Poreclă Sile this Millennium Pseudonime sile_this_millennium

marți, 12 ianuarie 2021

Un senator democrat a cerut Pentagonului să verifice dacă au participat militari la asaltul asupra Capitoliului - 12 ianuarie 2021, 12:12 - de Cristina Ene - Sursă: Adevărul.ro


                                                  Poliţiştii americani securizează clădirea Capitoliului din Washington 
                                                                                            FOTO EPA-EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Un senator democrat a cerut Pentagonului să verifice dacă au participat militari la asaltul asupra Capitoliului 

12 ianuarie 2021, 12:12

de

Cristina Ene


   Un senator democrat a cerut Pentagonului să ancheteze dacă au fost implicaţi militari activi sau în rezervă în incidentele violente din ziua validării victoriei lui Joe Biden în Congres, în contextul în care un oficial al Apărării a confirmat că există îngrijorări în acest sens.

Senatorul democrat american Tammy Duckworth a cerut, luni, Departamentului Apărării să investigheze dacă militari activi sau în rezervă au fost implicaţi în violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu, catalogând incidentele drept "tentativă de lovitură de stat", potrivit Mediafax.   

  "Dacă informaţiile se dovedesc a fi reale, situaţia ar fi o insultă ruşinoasă la adresa vastei majorităţi a militarilor care îşi slujesc cu onoare naţiunea în conformitate cu valorile esenţiale ale respectivelor servicii militare", a arătat Tammy Duckworth.  

     Tammy Duckworth a subliniat că "sunt necesare acţiuni adecvate pentru tragerea la răspundere în conformitate cu regulamentele militare" a angajaţilor din domeniul apărării care au fost implicaţi în violenţe.   

    Într-o scrisoare trimisă secretarului interimar al Apărării, Chris Miller, senatorul Tammy Duckworth a cerut Pentagonului să colaboreze cu agenţiile federale şi cu Poliţia Capitoliului în investigaţie, scrie Mediafax.  

    Secretarul armatei Ryan McCarthy a confirmat duminică că 25 de persoane sunt acuzate de terorism după asaltul de la Capitoliu, în care au murit cinci persoane, între care şi un ofiţer al Poliţiei Capitoliului şi un fost veteran al Forţelor Aeriene din California, o susţinătoare a preşedintelui Donald Trump, Ashli Babbitt.   Un veteran de armată a fost arestat zilele trecute după ce a fost identificat de FBI printre cei care au pătruns în Capitoliu. Acesta a fost filmat în echipament militar ţinând în mâini cătuşe flexibile.  

citeste totul despre: pentagon ancheta pentagon militari asalt capitoliu veterani ai armatei sua violente
Citeste mai mult: adev.ro/qmtfb3
notă:
Sublinierile   cu culoarea bleau aparțin  și  blogger-ului Sile this Millennium 
  

Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna -Marti, 12 Ianuarie 2021, ora 11:45 - Sursă : Ziare.com


Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Departamentul de Stat anunta sfarsitul mandatelor lui Trump si Pence cu noua zile mai devreme; Buzzfeed dezvaluie ca este vorba despre un "angajat nemultumit"; Pompeo cere o ancheta interna

Marti, 12 Ianuarie 2021, ora 11:45



  
Site-ul Departamentului de Stat american a provocat o emotie pe retelele de socializare, dupa ce a publicat, pentru scurt timp, o biografie a presedintelui in exercitiu si mesajul "mandatul lui Donald J. Trump s-a incheiat (luni) la 11/01/2021, la ora (locala) 19.40 (marti, 2.49, ora Romaniei)", relateaza AFP.

Miliardarul republican, infrant in alegerile prezidentiale de la 3 noiembrie, ramane insa in functie pana la 20 ianuarie, ziua investirii succesorului sau democrat Joe Biden - cu noua zile mai tarziu decat anunta Departamentul de Stat pe site.

Insa, in urma asaltului sangeros de saptamana trecuta al sustinatorilor sai la Capitoliu, indemnurile la demisia lui Donald Trump s-au multiplicat, inclusiv in randul unor alesi republicani, iar democratii au lansat un demers legislativ in vederea destituirii sefului in exercitiu al statului.

Departamentul de Stat a anuntat, de asemenea, pe site, sfarsitul mandatului vicepresedintelui Mike Pence.

Un mesaj care anunta "dificultati tehnice" a fost postat pe pagina respectiva.

Contactat de AFP, Departamentul de Stat american nu a dat explicatii.

Potirivt site-ului Buzzfeed, care citeaza doi diplomati sub protectia anonimatului, un "angajat nemultumit" a efectuat aceasta schimbare in biografia presedintelui Donald Tump si vicepresedintelui Mike Pence.

Secretarul de Stat american a cerut sa se deschida o ancheta interna in vederea identificarii autorului.


CITESTE SI:

Inca o palma data lui Donald Trump. Anuntul facut de o importanta banca europeana
Citeste mai multe despre Donald Trump demitere SUA
Sursa: NEWS.RO


SUA: Intr-o discutie privata, Trump spune ca nu simpatizantii sai au invadat Capitoliul si a dat vina pe "oameni ai Antifa" - de Alina Toma - Marti, 12 Ianuarie 2021, ora 09:57- Sursă : Ziare.com


SUA: Intr-o discutie privata, Trump spune ca nu simpatizantii sai au invadat Capitoliul si a dat vina pe "oameni ai Antifa"
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

SUA: Intr-o discutie privata, Trump spune ca nu simpatizantii sai au invadat Capitoliul si a dat vina pe "oameni ai Antifa"



     Presedintele american Donald Trump a dat vina pe "oameni ai Antifa", intr-o discutie privata, pentru invadarea Capitoliului miercurea trecuta, desi imaginile video si dovezile documentare arata clar ca protestatarii erau intr-o proportie covarsitoare sustinatorii sai, relateaza site-ul de stiri Axios, citat de Reuters.
  
  Trump a facut aceasta afirmatie intr-o discutie telefonica de peste 30 de minute pe care a avut-o luni dimineata cu liderul minoritatii republicane din Camera Reprezentantilor, Kevin McCarthy, a transmis Axios, care citeaza un oficial de la Casa Alba si o alta sursa aflata la curent cu respectiva convorbire.

Cu toate acestea, McCarthy i-a spus lui Trump in discutie, care conform Axios a fost tensionata si purtata pe un ton agresiv pe alocuri, ca "nu este Antifa (miscare de stanga antifascista si antirasista - n.red.), sunt MAGA, stiu asta pentru ca am fost acolo".

  MAGA ii desemneaza pe sustinatorii lui Donald Trump, fiind acronimul in limba engleza al sloganului folosit de presedintele republican in exercitiu in campaniile sale electorale, "Make America Great Again" - "Sa facem America mareata din nou".

De asemenea, McCarthy l-a sfatuit pe Trump sa il sune pe Joe Biden, sa se intalneasca cu presedintele ales si sa lase o scrisoare de bun-venit in biroul de la Casa Alba pentru succesorul sau, conform relatarii.

Reuters precizeaza ca, pana la scrierea articolului, Casa Alba nu a raspuns solicitarii de a comenta relatarea din Axios. Nici reprezentantii lui McCarthy nu au putut fi contactati deocamdata.

Invadarea Capitoliului saptamana trecuta de catre sustinatorii lui Trump a intarziat certificarea victoriei lui Biden.

Trump, care a contestat, fara dovezi, validitatea victoriei in alegeri a lui Biden, initial a salutat protestul sustinatorilor sai, dar apoi a condamnat violentele.

Sursa: AGERPRES

notă:
Sublinierile   cu culoarea bleau aparțin  și       blogger-ului Sile this Millennium 

Donald Trump și Mike Pence, întâlnire în toiul serii în Biroul Oval. Ce mutare au pregătit - Autor: Adrian Dumitru - 12 ianuarie 2021, 07:44 - Sursă : Evenimentul zilei



http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Donald Trump și Mike Pence, întâlnire în toiul serii în Biroul Oval. Ce mutare au pregătit




Preşedintele american Donald Trump şi vicepreşedintele Mike Pence s-au întâlnit luni seară în Biroul Oval, a declarat pentru AFP un oficial american.


Donald Trump și Mike Pence, întâlnire în toiul serii în Biroul Oval. A fost prima întrevedere între Donald Trump şi Mike Pence după violenţele de miercuri de la Capitoliu. Conform informațiilor apărute imediat după întâlnirea care alimentează noi zvonuri, cei doi au avut o „conversaţie bună”.

Potrivit oficialului care a făcut dezvăluirile, Donald Trump nu intenţionează să demisioneze. Cel puțin nu înainte de încheierea mandatului său, care are loc pe 20 ianuarie.

La rândul său, vicepreşedintele american nu intenţionează să îl îndepărteze din funcţie pe Donald Trump. Mike Pence ar putea să o facă prin invocarea celui de-al 25-lea amendament al Constituţiei americane. L-ar declara pe Donald Trump, cu sprijinul principalilor săi miniştri, incapabil să îşi îndeplinească funcţia.



Ce spun Donald Trump și Mike Pence

Preşedintele şi vicepreşedintele „au reiterat că cei care au încălcat legea şi au invadat Capitoliul nu reprezintă mişcarea “America First” susţinută de 75 de milioane de americani”, a spus oficialul.„S-au angajat să îşi continue munca pentru ţară până la sfârşitul mandatului”, a adăugat sursa citată.


În pofida presiunilor liderului de la Casa Albă, Mike Pence a anunţat miercuri într-o scrisoare că nu se opune în faţa Congresului validării rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Aceste declarații au stârnit furia preşedintelui şi a susţinătorilor săi.


Cum l-a criticat Donald Trump pe Mike Pence

Deși acum relațiile între cei doi ar fi bune, în trecutul nu îndepărtat Donald Trump l-a contrat dur pe vicepreședintele SUA. „Mike Pence nu a avut curajul să facă ceea ce ar fi trebuit să facă. Doar pentru a ne proteja ţara şi Constituţia”, a scris pe Twitter Donald Trump. Asta în timp ce susţinătorii săi invadau clădirea Capitoliului.

Înregistrările video postate pe reţelele de socializare arată o mulţime compactă. Masa scanda “Spânzuraţi-l pe Mike Pence” în faţa Capitoliului. Alţi activişti care au pătruns în clădirea Congresului urlau că vicepreşedintele a fost un “laş”, potrivit New York Times.

luni, 11 ianuarie 2021

Armata americană anchetează un ofiţer activ de la forţele speciale (operaţiuni psihologice) care a condus un grup de 100 persoane la protestul din Washington - Autor : Cristian Unteanu - 11 ianuarie 2021, 12:06 - Sursă : Adevărul.ro

                                                              Doamna căpitan Emily Rainey (foto)

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html


Cristian Unteanu :

Armata americană anchetează un ofiţer activ de la forţele speciale (operaţiuni psihologice) care a condus un grup de 100 persoane la protestul din Washington 

 
FOTO AFP

11 ianuarie 2021, 12:06

    Lucrurile intră deja în zona tenebroasă unde se spune că s-ar putea proiecta, organiza şi ordona trecerea la acţiuni ca cea care au zguduit recent America şi au uluit opinia publică internaţională, poate preludiu la intrarea într-un timp al violenţelor nestăpânite care, la limită, să evolueze în confruntări preludiu al războiului civil.

  Scenariu-catastrofă? Evident. Dar, după ultimele evenimente , nimic nu mai pare totalmente imposibil deoarece, pentru prima oară, este pusă în evidenţă, la modul cel mai oficial, prezenţa unui ofiţer activ din Grupul 4 aeropurtat de operaţiuni de război psihologic care a condus un grup de persoane din Carolina de nord la manifestaţia din Washington care, răspunzând apelurilor adresate de Trump, a pornit în marş pentru ocuparea Capitoliului. Şi mai apar ofiţeri rezervişti, poliţişti. Iar anchetele se deschid în flux continuu

  Nivelul I de ameninţare: implicarea unor elemente ale poliţiei

     Un material apărut în Washington Post spune că „ofiţeri de poliţie şi cel puţin un gradat superior din diverse departamente de poliţie din SUA sunt ameninţaţi cu darea afară, suspendarea sau alte pedepse disciplinare din cauza implicării lor în mişcarea haotică de la Washington. Departamentele de poliţie din statele Washington, California şi Texas au anunţat demararea unor investigaţii bazate pe postări video, fotografii şi alte probe precum şi pe ceea ce se aşteaptă să apară în zilele următoare... În Seattle, Adrian Diaz, şeful ad-interim al poliţiei a confirmat că cel puţin doi ofiţeri de poliţie au fost suspendaţi administrativ şi puşi la dispoziţia unităţii de investigaţii interne a poliţiei ...Thomas Goldie, un ofiţer din cadrul Zelienopole Borough Police Department, se află şi el sub anchetă după ce s-au primit fotografii care demonstrează că participase la mitingul de la Washington purtând o pălărie pe care era înscris «TRUMP MAGA 2020 f...your feelings», aşa cum raportează CBS Pittsburg...În Texas, biroul şerifului din San Antonio a fost printre primii care au anunţat o anchetă internă asupra unui poliţist, iar Roxanne Mathai, şerif adjunct în Bextan County este sub anchetă după ce a postat pe FB un filmuleţ cu ea, lângă Capitoliu, înfăşurată într-un steag american, în momentul protestelor violente.“

  
Nivelul doi de ameninţare directă: participarea unor ofiţeri activi sau în rezervă la insurecţia asupra Capitoliului

                                                           Doamna căpitan Emily Rainey (foto)

            Doamna căpitan Emily Rainey (foto) este, cum spuneam, membru al uneia dintre unităţile de elită ale armatei americane, specialistă în operaţiuni de război psihologic şi face parte dintr-o unitate care este instruită pentru a participa la operaţiuni de propagandă, producţie media în sprijinul unor operaţiuni strategice şi a unora tactice de diseminare de informaţii false. Deţin capacitate de tipărire de mare putere, de la instalaţii portabile până la altele, de linia a treia, cu foarte mare capacitate, deţin capacitate de producţie audio şi studiouri de emisie radio şi video.

       Unitatea din care face parte doamna căpitan Rainey are baza la Fort Bragg şi face parte din 1st Special Forces Command (Airborne) din cadrul US Army Special Operation Command, are în structură o companie de comandă, 5 batalioane de sprijin şi un batalion PSYOPS pentru operaţiuni de diseminare. Dispune de 1100 de soldaţi şi 57 de civili analişti.

  În apărarea sa, Rainey spune că, într-adevăr a fost la Washington şi că a participat la mitingul respectiv în fruntea unui grup de 100 persoane intitulat „Moore County Citizens for Freedom“, care, online, se prezintă drept o reţea de persoane fără partizanat politic care promovează valori conservatoare care s-au decis să meargă la Washington să „ia poziţie împotriva fraudei electorale“ şi să-l sprijine pe Trump. Anchetatorii sunt acum obligaţi să analizeze apărarea doamnei căpitan care spune că grupul pe care l-a condus nu a intrat în Capitoliu şi dacă participarea ei la manifestaţie a fost într-adevăr împotriva regulamentelor militare. Rainey spune că s-a dus la Washington în timpul ei liber şi că nu a spus nimănui că era ofiţer. Dar ceea ce apare drept la limita incredibilului este afirmaţia sa de ieri cum că nimeni din linia sa de comandă nu s-ar fi interesat de ce-a făcut la Washington: „Eu le-am spus şefilor mei că urma să mă duc la Washington şi apoi le-am comunicat că m-am întors“.
 
  Să vedem ce va arăta ancheta de acum dar unele surse vorbesc deja despre un scandal de mari proporţii care să alimenteze teoriile privind o conspiraţie care să atragă cât mai multe elemente din rândul armatei şi, la momentul potrivit, să susţină o insurecţie la nivel naţional, primul punct pe linia acuzaţiilor împotriva lui Trump în actul de solicitare a procedurii de impeachment. Posibil? Cine mai ştie? 

  În orice caz, episodul este extrem de neobişnuit, posibil de legat de prezenţa ofiţerilor de poliţie şi comandanţilor lor veniţi la plimbare la Washington. Dar şi de foarte straniul episod ilustrat cu această fotografie devenite celebră în câteva ore şi probă invocată de procurori:

 

  Personajul cu cască aflat în spatele individului purtând cascheta roşie cu Make America Great Again este deja în arestul poliţiei. A fost identificat drept Lt.Col (r) Larry Rendall Brock Jr., fost în Air Force şi acum acuzat de o instanţă federală din Districtul Columbia de infracţiunea a de a fi pătruns ilegal şi rămas ulterior, folosind violenţa, într-o clădire interzisă accesului public, parte a unei acţiuni pregătită anterior, aşa cum devedeşte fără putinţă de tăgadă echipamentul său militar (cască şi vestă antiglonţ). Pe vestă, foarte vizibil, are insigna de recunoaştere a fostului său regiment, fiind până în 1989 pilot pe A-10 „vânătorul de tancuri“.

  

        Uniformă militară completă (tip operaţiuni speciale) poartă şi bărbatul din stânga fotografiei, identificat drept Eric Munchel, fost barman din Nashville care a participat la asaltul asupra Capitoliului (şi se mândreşte cu asta), alături de mama sa, ambii putând veste antiglonţ de ultimă genraţie, fiul admiţând la interogatoriu că avea şi un teaser iar intenţia sa era „de a arăta că ne vom revolta, strânşi laolaltă şi, dacă este nevoie, luptând împreună. Asemeni străbunicilor noştri care au născut această ţară în 1776. A fost un fel de a ne arăta muşchii“. 

     Aceşti oameni fac oare parte dintr-o conspiraţie, sosirea lor la Washington a fost organizată şi ei pregătiţi să acţioneze într-o secvenţă atac-retragere regizată de un coordonator profesionist? Nu ştiu, e treaba justiţiei civile şi celei militare să descurce urgent iţele. 

  Dar s-a ajuns la un punct în care disensiunile naţionale au atins un punct de o intensitate deosebită, exploata foarte uşor în timpul discursului dezlănţuit al lui Trum şi care deja a rupt în două societatea americană. Probă această declaraţie a doamnei Lisa Eisenhart, infirmieră, mama domnului Munchel, care spunea pentru Times of London

  „Stânga are totul: mass media, organizaţiile, guvernul. Trebuie să ne organizăm dacă va trebui să luptăm şi să ne facem auziţi. Mai bine mor ca o femeie de 57 de ani decât să trăiesc sub opresiune.“ 

Urât şi primejdios de violent se termină Preşedinţia Trump şi asta este moştenirea care va fi înregistrată de istorie. Dar consecinţele care urmează oare care vor fi?

citeste totul despre: statele unite razboi psihologic insurectie washington armata donald trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmrkc4




Melania Trump, primele declarații despre asaltul asupra Capitoliului - de Ramona Ciobanu - luni , 11 ianuarie 2021, 14:51. sursă : LIBERTATEA



http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

De 
Ramona Ciobanu
Luni, 11 ianuarie 2021, 14:51.

  Melania Trump a condamnat, într-un mesaj pe Twitter, violențele de la Capitoliu, de săptămâna trecută și i-a îndemnat pe americani să se concentreze asupra a ceea ce îi unește și nu a ceea ce îi dezbină, scrie NBS News.

Melania T
  Mi se pare rușinos că în jurul acestor evenimente tragice s-au iscat bârfe, atacuri personale nejustificate și false acuzații asupra mea de la oameni care caută să fie relevanți și au o agendă. De data aceasta este vorba doar despre vindecarea țării noastre și a cetățenilor săi. Nu ar trebui să fie folosită pentru câștig personal.

  Cel mai probabil, prima doamnă a SUA s-a referit la informația publicată de CNN potrivit căreia aceasta se afla la o ședință foto în timpul asaltului asupra Capitoliului, pe care nu a întrerupt-o când a aflat ce se întâmplă.

   În același mesaj, Melania spune că „gândurile” ei se îndreaptă către cele cinci persoane care au murit în urma violențelor.

   Ea îi mai imploră pe oameni „să pună capăt oricărei violențe, să nu facă niciodată presupuneri bazate pe culoarea pielii unei persoane sau să folosească diferitele ideologii politice ca fundament pentru agresiune și dușmănie”.

Melania Trump:
 ”Este inspirațional să vedem că atât de mulți și-au găsit pasiunea și entuziasmul în participarea la alegeri, dar nu trebuie să permitem acelei pasiuni să se transforme în violență.

    Ea nu a făcut nicio mențiune asupra celor care sunt responsabili de incitarea violenței miercurea trecută, lucru de care este acuzat chiar Donald Trump. 

  În același timp, ea a subliniat că în zilele următoare își va încheia rolul de primă doamnă a SUA, spunând că a fost „onoarea vieții sale” să fie în funcția aceasta.


  Ultima zi a lui Trump în funcție, cu excepția cazului în care este demis sau demisionează, este Ziua Inaugurării, pe 20 ianuarie, când președintele ales Joe Biden va fi învestit.


Melania Trump SUA (Statele Unite ale Americii) 


ANALIZĂ : Ce ar fi pățit Trump în România? - Andrei Lupu - 11.01.2021 10:08 - Sursă: DIGI24


                                     Andrei Lupu. deputat USR PLUS. Credit foto: Steluța Popescu
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

ANALIZĂ  

Ce ar fi pățit Trump în România?



De câteva zile urmărim uimiți, pe repeat, scenele surprinse de televiziunile americane pe 6 ianuarie, când o gloată pro-Trump a luat cu asalt Capitoliul. De ce facem asta? Nu e vorba doar de fascinația pentru evenimente brutale. Ci de percepția întregii Planete că la Capitoliu miza a fost nu numai viitorul SUA, ci și cel al democrației din întreaga lume. Din acest punct de vedere, e util să răspundem la două întrebări: s-ar putea întâmpla așa ceva în România? Și dacă da, are statul român - în primul rând, prin Constituție - mecanisme de apărare?

Asaltul Capitoliului și loviturile de stat. Pentru ce trebuie să răspundă Trump

În linii mari, evenimentele sunt cunoscute: printr-un discurs, Trump a instigat să meargă la sediul adunării legislative a Statelor Unite o mulțime pe care oricum o isterizase cu acuzațiile lipsite de acoperire despre furtul electoral, pe care le-a emis fără oprire pe Twitter de la începutul lui noiembrie, de când a început să fie clar că pierde alegerile în favoarea lui Joe Biden. Nu a fost o lovitură de stat, fiindcă președintele încă în exercițiu al SUA nu și-a asigurat sprijinul unor segmente-cheie ale statului, ca acela militar. Și nici un puci, fiindcă Trump nu avea în jur o conspirație de oameni-cheie. Însă mulțimea isterizată a întrerupt ceremonia care consfințea victoria prezidențială a lui Biden. A amenințat congressmanii americani. A provocat distrugeri într-un templu al democrației. Instigarea lui Trump a întrerupt ordinea constituțională a SUA.

Avem prin urmare o situație mai rară în democrație, aceea în care un președinte în exercițiu atentează la propriul stat de drept. Din nou, ne-am putea imagina așa ceva în România?

Nu numai că ne-am putea imagina, dar s-a și întâmplat.

Mai greu, am spune, la prima vedere. Dar, surpriză, așa ceva s-a întâmplat deja. Pe rețele, descinderea activiștilor Qanon și din alte grupuscule extremiste la Capitoliu a fost comparată cu o mineriadă. Și nu întâmplător. Doar că referința cea mai directă nu e la mineriada din iunie 1990, când puterea în exercițiu a pus la cale o represiune brutală a unei manifestații anticomuniste în proporție covârșitoare pașnice. Ci la Mineriada din septembrie 1991.

Atunci, Petre Roman a fost îndepărtat de la putere de minerii intrați în Palatul Victoria. Iar beneficiarul a fost Ion Iliescu, președintele în exercițiu. Evenimentele acelei epoci nu sunt clarificate, încă, de istorici, dar în linii mari, se știe că minerii au venit pe 24 septembrie la București cu revendicări sindicale gen mărirea salariilor și lozinci anti-Iliescu și anti-Roman. În cele din urmă, s-au concentrat pe Palatul Victoria, iar presiunea lor - constând în bâte și cocteiluri Molotov printre altele - a dus la fuga pe o fereastră din spatele Guvernului a premierului Roman și altor figuri cunoscute din executiv. Totuși, nu fuga pe fereastră l-a demis pe Roman, așa cum congressmanii americani evacuați au rămas congressmani. Aceasta s-a produs altfel: pe 26 septembrie, vechiul ilegalist comunist Alexandru Bârlădeanu, președinte al Senatului, anunța în public demisia Guvernului Roman.

În memoriile sale („Despre pasiune în vremuri de libertate"), Petre Roman spune însă că mineriada din septembrie 1991 a fost "o lovitură de forță de tip bolșevic". Demisia îi fusese sugerată, după venirea minerilor, de Virgil Măgureanu, șeful SRI, și de Alexandru Bârlădeanu, dar Roman o refuzase, fiindcă din punctul lui de vedere venirea minerilor era "un act terorist". Ulterior, Ion Iliescu l-a contactat telefonic și l-a întrebat: „Pot să spun că ți-ai dat demisia?", la care Roman relatează că a răspuns: „Poți să spui ce dorești, eu punctul de vedere mi l-am spus deja" - era vorba de refuzul de a demisiona.

După anunțul lui Bârlădeanu, minerii sunt potoliți și se întorc acasă cu promisiuni, după ce Miron Cozma și Ion Iliescu redactează împreună un comunicat. Navigând în ape tulburi, Ion Iliescu a supraviețuit politic și a scăpat de un guvern reformist, care la vremea respectivă era asimilat cu întregul FSN, dar care acum se știe că intrase într-un conflict ireductibil cu Cotrocenii și vechii comuniști ca Alexandru Bârlădeanu sau Dan Marțian, președintele Camerei Deputaților.

La data respectivă, România nu avea o Constituție care să stipuleze, de exemplu, îndepărtarea guvernelor prin moțiuni de cenzură. Parlamentul funcționa ca Adunare Constituantă, dar chiar și așa, anunțul despre plecarea lui Roman, făcut "pe persoană fizică" de președintele Senatului, fără niciun fel de vot și fără o demisie explicită a lui Roman, e cu totul discutabil. Iliescu nu a instigat minerii atunci, dar peste puțin timp s-a văzut că este principalul beneficiar al unei schimbări nefirești de putere. Petre Roman rămânea aproape numai cu numele din FSN, iar FDSN-ul lui Ion Iliescu, devenit peste ani PSD, câștiga alegerile din 1992. Începea o guvernare căreia i s-a spus „Patrulaterul Roșu", datorită asocierii cu forțe retrograde ca PSM, PRM și PUNR, pentru a frâna traseul reformist al României până prin 1995.

Dacă e să clarificăm paralela, România a avut în 1991 un Ion Iliescu care a mers mai departe decât Donald Trump în 2021, deși nu a formulat instigări explicite, publice. Și un grad de soliditate a statului de drept mult mai scăzut. Cum s-ar pune problema la noi în acest deceniu?

Ce spun legile din SUA și legile din România

În SUA, deși mai are câteva zile de mandat, Donald Trump riscă îndepărtarea de la putere prin două mecanisme constituționale. Primul este așa-numitul Amendament 25 la Constituție, conform căruia vicepreședintele și cabinetul pot constata incapacitatea președintelui de a-și mai îndeplini îndatoririle și îl pot demite. Al doilea este așa-numitul impeachement, care se referă tot la demitere, dar în urma unui proces din Senat, urmat de votul senatorilor. Mai apoi, tot Senatul poate decide interdicția de a candida. Ulterior, Trump ar mai putea fi pus sub acuzare pentru răzvrătire sau alte articole de lege, fără legătură directă cu îndepărtarea de la putere.

În România, Constituția se referă la ceva asemănător în primul rând prin articolul 95, devenit cunoscut la cele două încercări de demitere ale președintelui Traian Băsescu, din 2007 și 2012. Potrivit acestuia, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei", președintele poate fi suspendat de către Parlament și demis de către popor, în urma unui referendum. Procedura pare mai degrabă una politică, decizia revenind unor corpuri politice, Parlamentul și poporul. Mai mult, reglementarea este relativ neclară: ce sunt încălcările grave ale Constituției? Sunt Parlamentul și poporul cu adevărat competente să analizeze dacă există astfel de încălcări? Trebuie remarcat că în această întreagă procedură singura entitate competentă să analizeze chestiuni de constituționalitate, Curtea Constituțională, are exclusiv un rol consultativ. Cum spuneam, procedura a fost folosită în două rânduri, în 2007 și 2012, fără ca în vreunul dintre cele două cazuri să existe acuzații foarte concrete cu privire la fapte ale Președintelui, ele fiind mai degrabă manifestarea unui conflict politic. Nu s-a ajuns decât până la suspendare, fiindcă referendumul nu a validat demiterea. Dar tocmai vagul termenilor la care mă refeream a provocat numeroase polemici.

O alternativă mult mai dură este cea a punerii sub acuzare pentru înaltă trădare a Președintelui. Astfel, potrivit Constituției, "Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare", urmând ca acesta să fie automat suspendat și judecat de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dacă prima procedură menționată, cea a suspendării și, apoi, a demiterii prin referendum, este mai degrabă politică, cea de-a doua procedură, a punerii sub acuzare pentru înaltă trădare presupune în fapt un proces penal în care rolul de procuror revine Parlamentului. Interesant e însă faptul că până de curând ea a fost neaplicabilă. Deși Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit să identifice existența infracțiunii de "înaltă trădare", nicio lege din România nu oferea o definiție a acesteia. Doar recent, prin noul Cod Penal, intrat în vigoare în 2014, a fost stabilit mai clar că înalta trădare presupune fie acte de trădare, fie acțiuni împotriva ordinii constituționale atât timp cât acestea au un autor special: Președintele sau alți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pedeapsa pentru astfel de acte este și cea mai grea prevăzută de Codul Penal, putând merge până la detențiunea pe viață.

Când am putea vorbi de înalta trădare?

Ar putea o faptă precum cea a lui Trump să fie încadrată drept înaltă trădare în România? Ar putea fi condamnat astăzi un Președinte al României care ar îndemna cetățenii să ia cu asalt clădirea Parlamentului? Răspunsul nu este unul ușor de dat. Cea mai apropiată definiție ar corespunde actelor împotriva ordinii constituționale, care odată săvârșite de Președinte, devin înaltă trădare: „întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor, săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională". Totuși, președintele american doar a îndemnat: "să mergem la Parlament și să strigăm către membrii lui". Pune o astfel de faptă în pericol securitatea națională? Mai mult, potrivit legislației din România, o astfel de faptă ar fi putut fi încadrată drept instigare, Președintele nefiind în mod real autorul.

E cazul să ne întărim Constituția

Analiza textelor relevante din Constituția română permite o singură concluzie: Președintele României ar putea fi oprit de la săvârșirea unor acte anticonstituționale doar în cazul în care ar exista o majoritate parlamentară potrivnică. Mai mult, pentru punerea sa sub acuzare pentru înaltă trădare, ar fi nevoie, așa cum aminteam, de două treimi dintre parlamentari, un număr egal cu cel necesar pentru revizuirea Constituției. Ce se întâmplă, însă, în cazul unui Președinte față de care nu există o puternică opoziție în Parlament? Am avea nevoie de o procedură similară celei prevăzute de Al 25-lea Amendament al Constituției americane, în care un alt membru al executivului să ia act rapid de incapacitatea Președintelui de a mai conduce?

Răspunsul la toate aceste întrebări implică o dezbatere publică de proporții. Asaltul Capitoliului este doar un moment senzațional al unei epoci în care virajele spre autoritarism și apetitul pentru manevere abuzive, neconstituționale al liderilor sunt evident în creștere. Tocmai de aceea, trebuie să conștientizăm necesitatea de a ne întări Constituția astfel încât să prevină atacuri împotriva regulilor democratice. Actuala majoritate parlamentară își poate asuma sarcina identificării unor astfel de situații, în cadrul unei mai ample reforme constituționale, despre care programul USR PLUS a vorbit deja.

https://silethismillennium2019.blogspot.com/

Cine a Furat Banii lui Ceausescu | PODCAST Cristian Sima