia bazelor aeriene de la Kogălniceanu, la Marea Neagră şi de la Turda, în Transilvania, şi a trimis o mie de soldaţi în România.  

  După cum a explicat fostul preşedinte Traian Băsescu, sub Barack Obama, când Joe Biden era vicepreşedintele său, „au fost puse bazele transformării Mării Negre într-un punct vital de securitate pentru SUA şi NATO”. 

   România are în plan noi dezvoltări pe această direcţie, amplasări de rachete Patriot, pentru securizarea întregului litoral, plus alte cumpărături militare, şi aşteaptă investiţiile americane promise de ambasadorul american demisionar Adrian Zuckerman la centrala nucleară de la Cernavodă: 7 miliarde de dolari, pentru construirea reactoarelor trei şi patru.

  Cu toate că Parteneriatul Strategic are o componentă economică semnificativă, schimburile comerciale anuale rămân modeste între România şi SUA, doar 3 miliarde de dolari în ultimii trei ani, spre deosebire, de pildă, de cele româno-chineze care depăşesc 5 miliarde de euro anual, dar cu un deficit considerabil pentru România. 

                                                                                         Joe Biden

   E greu de crezut că axa Bucureşti-Washington se va modifica în perioada imediat următoare, mai ales că la arhitectura ei actuală a contribuit din plin chiar Joe Biden, care cunoaşte turbulenţa insidioasă a Rusiei, reflexele ei expansioniste şi revanşa pe termen lung pe care vrea să o aplice regiunii.   

   Pentru România, riscul ar fi ca America să se întoarcă spre sine şi să abandoneze jocul global de putere, dar această tendinţă nu poate avea loc cu un preşedinte care a trecut prin Războiul Rece. Există, totuşi, complicaţii interne care ar putea afecta sau temporiza planurile strategice americane în care România este parte. Sfârşitul excepţionalismului american ar avea efecte imediate şi negative asupra axei Washington-Bucureşti. 

      Incidentele de la Capitoliu din 6 ianuarie au avut ecouri în România şi i-au făcut pe mulţi lideri de opinie şi chiar pe unii şefi de partide să devină dilematici: vehemenţa autohtonă s-a împărţit în două curente de opinie, ireconciliabile, pe reţelele sociale, dar şi în presa scrisă sau la televiziunile de ştiri, de o parte politcienii şi liderii de opinie care au vorbit despre fascism sau au comparat ce s-a întâmplat la Washington cu mineriadele din anii 90, iar de cealaltă parte, cei care au fost enervaţi de relatările incomplete ale presei tradiţionale americane, de invocarea unei insurecţii, în absenţa oricăror elemente care să o definească, dar mai ales de decizia Facebook şi Twitter de a inaugura o perioadă de cenzură prin interzicerea lui Donald Trump. Pentru cei care au trăit în comunism, interzicerea opiniilor cuiva e mult mai dureroasă decât pentru cei care s-au bucurat permanent de libertate. 

   Aşa că, în România, fronturile de luptă au fost cumva împărţite şi ideologic, dar şi în funcţie de generaţii sau oportunisme, fiindcă cele mai multe figuri publice s-au aruncat pe platforma vagonului care mergea împotriva lui Trump, pe toate planurile, vorbind inclusiv despre fragilitatea democraţiei americane, despre decăderea ei şi despre pericolul în care se află. 

       S-ar putea să nu avem, încă, de a face cu „Sfârşitul excepţionalismului american”, pe care îl definea în urmă cu aproape 50 de ani celebrul sociolog de la Harvard, Daniel Bell, prin „sfârşitul imperiului, slăbirea puterii, pierderea credinţei în viitorul naţiunii”, prin „înmulţirea tensiunilor interne” şi a „crizelor structurale profunde, politice şi culturale, care s-ar putea să se dovedească mai greu de rezolvat decât problemele economice” („The End of American Exceptionalism”, 1976). 

   Între timp, SUA au depăşit o serie de crize interne şi externe şi au supravieţuit, demonstrându-şi excepţionalismul. 

 Sabina Fati - Deutsche Welle
în afara sublinierii cu bleau deschis ( Incidentele de la Capitoliu din 6) celelalte sublinieri cu bleu marin sunt efectuate de blogger-ul Sille this Millennium

Riley June Williams spotted directing rioters inside the Capitol

Asaltul de la Capitoliu. O tânără este suspectată că a vrut să vândă serviciilor secrete ruseşti laptop-ul furat din biroul lui Nancy Pelosi - VIDEO - de Valentin Bolocan - de 18 ianuarie 2021, 21:43 - Sursă : Adevărul.ro


                                                                               FOTO Captură video
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Asaltul de la Capitoliu. O tânără este suspectată că a vrut să vândă serviciilor secrete ruseşti laptop-ul furat din biroul lui Nancy Pelosi - VIDEO 

18 ianuarie 2021, 21:43

de

Valentin Bolocan

    O femeie de 22 de ani este suspectată că a încercat, fără succes, să vândă serviciilor secrete ruseşti laptop-ul şefei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, furat în timpul asaltului asupra Captoliului, în 6 ianuarie.

            Potrivit actului de acuzare, consultat de AFP, Riley June Williams, din Pennsylvania, făcea parte dintre persoanele care au pătruns în Capitoliu în acea zi.   

   Imagini difuzate de televiziunea britanică ITV arată o tânără femeie, a cărei identitate a fost confirmată chiar da mama sa, îndemnând mulţimea să se deplaseze la etajul clădirii.   

   Un martor anonim, interogat de autorităţile americane, afirmă că a văzut alte înregistrări în care Riley Williams lua un laptop din biroul lui Nancy Pelosi.   

    Potrivit acestui martor, citat în actul de acuzare, care afirmă că este un fost prieten al tinerei, aceasta din urmă voia să trimită laptopul unui contact din Rusia pentru a-l vinde serviciilor secrete externe ruseşti (SVR), arată hotnews.ro. Operaţiunea a eşuat în cele din urmă, din motive neprecizate, iar Riley Williams ar fi în continuare în posesia computerului sau l-a distrus.   

   Un mandat de arestare a fost emis pe numele tinerei, despre care mama sa spune că a plecat de acasă.   Actul de acuzat nu reţine pentru moment la adresa lui Riley Williams decât acuzaţiile de intrare prin efracţie şi tulburarea ordinii publice, dar nu şi furtul.   

      Aproape 70 de persoane au fost deja inculpate după evenimentele din 6 ianuarie, potrivit departamentului american al Justiţiei.   

      Capetele de acuzare merg de la intrarea prin efracţie la port de arme interzise şi agresarea agenţilor forţelor publice.  

<iframe width="640" height="350" src="https://www.youtube.com/embed/Fsn9OOGVyr8" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
    
cuvinte cheie:capitoliu trump biden asaltul de la capitolui rusia spioni rusi
Citeste mai mult: adev.ro/qn59qj

Donald Trump pleacă de la Casa Albă drept cel mai nepopular preşedinte american de după 1945 - de George-Andrei Cristescu - 19 ianuarie 2021, 01:44- Sursă : Adevărul.ro


                                                               Donald Trump la Casa Albă
                                                             / FOTO EPA-EFE / Chris Kleponis
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Donald Trump pleacă de la Casa Albă drept cel mai nepopular preşedinte american de după 1945

 19 ianuarie 2021, 01:44
de
George-Andrei Cristescu

     Tulburătoare şi teribil de interesante sunt perspectivele deschise luni prin declaraţia lui Markus Ferber (PPE), purtător de cuvând al Comitetului pentru probleme economice şi monetare din Parlamentul European, prefaţând publicarea unui document foarte aşteptat al Comisiei Europene, aşteptat cu înfrigurare pe pieţele financiare deoarece va marca schimbări profunde de orientare în spiritul întăririi şi obţinerii unei independenţe

  Doar 34% dintre americani au opinii favorabile despre activitatea sa, potrivit unei anchete a Institutului Gallup publicate luni. 

  Anterior, cel mai mic procent de americani cu atitudini favorabile faţă de Trump a fost înregistrat în 2017, atunci când preşedintele încă în exerciţiu atinsese pragul de 35%, în special în contextul violenţelor de la marşul extremei dreapta americane, la Charlottesville, în Virginia. 

  Procentul nu este cel mai mic din istorie, distincţia aceasta fiindu-i rezervată lui Harry Truman (32% opinii favorabile), Trump fiind la egalitate cu George W. Bush şi Jimmy Carter pe locul al doilea. În schimb, dacă privim la media pe cei patru ani de mandat, popularitatea lui Trump este de 41%, cea mai scăzută printre toţi preşedinţii incluşi în studiile Gallup, care măsoară acest indicator de la Harry Truman, şeful de stat american cel mai puţin popular până în prezent (45,4% între 1945 şi 1953).   

       De altfel, Institutul Gallup, care măsoară din 1938 popularitatea liderilor de la Casa Albă de-a lungul mandatelor acestora, a subliniat că Donald Trump este singurul preşedinte care nu a atins niciodată pragul de 50% opinii favorabile despre activitatea sa.   

  Donald Trump şi-a început mandatul cu 45% păreri favorabile, înainte de a ajunge la 49% la începutul lui 2020 şi la 46% înainte de alegerile de la 3 noiembrie.   Erodarea din ultimele luni vine pe fondul contestării alegerilor prezidenţiale, a lipsei de rezultate în lupta cu pandemia de COVID-19 şi a atacului asupra Capitoliului a susţinătorilor săi, incitat de către acesta.   Joe Biden îşi va începe mandatul de preşedinte al Statelor Unite pe 20 ianuarie. 

cuvinte cheie:donald trump casa alba popularitate presedinte american statele unite
Citeste mai mult: adev.ro/qn5kw1

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima