Ce e un om , ori un an ,sau un mileniu? Toate trecătoare luate implacabil de valul timpului și cu valul laolată se vor risipi înghțite câte unul în câte unul în uitarea neagră a orizontului din zare care va fi în briză mării fără tine . D.Sin.
sâmbătă, 9 ianuarie 2021
VIDEO Momentul in care un ofiter de politie este prins intre usi, in timpul asaltului de la Capitoliu - de Alina Toma - Sambata, 09 Ianuarie 2021, ora 12:51 - Sursa : Ziare.com
VIDEO Momentul in care un ofiter de politie este prins intre usi, in timpul asaltului de la Capit
VIDEO Momentul in care un ofiter de politie este prins intre usi, in timpul asaltului de la Capitoliu
oliu
VIDEO Momentul in care un ofiter de politie este prins intre usi, in timpul asaltului de la Capitoliu
Un ofiter de politie a fost prins intre usile din interiorul cladirii atunci cand multimea a dat buzna in Capitoliu, fortand intrarea.
Cu toate ca politistul facea eforturi considerabile sa se elibereze din stransoare, un barbat din multimea de intrusi apare incercand sa-i smulga viziera in loc sa-i salveze viata. Intr-un final, se aude cum cineva striga sa fie lasat sa iasa.
Ofiterul prins intre usi a reusit, in cele din urma, sa se elibereze, potrivit Adevarul.ro.
Cu toate ca politistul facea eforturi considerabile sa se elibereze din stransoare, un barbat din multimea de intrusi apare incercand sa-i smulga viziera in loc sa-i salveze viata. Intr-un final, se aude cum cineva striga sa fie lasat sa iasa.
Ofiterul prins intre usi a reusit, in cele din urma, sa se elibereze, potrivit Adevarul.ro.
Sambata, 09 Ianuarie 2021, ora 12:51
FBI a arestat parlamentarul american care a participat la asaltul Capitoliului - de Alina Toma - Sambata, 09 Ianuarie 2021, ora 14:00 - Sursă : Ziare.com
FBI a arestat parlamentarul american care a participat la asaltul Capitoliului
FBI a arestat parlamentarul american care a participat la asaltul Capitoliului
Derrick Evans, un legislator republican local, din Virginia de Vest, s-a filmat in timp ce asalta, alaturi de ceilalti protestatari, cladirea Capitoliului. In urma acestor actiuni, agentii FBI l-au ridicat de acasa.
Derrick Evans a fost scos din casa cu mainile legate la spate, fiind acuzat ca a intrat intr-o cladire publica, cu acces restrictionat, dar si pentru comportamentul violent, potrivit wsaz.com, unde poate fi urmarita si filmarea din momentul ridicarii.
Barbatul, cunoscut drept un sustinator infocat al lui Trump, a transmis live pe Facebook intreaga manifestatie. In plus, se aude vocea lui in timp ce striga entuziasmat "We're in! We're in baby!".
Derrick Evans a recunoscut ca a participat la atac, dar neaga acuzatiile privind distrugerile si violenta care au dus la moartea a patru persoane si la ranirea altora. Videoclipul a fost sters ulterior.
Derrick Evans a fost scos din casa cu mainile legate la spate, fiind acuzat ca a intrat intr-o cladire publica, cu acces restrictionat, dar si pentru comportamentul violent, potrivit wsaz.com, unde poate fi urmarita si filmarea din momentul ridicarii.
Barbatul, cunoscut drept un sustinator infocat al lui Trump, a transmis live pe Facebook intreaga manifestatie. In plus, se aude vocea lui in timp ce striga entuziasmat "We're in! We're in baby!".
Derrick Evans a recunoscut ca a participat la atac, dar neaga acuzatiile privind distrugerile si violenta care au dus la moartea a patru persoane si la ranirea altora. Videoclipul a fost sters ulterior.
de Alina Toma
Sambata, 09 Ianuarie 2021, ora 14:00
Ce spunea Ashli Babbitt, veterana armatei SUA împuşcată la Capitoliu, înainte de protestul din Washington. Mărturii ale familiei sale - de Cristina Ene - 8 ianuarie 2021, 19:18 - Sursă: Adevărul.ro
Ashli Babbitt veterana armatei SUA împuşcată la Capitoliu îl susţinea pe Donald Trump încă din 2005
FOTO captură Twitter
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.htmlCe spunea Ashli Babbitt, veterana armatei SUA împuşcată la Capitoliu, înainte de protestul din Washington. Mărturii ale familiei sale
8 ianuarie 2021, 19:18
de
Cristina Ene
Ashli Babbitt, femeia în vârstă de 35 de ani care şi-a pierdut viaţa împuşcată de poliţie pe când pătrundea alături de alţi susţinători ai preşedintelui în exerciţiu în Capitoliu, anunţase pe reţelele sociale în ziua precedentă mitingului că urmează să meargă la Washington şi nimic „nu ne va opri”, relatează BBC.
„Nimic nu ne va opri. Pot să încerce, să încerce, să încerce, dar furtuna e deja aici şi va ajunge la (Washington - n.r.) în mai puţin de 24 de ore”, scria Ashli Babbitt pe reţelele sociale, potrivit BBC.
Ashli Babbitt, veteran al Forţelor Aeriene, este una din cele cinci persoane care a murit în cursul violenţelor alături de un ofiţer de poliţie care fusese de asemenea grav rănit. Ea a participat la misiuni în Afghanistan şi Irak şi a fost trimisă alături de Garda Naţională în Qatar şi Kuweit, a povestit fostul său soţ pentru presa americană.
„Era o personalitate pe care ori o iubeai, ori o urai. Nu se scuza pentru firea ei... se mândrea cu asta, cum se mândrea cu ţara ei şi cu faptul că e americană”, a declarat Timothy McEntee.
Născută la San Deigo, California, Babbit se recăsătorise recent şi se ocupa de propria companie de întreţinere a piscinelor alături de soţul său. Acesta nu a luat parte la miting la care a plecat singură.
Unul din fraţii săi a povestit că familia sa nu ştia că va merge la Washington dar nimeni nu a fost suprins că a fost acolo.
citeste totul despre: sua asalt capitoliu ashli babbitt morti capitoliu donald trump protest sustinatori trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmmkci
Notă :
Născută la San Deigo, California, Babbit se recăsătorise recent şi se ocupa de propria companie de întreţinere a piscinelor alături de soţul său. Acesta nu a luat parte la miting la care a plecat singură.
Unul din fraţii săi a povestit că familia sa nu ştia că va merge la Washington dar nimeni nu a fost suprins că a fost acolo.
„Sora mea avea 35 de ani şi a activat 14 ani în armată - pentru mine asta înseamnă majoritatea vieţii adulte conştiente. Or, dacă cineva simte că şi-a dat aproape toată viaţa în slujba ţării şi nu este ascultat, atunci e ceva greu de înghiţit. De asta era atât de furioasă”.
Babbitt era cea mai mare şi avea patru fraţi, fiind crescută într-o familie în mare parte apolitică.
Se descria pe reţelele sociale ca fiind libertariană şi patriotă şi îşi declara susţinerea necondiţionată pentru Donald Trump. Totodată, era o simpatizantă a mişcării conspiraţioniste Qanon ce susţinea existenţa unui complot al elitelor sataniste împotriva cărora ar fi luptat în secret preşedintele american
Se descria pe reţelele sociale ca fiind libertariană şi patriotă şi îşi declara susţinerea necondiţionată pentru Donald Trump. Totodată, era o simpatizantă a mişcării conspiraţioniste Qanon ce susţinea existenţa unui complot al elitelor sataniste împotriva cărora ar fi luptat în secret preşedintele american
Ea a participat în septembrie 2020 la la o paradă navală de susţinere a lui Donald Trump, în San Diego, unde a purtat un maiou pe care scria „We are Q” („Suntem Q”), referinţa la sursa din aparatul de stat american cu acces la informaţii clasificate.
Cu câteva zile înainte de mitingul „Opriţi furtul” din 6 ianuarie, ziua validării votului de Congresul american, anunţat de Trump pe reţele sociale, scria pe Twitter: „Pe 6 ianuarie voi fi în DC! Dumnezeu să binecuvinteze America şi WWG1WGA” (Where We Go one, We Go All = Unde merge unu, mergem toţi, sloganul adepţilor Qanon).
Ashli Babbitt a fost surprinsă într-un clip postat pe reţelele sociale înfăşurată într-un steag american în mijlocul unei mulţimi care încerca să forţeze nişte uşi blocate în interiorul Capitoliului. Un poliţist de la Capitoliu a fost filmat îndreptând un pistol către grup. Femeia se urcă apoi pe un pervaz de lângă uşi, moment în care se aude un foc de armă. Ea este auzită spunând „Go, go!” (Înaintaţi!) înainte să cadă la pământ.
Poliţia Capitoliului a emis un comunicat în care a precizat că un ofiţer a tras cu arma de serviciu şi a rănit o femeie în timp ce „manifestanţii se îndreptau spre Camera Reprezentanţilor, unde se adăposteau membri ai Congresului”.
Babbitt a fost transportată la spital unde a murit, în timp ce ofiţerul care a împuşcat-o a fost plasat în concediu administrativ. Poliţia nu i-a publicat numele.
Ashli Babbitt a fost surprinsă într-un clip postat pe reţelele sociale înfăşurată într-un steag american în mijlocul unei mulţimi care încerca să forţeze nişte uşi blocate în interiorul Capitoliului. Un poliţist de la Capitoliu a fost filmat îndreptând un pistol către grup. Femeia se urcă apoi pe un pervaz de lângă uşi, moment în care se aude un foc de armă. Ea este auzită spunând „Go, go!” (Înaintaţi!) înainte să cadă la pământ.
Poliţia Capitoliului a emis un comunicat în care a precizat că un ofiţer a tras cu arma de serviciu şi a rănit o femeie în timp ce „manifestanţii se îndreptau spre Camera Reprezentanţilor, unde se adăposteau membri ai Congresului”.
Babbitt a fost transportată la spital unde a murit, în timp ce ofiţerul care a împuşcat-o a fost plasat în concediu administrativ. Poliţia nu i-a publicat numele.
Familia lui Babbit a aflat vestea de la televizo, potrivit ABC News/.
Bunicul lui Babbitt a povestit la "Good Morning America" că nepoata sa este un avid fan al lui Trump din la momentul în care acesta a candidat prima dată la preşedinţie.
„Credea că este a doua venire a lui Isus, imi imaginez”, a spus el, care a descris-o ca „o patriotă excepţională” pe Babbit, unica sa nepoată, care dintr-un motiv sau altul era pasionată de Donald Trump
Babbit a activat în serviciile de securitate ale Forţelor Aeriene ale SUA timp de 12 ani, inclusiv în Garda Naţională aeriană, scrie BBC.
Pe contul său de Twitter se prezintă ca veteran şi susţinător al celui de-al Doilea Amendament.
Soţul său a povestit că a zburat la Washington şi a mers la protest cu un grup de prieteni. I-a trimis un ultim mesaj cu circa 30 de minute înainte să fie împuşcată, dar nu a primit niciun răspuns din partea ei.El e convins că a murit în timp ce încerca să-şi exprime liber opiniile.
„Şi-a iubit ţara şi a făcut ce a crezut că e drept pentru o apăra alăturându-se unor oameni cu convingeri asemănătoare şi care îşi iubesc de asemenea preşedintele”, a spus Aaron Babbitt.
După 14 ani în armată, Babbitt s-a întors la viaţa civilă stabilindu-se în suburbia din San Diego unde a şi crescut. A lucrat ca agent de securitate la o centrală nucleară încercând să-şi menţină pe linia de plutire o afacere.
În calitate de civil şi-a regăsit o libertate de a-şi exprima public opiniile politice, scrie New York Times. Conturile sale pe reţelele de sociale erau pline de mesaje de celebrare a preşedintelui Trump, legate de conspiraţiile Qanon, dar şi de tirade împotriva imigraţiei, drogurilor şi democraţilor.
„Credea că este a doua venire a lui Isus, imi imaginez”, a spus el, care a descris-o ca „o patriotă excepţională” pe Babbit, unica sa nepoată, care dintr-un motiv sau altul era pasionată de Donald Trump
Babbit a activat în serviciile de securitate ale Forţelor Aeriene ale SUA timp de 12 ani, inclusiv în Garda Naţională aeriană, scrie BBC.
Pe contul său de Twitter se prezintă ca veteran şi susţinător al celui de-al Doilea Amendament.
Soţul său a povestit că a zburat la Washington şi a mers la protest cu un grup de prieteni. I-a trimis un ultim mesaj cu circa 30 de minute înainte să fie împuşcată, dar nu a primit niciun răspuns din partea ei.El e convins că a murit în timp ce încerca să-şi exprime liber opiniile.
„Şi-a iubit ţara şi a făcut ce a crezut că e drept pentru o apăra alăturându-se unor oameni cu convingeri asemănătoare şi care îşi iubesc de asemenea preşedintele”, a spus Aaron Babbitt.
După 14 ani în armată, Babbitt s-a întors la viaţa civilă stabilindu-se în suburbia din San Diego unde a şi crescut. A lucrat ca agent de securitate la o centrală nucleară încercând să-şi menţină pe linia de plutire o afacere.
În calitate de civil şi-a regăsit o libertate de a-şi exprima public opiniile politice, scrie New York Times. Conturile sale pe reţelele de sociale erau pline de mesaje de celebrare a preşedintelui Trump, legate de conspiraţiile Qanon, dar şi de tirade împotriva imigraţiei, drogurilor şi democraţilor.
„Voi refuzaţi să alegeţi America în dauna partidului vostru politic stupid, sunt atât de sătulă de asta”, spunea ea într-un mesaj video postat pe Twitter şi adresat politicienilor din California.
„Puteţi să vă consideraţi avertizaţi de către mine şi poporul american. M-am săturat până peste cap, eu m-am trezit, este absolut incredibil ce se întâmplă”, a spus ea.
„Puteţi să vă consideraţi avertizaţi de către mine şi poporul american. M-am săturat până peste cap, eu m-am trezit, este absolut incredibil ce se întâmplă”, a spus ea.
citeste totul despre: sua asalt capitoliu ashli babbitt morti capitoliu donald trump protest sustinatori trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmmkci
Notă :
Sublinierile din vreo trei pasaje aparțin blogger-ului Sile this Millennium , cele referitoare conspiraţiile Qanon
Premieră tragică: şefa Camerei Reprezentanţilor din SUA face apel la armată să limiteze riscul unei catastrofe planetare posibil de declanşat de „un preşedinte dezechilibrat“ - Autor : Cristian Unteanu -9 ianuarie 2021, 11:00 - Sursă : Adevărul.ro
Un ofiţer poartă „valiza nucleară“ care-l însoţeşte în permanenţă pe Trump (octombrie 2020)
Cristian Unteanu
Premieră tragică: şefa Camerei Reprezentanţilor din SUA face apel la armată să limiteze riscul unei catastrofe planetare posibil de declanşat de „un preşedinte dezechilibrat“
9 ianuarie 2021, 11:00S-a ajuns şi aici. Adică la apariţia unei situaţii pe care toţi liderii civili şi militari ai ţărilor posesoare de capacităţi nucleare au declarat, de la apariţia primei bombe nucleare, că nu poate exista decât în imaginaţia bolnavă a „leftiştilor“ protestatari împotriva acestui tip de arme, stocate în cantităţi tot mai mari, mereu mai sofisticate şi mai puternice, pentru a răspunde principiului ucigaş şi imbecil al „disuasiunii reciproce“.
Popoarele lumii au fost asigurate şi reasigurate că barierele de siguranţă succesive care reglementează procedura de armare şi lansare a unor rachete nucleare sunt atât de precise şi solide încât nu permit ca, dintr-un accident oarecare, să fie deschise porţile infernului. De aici controalele tehnice în timpul procedurii respective, de aici implicarea în toate fazele procesului exclusiv a unor personae trecute prin toate etapele imaginabile de verificări de toate felurile şi, evident, la capătul ultim al deciziei, persoana preşedintelui ţării, beneficiar al încrederii ultime a naţiunii de a fi ultimul reazăm al supravieţuirii naţionale.
Şi iată că, venind din SUA, mesajul transmis de Nancy Pelosi şefa Camerei Reprezentanţilor, vine să dărâme (oare cu ce preţ) această ordine de securitate naţională, transmiţând un mesaj absolut teribil tuturor popoarelor lumii. Doamna Pelosi a adresat un mesaj tuturor colegilor săi spunând că "în această dimineaţă, am vorbit cu preşedintele şefilor de Stat Major, generalul Mark Milley, despre măsurile de precauţie care există pentru a împiedica un preşedinte dezechilibrat să iniţieze ostilităţi militare sau să acceseze codurile de lansare şi să ordone un atac nuclear... trebuie să facem tot ce putem pentru a proteja poporul american de atacul său dezechilibrat asupra ţării şi democraţiei noastre".
Fără precedent acest argument care vorbeşte despre riscurile unui cataclism mondial datorat eventualei decizii luate de "un preşedinte dezechilibrat", aşa cum tot fără precedent în istoria ţărilor puteri nucleare este apelul şefului uneia dintre Camerele legislativului către un lider al armatei aflat într-un post de maximă reprezentative de a acţiona în mod direct, blocând linia de execuţie specifică suborodonată Preşedintelui SUA.
Situaţia seamănă cu o cerere de punere sub interdicţie a Preşedintelui-Comandat Suprem al forţelor armate, căci asta înseamnă declararea oficială a personei preşedintelui drept "dezechilibrată". Întrebarea care urmează, cu un răspuns foarte complicat, este dacă în afara retoricii evident ostile şi atacând un pic mai mult persoana Donald J.Trump, există vreo procedură juridică, text de lege sau decizie a parlamentului care să justifice ca un militar sau un grup de militari (sau civili asimilaţi integraţi în funcţii militare conexe procesului de armare şi lansare a armelor nucleare) să refuze să execute un asemenea ordin, fără să intre direct într-o Curte Marţială care să-i acuze de înaltă trădare?
Răspunsul este complicat şi conţine detalii absolut surprinzătoare, cred foarte puţin cunoscute marelui public.
Conform unui document elaborat de Centrul de cercetări al Congresului, puterea lui Trump îi este conferită "rolul său constituţional de comandant-şef" şi, din această cauză, "nici Congresul şi nici militarii nu-i pot anula ordinul". "Preşedintele poate cere părerea consilierilor săi militari care au apoi obligaţia de a transmite şi aplica ordinul de autorizare a armelor nucleare" - se precizează în documentul reactualizat ultima oară pe 3 decembrie 2020. Dar, Astfel, chiar dacă Preşedintele SUA, în calitate de Comandat şef al tuturor categoriilor de forţe armate este singura persoană care are autoritate de a lansa in atac nuclear, ofiţerii superiori aflaţi pe linia de comandă pot refuza îndeplinirea ordinului în cazul în care consideră că este ilegal. Şi asta nu este doar o prezumţie teoretică. În cadrul discursului ţinut în 2017 la Halifax Security Forum, Generalul John Hyten (în acel moment şef al US Strategic Command în adminiustraţia Trump, acum adjunct al generalului Milley) a spus că, în cazul în care Preşedintele Trump ar ordona un atac nuclear asupra Iranului fără a fi provocat, atunci ar considera că este vorba despre un ordin ilegal şi ar refuza să-l execute. Dar aceasta este singura posibilitate ca un asemnea ordin să fie ignorat, căci asemenea sisteme de autorizare a unui atac nuclear sunt, prin definiţie, unele ţinând de formula complexă a reacţiei rapide, declanşând, în paralel , proceduri prestabilite de trecere în stare de război a tuturor celorlalte categorii de arme, de declanşare a unor eventuale operaţiuni ofensive după scenarii care să ducă la incapacitarea cât mai completă a inamicului şi controlul populaţiei civile. Aprobarea atacului nuclear este o procedură de maximă urgenţă, nimeni nu mai are timp de evaluări suplimentare sau de discuţii la nivelul lanţului de comandă. Este procedură de maximă urgenţă în care fiecare minut contează. Experţii militari spun că singuira situaţie în care un dubiu ar putea să apară este aceea în care, pentru a fundamenta un impeachment, membru al cabinetului s-a fi pronunţat în majoritate favorabil, invocând probleme de sănătate minală ale Preşedintelui. De aici şi presiunea continuă ca Trump să demisioneze de bunăvoie. Scrie Pelosi în misiva respectivă:
„În urmă cu aproape cincizeci de ani, după ani de zile în care l-au acceptat pe preşedintele lor necinstit, republicanii din Congres i-au spus în cele din urmă preşedintelui Nixon că este timpul să plece. să-şi părăsească biroul imediat. Dacă preşedintele nu renunţă la funcţie imediat şi de bună voie, Congresul va continua acţiunea noastră".
Între timp, să sperăm că valiza neagră cu coduri nucleare ("mingea de fotbal", foto) nu va fi deschisă de Trump. Ce găseaşte înăuntru? Black Book în versiune completă de 75 de pagini şi o versiune simplificată unde sunt explicate diversele scenarii de atac nuclear, cu alegerea de ţinte însoţite de cifrele corspunzătoare de introdus în computer, lista bunkerelor securizate pentru preşedinte şi familia sa, apoi 10 magini de instrucţiuni pentru declanşarea procedurilor de lansare. Plus "biscuitul", un carton plastifiat unde este înscris codul de autentificare generat de NSA care permite verificarea faptului că într-adevăr preşedintele este cel care a dat ordinul. Există şi alţi alţi cățva înalţi demnitar care au un cod pe "biscuit" şi pot îndeplini rolul de "a doua cheie de siguranţă". De unde numele de "mingea de totbal"? Răspunsul l-a dat Robert MacNamara (fost Secretar pentru apărare în preşedeţiile Kennedy şi Johnson) care a spus că primul plan secret de lovituri nucleare se numea "Drop Kik", procedură folosită în fotbalul american.
Ce se petrece acum nu este doar foarte grav pentru America, amininţând propria ordine constituţională, ci are o relevanţă specifică pentru toţi aliaţii din zona euro-atlantică şi, chiar dacă ai noştri tac din gură cum ne-am obişnuit, problema se repercutează asupra a ce înseamnă sistemele de control, asigurare şi reasigurare în NATO şi al ţărilor unde sunt depozitate arme nucleare sau care adăpostesc lansatoare pe care pot fi lansate asemenea atacuri.
Conform unui document elaborat de Centrul de cercetări al Congresului, puterea lui Trump îi este conferită "rolul său constituţional de comandant-şef" şi, din această cauză, "nici Congresul şi nici militarii nu-i pot anula ordinul". "Preşedintele poate cere părerea consilierilor săi militari care au apoi obligaţia de a transmite şi aplica ordinul de autorizare a armelor nucleare" - se precizează în documentul reactualizat ultima oară pe 3 decembrie 2020. Dar, Astfel, chiar dacă Preşedintele SUA, în calitate de Comandat şef al tuturor categoriilor de forţe armate este singura persoană care are autoritate de a lansa in atac nuclear, ofiţerii superiori aflaţi pe linia de comandă pot refuza îndeplinirea ordinului în cazul în care consideră că este ilegal. Şi asta nu este doar o prezumţie teoretică. În cadrul discursului ţinut în 2017 la Halifax Security Forum, Generalul John Hyten (în acel moment şef al US Strategic Command în adminiustraţia Trump, acum adjunct al generalului Milley) a spus că, în cazul în care Preşedintele Trump ar ordona un atac nuclear asupra Iranului fără a fi provocat, atunci ar considera că este vorba despre un ordin ilegal şi ar refuza să-l execute. Dar aceasta este singura posibilitate ca un asemnea ordin să fie ignorat, căci asemenea sisteme de autorizare a unui atac nuclear sunt, prin definiţie, unele ţinând de formula complexă a reacţiei rapide, declanşând, în paralel , proceduri prestabilite de trecere în stare de război a tuturor celorlalte categorii de arme, de declanşare a unor eventuale operaţiuni ofensive după scenarii care să ducă la incapacitarea cât mai completă a inamicului şi controlul populaţiei civile. Aprobarea atacului nuclear este o procedură de maximă urgenţă, nimeni nu mai are timp de evaluări suplimentare sau de discuţii la nivelul lanţului de comandă. Este procedură de maximă urgenţă în care fiecare minut contează. Experţii militari spun că singuira situaţie în care un dubiu ar putea să apară este aceea în care, pentru a fundamenta un impeachment, membru al cabinetului s-a fi pronunţat în majoritate favorabil, invocând probleme de sănătate minală ale Preşedintelui. De aici şi presiunea continuă ca Trump să demisioneze de bunăvoie. Scrie Pelosi în misiva respectivă:
„În urmă cu aproape cincizeci de ani, după ani de zile în care l-au acceptat pe preşedintele lor necinstit, republicanii din Congres i-au spus în cele din urmă preşedintelui Nixon că este timpul să plece. să-şi părăsească biroul imediat. Dacă preşedintele nu renunţă la funcţie imediat şi de bună voie, Congresul va continua acţiunea noastră".
Între timp, să sperăm că valiza neagră cu coduri nucleare ("mingea de fotbal", foto) nu va fi deschisă de Trump. Ce găseaşte înăuntru? Black Book în versiune completă de 75 de pagini şi o versiune simplificată unde sunt explicate diversele scenarii de atac nuclear, cu alegerea de ţinte însoţite de cifrele corspunzătoare de introdus în computer, lista bunkerelor securizate pentru preşedinte şi familia sa, apoi 10 magini de instrucţiuni pentru declanşarea procedurilor de lansare. Plus "biscuitul", un carton plastifiat unde este înscris codul de autentificare generat de NSA care permite verificarea faptului că într-adevăr preşedintele este cel care a dat ordinul. Există şi alţi alţi cățva înalţi demnitar care au un cod pe "biscuit" şi pot îndeplini rolul de "a doua cheie de siguranţă". De unde numele de "mingea de totbal"? Răspunsul l-a dat Robert MacNamara (fost Secretar pentru apărare în preşedeţiile Kennedy şi Johnson) care a spus că primul plan secret de lovituri nucleare se numea "Drop Kik", procedură folosită în fotbalul american.
Ce se petrece acum nu este doar foarte grav pentru America, amininţând propria ordine constituţională, ci are o relevanţă specifică pentru toţi aliaţii din zona euro-atlantică şi, chiar dacă ai noştri tac din gură cum ne-am obişnuit, problema se repercutează asupra a ce înseamnă sistemele de control, asigurare şi reasigurare în NATO şi al ţărilor unde sunt depozitate arme nucleare sau care adăpostesc lansatoare pe care pot fi lansate asemenea atacuri.
În fine, la acest mod exploziv, revine discuţia cu valoare de securitate naţională şi nunumai, privind impunerea unor foarte severe obligaţii constituţionale în ce priveşte consituirea unor echipe multidisciplinare pentru constatarea şi certificarea sănătăţii prezidenţiale şi a principalilor operatori militari. Cu buletine de sănătate detaliate, accesibile public.
Dar asta e altă discuţie, pentru o altă lume, cu alţi preşedinţi.
P.S. Discuţia asta nu-i de joacă. Iar codurile de acces nucleare pot fi activate nu numai de o "personalitate dezechilibrată", cum zice doamna Pelosi. Pot fi pur și simplu rătăcite, într-un moment de mare emoţie, cum a făcut-o preşedintele Mitterand care, ajuns acasă după ziua preluării funcţiei prezidenţiale de la Valery Giscard d'Estaigng, a trimis costumul la curăţat. Conform propriilor sale mărturisiri, a doua zi dimineaţa , imediat după ce fusese preluat coşul de rufe pentru a fi dus la curăţătorie, şi-a dat seama că, de oboseală, de emoţie, luase ţănţişorul pe care era gravat codul şi-l uitase în buzunar. Imediat a transmis un motociclist să-l recupereze şi acesta l-a găsit chiar înainte ca haina să fie pusă în maşină. I l-a adus, iar Mitterand l-a pus la gât du unde nu avea să-l scoată decât înaintea ceremoniei de predare a puterii. O istorie oarecum similară s-a petrecut (de două ori) în cazul preşedintelui Bill Clinton.
Notă :
Sublinierile dintr-un singur paragraf aparțin blogerrului Sile this Millennium , cel referitor la intervenția Doamnei Pelosi
Candidatul Trump ar putea dispărea definitiv. Care sunt mizele suspendării şi şansele de reuşită ANALIZĂ - de Vlad Terteleac - 9 ianuarie 2021, 05:08 - Sursă : Adevărul.ro
FOTO EPA-EFE
http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html Internaţional / Statele Unite
Candidatul Trump ar putea dispărea definitiv. Care sunt mizele suspendării şi şansele de reuşită ANALIZĂ
9 ianuarie 2021, 05:08
de
Vlad Terteleac
În timp ce procesul de suspendare pe ultima sută de metri a lui Donald Trump după evenimentele din Capitoliu prinde viteză, democraţii caută modalităţi de a-i presa pe senatorii republicani să voteze împotriva lui Trump. Iniţial, democraţii au pus presiune pe vicepreşedintele Mike Pence să declanşeze procesul de înlăturare a lui Trump prin invocarea celui de-al 25-lea Amendament al Constituţiei americane, prin care un preşedinte în funcţie poate fi declarat „inapt” să conducă. Pence, însă, n-a dat semne că ar vrea să facă acest lucru, iar membrii cabinetului au început să fugă că şobolanii de pe corabia care se scufundă pentru a nu-şi asuma responsabilitatea unei astfel de decizii.
Cum stau lucrurile momentan
Democraţii, deci, îi dau înainte cu declanşarea procedurii de impeachement, introducerea articolelor care motivează suspendarea fiind aşteptată luni. Principalul cap de acuzare: incitare la insurecţie în Capitoliul Statelor Unite, eveniment în urma căruia au murit cinci persoane. O dată introduse articolele în Camera Reprezentanţilor, am asista la o premieră istorică: niciun preşedinte american n-a trecut de două ori printr-o procedură de suspendare.
Joe Biden se păstrează la oarecare distanţă de eforturile democraţilor. Cu toate că a denunţat acţiunile lui Trump şi i-a numit pe susţinătorii preşedintelui în exerciţiu care au asaltat Congresul „terorişti interni”, Biden spune că suspendarea este treaba Congresului. „Sunt, însă, de mult timp de părere că preşedintele Trump nu este apt pentru slujba pe care o îndeplineşte”, a adăugat acesta. Desigur, Casa Albă a transmis un comunicat prin care denunţă suspendarea ca fiind „motivată politic” şi condamnă mişcarea ca una „care doar va dezbina şi mai mult măreaţa noastră ţară”.
În consecinţă, un număr important de senatori republicani ar trebui să voteze de partea democraţilor: nu mai puţin de 17, iar asta în condiţiile în care cei doi senatori democraţi aleşi recent în Georgia îşi vor prelua mandatul, lucru care nu e obligatoriu până la 21 ianuarie, o zi după ce Trump va pleca oricum de la Casa Albă. Întoarcerea unor republicani împotriva lui Trump inclusiv la votul din Senat nu e complet imposibilă, dar este, totuşi, improbabilă. Spre deosebire de prima suspendarea a preşedintelui, când republicanii au stat alături de acesta atât când a venit vorba de vot, cât şi în discurs, asaltul asupra Congresului i-a făcut pe câţiva senatori republicani să-l condamne direct şi fără echivoc pe Trump ca responsabilul moral al evenimentului fără precedent.
De altfel, principalul argument al unor senatori republicani, inclusiv al lui Mitt Romney, nu este unul de principiu, ci de oportunitate. Pe scurt: Trump o merita să fie suspendat, dar de ce s-o facem când mai are doar o săptămână şi-un pic de mandat rămasă? Democraţii au cel puţin trei motive bune, însă, să se zbată pentru suspendarea lui Trump, iar unul dintre ele ar putea fi convingător chiar şi pentru unii republicani care se uită la cariera lor politică pe termen lung într-un partid a cărui bază este în continuare vrăjită de Trump.
Jocul democraţilor
În primul rând, democraţii sunt obligaţi de propriile argumente să-l suspende pe Trump, iar faptele tind să le dea dreptate. În lunile scurse de la aflarea rezultatului alegerilor din noiembrie, Trump şi echipa s-au contestat rezultatul. Conform tuturor curţilor de judecată prin care au trecut acuzele de fraudă ale preşedintelui încă în exerciţiu, fie ele cu majorităţi de judecători liberali ori conservatori, acestea sunt simple invenţii fără nicio bază în realitate.
Miercuri, 6 noiembrie, într-un discurs înflăcărat, Trump şi-a îndemnat susţinătorii să protesteze în faţa Capitoliului în timp ce reprezentanţii americani certificau voturile marilor electori şi, în consecinţă, victoria lui Biden. Susţinătorii lui Trump nu au protestat paşnic, ci au luat cu asalt Capitoliul, au pătruns în sălile de şedinţă şi au oprit temporar procesul de certificare. Preşedintele a întârziat să condamne acţiunile susţinătorilor săi, iar atunci când a hotărât să le spună să se ducă acasă, nu a condamnat ceea ce s-a conturat a fi prima penetrare a siguranţei clădirii Congresului după mai bine de două secole. A fost nevoie de aproape o zi şi o ultragiere la nivel mondial pentru ca Trump să condamne acţiunile pe care chiar el le-a incitat.
În al doilea rând, punerea senatorilor republicani în faţa articolelor prin care se justifică suspendarea preşedintelui le poate oferi democraţilor un punct de atac pentru mulţi ani de acum înainte. Dacă republicani nu le vor vota, atunci la orice acuză viitoare de trădare, lipsă de responsabilitate şi incompetenţă care va veni din partea republicanilor, democraţii vor putea arăta poza şamanului QAnon flexându-şi muşchii la prezidiul Senatului şi să amintească faptul că preşedintele pe care republicanii n-au vrut să-l suspende a făcut acea imagine posibilă. Miza este şi una partizană.
Desigur, republicanii care poate chiar îl detestă pe Trump s-ar putea să aibă griji mai importante pe termen lung decât atacurile democraţilor. În decembrie, un sondaj Gallup arăta că Trump se bucură de încrederea a 87% dintre simpatizanţii republicani, chiar dacă era încă de atunci destul de nepopular când vine vorba de întreg electoratul american. Cu toate că imaginea lui Trump a fost pătată de asaltul asupra Congresului (şi ulterioara dezavuare a propriilor susţinători) chiar şi în rândurile alegătorilor republicani, e improbabil ca asta să-i facă pe susţinătorii săi (cel puţin vreo 75 de milioane, conform rezultatului alegerilor) să-l renege într-un număr semnificativ.
Chiar dacă patru ani sunt o perioadă lungă de timp când vine vorba de politica americană, dacă ar candida din nou, Trump are prima şansă să obţină nominalizarea partidului în 2024, iar orice candidat republican pro-Trump în alegerile legislative de la nivel federal or statal din următorii ani să aibă o şansă bună să-şi învingă contracandidaţii anti-Trump din partid în alegerile primare. Vraja lui Trump asupra bazei electorale republicane ar putea fi, însă, şi singura şansă ca unii senatori republicani să sară în barca suspendării. Asta pentru că pe lângă suspendare, Senatul îi şi poate interzice lui Trump să mai candideze în alegerile viitoare.
Cum ar putea dispărea candidatul Trump
Această prerogativă a Senatului, rar folosită în istoria Statelor Unite, ar elimina riscul ca cel mai proeminent adversar al procedurilor democratice americane să ajungă vreodată la Casa Albă, dar ar deschide şi drumul unor republicani cu ambiţii prezidenţiale în alegerile primare din 2024. De altfel, au existat relatări pe surse de către jurnaliştii americani în noaptea asaltului asupra Capitoliului că republicanii ar fi discutat despre această posibilitate. Dacă Senatul ar decide suspendarea lui Trump, ar trebui apoi să decidă şi ce sancţiuni vor impune.
Conform Constituţiei, „hotărârea în cazul punerii sub acuzare nu va putea excede demiterea din funcţie şi interdicţia de a ocupa şi de a se bucura de orice fel de funcţie onorifică, de încredere sau remunerată oficial în Statele Unite”. Cu alte cuvinte, Senatul ar avea de decis între simpla înlăturare din funcţie ori descalificarea permanentă de la ocuparea vreunei funcţii publice.
Desigur, republicanii care poate chiar îl detestă pe Trump s-ar putea să aibă griji mai importante pe termen lung decât atacurile democraţilor. În decembrie, un sondaj Gallup arăta că Trump se bucură de încrederea a 87% dintre simpatizanţii republicani, chiar dacă era încă de atunci destul de nepopular când vine vorba de întreg electoratul american. Cu toate că imaginea lui Trump a fost pătată de asaltul asupra Congresului (şi ulterioara dezavuare a propriilor susţinători) chiar şi în rândurile alegătorilor republicani, e improbabil ca asta să-i facă pe susţinătorii săi (cel puţin vreo 75 de milioane, conform rezultatului alegerilor) să-l renege într-un număr semnificativ.
Chiar dacă patru ani sunt o perioadă lungă de timp când vine vorba de politica americană, dacă ar candida din nou, Trump are prima şansă să obţină nominalizarea partidului în 2024, iar orice candidat republican pro-Trump în alegerile legislative de la nivel federal or statal din următorii ani să aibă o şansă bună să-şi învingă contracandidaţii anti-Trump din partid în alegerile primare. Vraja lui Trump asupra bazei electorale republicane ar putea fi, însă, şi singura şansă ca unii senatori republicani să sară în barca suspendării. Asta pentru că pe lângă suspendare, Senatul îi şi poate interzice lui Trump să mai candideze în alegerile viitoare.
Cum ar putea dispărea candidatul Trump
Această prerogativă a Senatului, rar folosită în istoria Statelor Unite, ar elimina riscul ca cel mai proeminent adversar al procedurilor democratice americane să ajungă vreodată la Casa Albă, dar ar deschide şi drumul unor republicani cu ambiţii prezidenţiale în alegerile primare din 2024. De altfel, au existat relatări pe surse de către jurnaliştii americani în noaptea asaltului asupra Capitoliului că republicanii ar fi discutat despre această posibilitate. Dacă Senatul ar decide suspendarea lui Trump, ar trebui apoi să decidă şi ce sancţiuni vor impune.
Conform Constituţiei, „hotărârea în cazul punerii sub acuzare nu va putea excede demiterea din funcţie şi interdicţia de a ocupa şi de a se bucura de orice fel de funcţie onorifică, de încredere sau remunerată oficial în Statele Unite”. Cu alte cuvinte, Senatul ar avea de decis între simpla înlăturare din funcţie ori descalificarea permanentă de la ocuparea vreunei funcţii publice.
În toată istoria Statelor Unite, notează Vox, doar trei indivizi au primit o hotărâre prin care le-a fost interzisă ocuparea vreunei poziţii guvernamentale după ce au fost suspendaţi. Toţi trei au fost judecători federali: West Humphreys, Robert Archibald şi Thomas Porteous. Constituţia nu specifică şi regula de decizie în cazul votului asupra sancţiunilor ulterioare suspendării, dar practica Senatului în cel puţin unul dintre cazurile menţionate a permis şi o majoritate simplă. Nu există jurisprudenţă a Curţii Supreme în această privinţă.
Democraţii ar trebui, totuşi, să reuşească un miracol politic pentru a ajunge aici. Chiar dacă Trump rămâne popular printre mulţi aleşi ai republicanilor, prin iniţierea procesului de suspendarea, democraţii îi întreabă, în subsidiar, pe senatorii republicani dacă chiar vor să rişte ca Trump să fie faţa partidului lor şi-n 2024. Desigur, dacă e o idee bună pentru stabilitatea societăţii americane să interzici candidatura unui fost preşedinte votat, doar cu două luni în urmă, de aproape 75 de milioane de cetăţeni e o altă discuţie.
cuvinte cheie:democrati republicani donald trump congres suspendare impeachement capitoliu asalt
Citeste mai mult: adev.ro/qmnbno
Notă :
Sublinierile dintr-un singur paragraf aparțin blogerrului Sile this Millennium
Susţinătorii lui Trump reacţionează după ce acesta i-a renegat: „Îmi vine să vomit”. Care sunt ultimele teorii delirante ale conspiraţe - de Vlad Terteleac - 9 ianuarie 2021, 06:10 - Sursă: Adevărul.ro
Susţinătorii lui Trump reacţionează după ce acesta i-a renegat: „Îmi vine să vomit”. Care sunt ultimele teorii delirante ale conspiraţei 16
Mult întârziatul discurs al lui Donald Trump prin care acceptă o tranziţie ordonată a puterii, precum şi condamnarea violenţelor de la Capitoliu, au dus la furie şi noi teorii ale conspiraţiei printre susţinătorii săi puri şi duri.
Susţinătorii lui Trump reacţionează după ce acesta i-a renegat: „Îmi vine să vomit”. Care sunt ultimele teorii delirante ale conspiraţe
9 ianuarie 2021, 06:10
de
Vlad Terteleac
Mult întârziatul discurs al lui Donald Trump prin care acceptă o tranziţie ordonată a puterii, precum şi condamnarea violenţelor de la Capitoliu, au dus la furie şi noi teorii ale conspiraţiei printre susţinătorii săi puri şi duri.
Mult întârziatul discurs al lui Donald Trump prin care acceptă o tranziţie ordonată a puterii, precum şi condamnarea violenţelor de la Capitoliu, au dus la furie şi noi teorii ale conspiraţiei printre susţinătorii săi puri şi duri.
S-a strigat „Trădare!” pe platforme precum Parler şi 4chan, unde adepţii extremi ai lui Trump au început să-şi facă veacul pe măsură ce alte platforme le-au interzis prezenţă, conform analizelor presei internaţionale.
Asta după ce preşedintele Trump, fie îngrijorat de posibile probleme legale, fie pentru că a înţeles magnitudinea evenimentului pe care l-a provocat, i-a condamnat pe proprii susţinători care au luat cu asalt clădirea Capitoliului.
„ Ca toţi americanii, sunt revoltat de violenţa, fărădelegea şi haosul (n.red - asaltului asupra Capitoliului). Am chemat imediat Garda Naţională şi forţele federale de ordine pentru a securiza clădirea şi a evacua intruşii. America este şi trebuie să fie mereu o naţiune a legii şi ordinii. Demonstranţii care au intrat în Capitoliu au întinat reşedinţa democraţiei americane. Către cei care s-au angajat în acte de violenţă şi distrugere, nu reprezentanţi ţara noastră! Către cei care aţi încălcat legea, veţi plăti!”, a spus preşedintele în exerciţiu al Statelor Unite, Donald Trump, într-o înregistrare postată pe Twitter.Reacţia: „O lovitură în stomac”, spune unul dintre susţinătorii lui Trump. „Un cuţit în spate”, spune un altul, citat de The Guardian. „Îmi vine să vomit”, a adăugat altcineva. O captură de ecran distribuită de mulţi pe aceste platforme ar putea rezuma cel mai bine reacţia: „Spune (n. red - Donald Trump) că lucrurile o vor lua razna şi când lucrurile o iau razna, el le numeşte un atac mizerabil şi le arată degetul mijlociu susţinătorilor cărora le-a spus să fie acolo”.
Pe lângă reacţiile de dezamăgire, însă, unii susţinători ai lui Trump au marşat în continuare pe diferite teorii conspiraţioniste, 4chan şi Parler fiind adevărate lăcaşuri de cult ale QAnon. Unii pun la îndoială veridicitatea înregistrării, considerând-o un „deep fake” făcut de inamicii lui Trump, alţii văd în înregistrare indicii că Trump va continua să împlinească profeţiile QAnon de distrugere a presupusei oculte mondiale şi a cercurilor ei internaţionale de pedofili.
„FAKE fake fake! (trad. red. - FALS fals fals!) Este blocat pe Twitter, n-a putut intra în cont, nu poate intra în cont, ese blocat pentru totdeauna”, a scris un susţinător.
„Are un plan aici. Preşedintele Trump n-ar da înapoi aşa uşor”, a scris o oarecare Brenda. „Trebuie să rămânem puternic, să veghem şi să ne rugăm. Ceva măreţ vine şi Dumnezeu va veghea”.
Dacă în urma cu doar câţiva ani publicaţia Breitbart era o oază de ştiri false pro-Trump, pe fondul alunecării spre extreme nebănuite ale unor susţinători ai săi, în ultimele săptămâni pare mai degrabă o publicaţie republicană moderată. Breitbart, alături de alte publicaţii altă dată profund favorabile preşedintelui, a început să-l învinovăţească acum pe acesta atât pentru asaltul asupra Capitoliului, cât şi pentru pierderea Casei Albe, a Camerei Reprezentanţilor şi, recent, a Senatului în faţa democraţilor.
În comentariile de pe Breitbart, însă, lucrurile sunt mai complicate şi pot fi întâlnite aceleaşi clivaje ca pe 4chan ori Parler. Unii îl condamnă pe preşedinte pentru laşitate, alţii marşează pe ideea că cei care au intrat în Capitoliu era membrii antifa, nu susţinători ai lui Trump, alţii dansează eternul vals al credulităţii, crezând că Trump, deus absconditus, acţionează pe căi misterioase.
„Trump nu şi-a recunoscut înfrângerea. A folosit limbajul pentru a câştiga puţin timp în plus pentru că senatorii şi congresmeni care îl sprijină sunt ameninţaţi cu bombe murdare şi cu viaţa familiilor lor de Statul Profund şi/sau comunişti chinezi”, scrie unul dintre susţinători.
Între timp, de partea cealaltă a realităţii, Trump a fost blocat definitiv pe Twitter, iar democraţii încep procesul de suspendare.
Citeste mai mult: adev.ro/qmnek2
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
