Ultimele zile de haos ale lui Donald Trump - 7 ianuarie 2021, 19:16 - . Ines Pohl - Deutsche Welle

Ines Pohl, corespondentă DW la Washington 

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Deutsche Welle

Ultimele zile de haos ale lui Donald Trump

7 ianuarie 2021, 19:16

   Donald Trump şi susţinătorii săi poartă vina pentru asaltul violent asupra Capitoliului, scrie Ines Pohl, corespondentă DW la Washington.

  Atacurile lui Donald Trump asupra democraţiei au atins punctul culminant. Declaraţiile sale de miercuri, în care promova în continuare conspiraţionismele, potrivit cărora i s-ar fi furat alegerile pe care le-a pierdut cu două luni în urmă, i-au determinat pe susţinătorii săi loiali să întreprindă o tentativă de lovitură de stat.     

  Fără îndoială, Trump e responsabil şi a trimis o gloată loială de naţionalişti albi şi conspiraţionişti să se dezlănţuiască în Capitoliu.

        Timp de generaţii, Statele Unite au fost un simbol al speranţei în privinţa protecţiei democraţiei şi a tranziţiei democratice de putere - dar Trump a arătat lumii întregi că şi sistemul american e fragil.

Ines Pohl, corespondentă DW la Washington 

   E foarte important de notat că problema n-a fost creată doar de Trump şi de stilul său bombastic. Susţinătorii din jurul său, care i-au calificat retorica drept exagerată, sunt şi ei de condamnat, inclusiv cei 12 senatori şi peste 100 de membri ai Camerei Reprezentanţilor, care au fost de acord cu el că rezultatele scrutinului din noiembrie au fost ilegitime (sau care au pus sub semnul întrebării rezultatele). Ei nu au făcut nimic pentru a opri dezinformarea şi haosul. 

   Republicanii au văzut cum cineva cu tendinţe autocrate le-a controlat partidul şi au devenit complici, permiţându-i să formeze un guvern care lucrează doar în interesul lui, nu al poporului.

    Când democraţia părea să ardă la Capitoliu, preşedintele în execiţiu Donald Trump stătea în Biroul Oval, privind la televizor distrugerea pe care el a iniţiat-o. I-a luat mai multe ore până să facă o declaraţie, cerându-i prietenos gloatei să fie "paşnică". Trump nu a prea făcut eforturi să controleze situaţia, spunându-le protestatarilor că de fapt îi "iubeşte" şi îi consideră "speciali". Aceasta deşi era vorba de o gloată cu un dispreţ dezgustător faţă de democraţie. 

      Cu puţin timp doar înainte de tranziţia de putere, se pare că Trump plănuieşte să dea foc partidului său şi bazelor democraţiei. A început să lovească în apărătorii săi cei mai loiali, printre care vicepreşedintele Mike Pence. Trump a arătat clar că, din perspectiva sa, singurii republicani buni sunt cei care îl apără până la capăt. Acest tip de limbaj şi-a croit drumul prin instituţiile media conservatoare şi în reţelele de socializare, ducând spre violenţele de la Washington. E clar că Trump nu e preocupat de republica la cârma căreia se află, ci ar prefera să o vadă destrămându-se, dacă nu poate să o conducă în continuare.

    Poliţia Capitoliului, căreia îi revine sarcina de a proteja ambele camere ale Congresului, pe membrii acestuia şi sutele de angajaţi din interiorul clădirii, nu şi-a făcut datoria. Majoritatea demonstranţilor violenţi nu au fost verificaţi, reuşind să intre în Senat, să spargă geamurile şi să pătrundă chiar şi în biroul preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Li s-a permis să ajungă pe treptele Capitoliului aproape fără să întâmpine rezistenţă.  

  Cu câteva luni în urmă, când protestatarii de la Black Lives Matters au ieşit în stradă la Washington, poliţia i-a întâmpinat cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc, în timp ce un preşedinte indignat cerea ca nişte demonstranţi paşnici să fie închişi, cu toate că ei recurgeau la un drept garantat de primul amendament al Constituţiei. E vorba de un dublu standard: dacă eşti alb şi îl susţii pe Trump, eşti patriot. Dacă nu, eşti un anarhist periculos, care trebuie să fie îndepărtat cu gaze lacrimogene şi arestat. 

   Asistăm la actul final al unui preşedinte care a incitat în mod repetat la violenţă în rândul oamenilor care îl privesc drept lider. A sosit timpul pentru tranziţia de la preşedinţia lui Trump la cea a lui Biden.

 Ines Pohl - Deutsche Welle

citeste totul despre: washinton sua capitoliu violente capitoliu donald trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmkplh

Cum va fi afectata politica mondiala de atacurile din Washington. "Romania pleaca de pe o pozitie extrem de avantajoasa" - de Valeria Cupa - Vineri, 08 Ianuarie 2021, ora 00:01 - Sursa: Ziare.com

Cum va fi afectata politica mondiala de atacurile din Washington. 

"Romania pleaca de pe o pozitie extrem de avantajoasa"

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cum va fi afectata politica mondiala de atacurile din Washington. "Romania pleaca de pe o pozitie extrem de avantajoasa"

Vineri, 08 Ianuarie 2021, ora 00:01

de Valeria Cupa

Incidentele de la Washington influenteaza semnificativ politica externa. Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe si fost consilier prezidential, spune ca acest incident va lasa urme, iar neprietenii Americii ar putea incerca sa maximizeze acest moment de vulnerabilitate, insa din punctul de vedere al parteneriatelor, tara noastra pleaca de pe o pozitie extrem de favorabila in relatia cu SUA.

"Este un incident regretabil, un moment de inflexiune negativa in ce priveste sistemul democratic american, dar cred ca aceasta situatie va fi depasita. De altfel, modul in care s-a reactionat la acest incident a fost unul controlat din punct de vedere al sistemelor de sanatate si politie, dar si ordonat din punctul de vedere al politicienilor implicati direct.

Practic, era vorba despre momentul finalizarilor procedurilor post electorale in Statele Unite, confirmarea votului colegiului elector. In final, votul in Congres a reflectat aproape in oglinda votul colegiului elector. Nu au mai existat obiectiuni decat in legatura cu doua state: Georgia si Pennsylvania, foarte multi republicani renuntand la obiectiunile pe care le anuntasera anterior. Foarte rapid, sistemul de echilibru politic american a reactionat la acest incident, ceea ce inseamna ca vorbim de un corp sanatos in ceea ce priveste functionarea democratica a Statelor Unite", a explicat Cristian Diaconescu, pentru Ziare.com.

Analistul spune ca incidentul nu a fost intamplator.

"Sigur ca va lasa urme acest incident, cu atat mai mult cu cat nu pare a fi unul intamplator. Tensiunile in societatea americana s-au acumulat sistematic in ultima perioada. Au aparut clivaje foarte serioase, manifestari extreme si de o parte, si de alta, si de la dreapta, si de la stanga, nici una nu poate fi scuzata prin cealalta, acest lucru este clar.

Evident ca, in acest moment, din punctul de vedere al establishmentului politic, democratii au o stabilitate foarte serioasa pentru ca vor controla majoritar Congresul si in urma rezultatului de miercuri din statul Georgia avand si conducerea administratiei prin presedintele Biden", a mai aratat fostul ministru de Externe.

Neprietenii Americii vor folosi atacurile cibernetice

"Sigur ca este de asteptat ca neprietenii Americii, intuind acest moment de vulnerabilitate majora, sa incerce sa maximizeze folosind aceleasi resurse pe care le-au mai folosit si in ultima perioada, mai ales retelele de socializare, atacurile cibernetice. Dupa cum stiti, America a suferit, in ultimele zile, unul dintre cele mai ample atacuri informatice cunoscute in ultima perioada, care au lovit institutii fundamentale in sistemul de securitate american. Si din acest punct de vedere, aceasta confruntare va fi o realitate.

Cred ca o mare parte din oxigenul politic al administratiei americane se va consuma in incercarea de a rezolva aceste probleme, pentru ca unitatea si solidaritatea tin de esenta modelului american. Este, de fapt, si continutul discurusului pe care Biden, in criza de pe 6 ianuarie, l-a facut public.

Din aceasta perspectiva, este absolut necesar sa avem un tip de preocupare, noi, partenerii Statelor Unite, si, dupa parerea mea, solidaritatea cu SUA trebuie sa fie una cat se poate de clara si explicita", a mai aratat Diaconescu.

Joe Biden cunoaste foarte bine Romania

Analistul spune ca ar trebui ca SUA sa restarteze parteneriatele pentru a deveni o alianta.

"As merge chiar pe ideea restartarii acestui parteneriat chiar si intre Romania si Statele Unite, pentru a deveni o Alianta. Sigur, suntem aliati in zone multilaterale dar, in acest moment, cred ca este necesar ca si bilateral proiectul american, modelul la care practic au aderat foarte multe natiuni de pe acest glob, de libertate, democratie, valori sa fie in continuare unul sprijinit si este foarte important sa avem in vedere acest aspect.

Din fericire, relatia romano-americana este una solida. Cel putin de la semnarea Parteneriatului Strategic si, ulterior, a declaratiei, deci din 1997- 2011- pana azi, am avut rezultate foarte bune si Romania a beneficiat enorm, mai ales in domeniul securitatii regionale, de sprijinul american. In acest moment, presedintele SUA, Joe Biden, cunoaste foarte bine Romania.

Consilierul sau de securitate, Jake Sullivan, pe vremea cand Biden era vicepresedinte, a avut la randul sau foarte multe contacte la Bucuresti. Este posibil ca si alti fosti demnitari americani, in periada democrata, sa revina in functii de decizie.

Pornim de la o pozitie extrem de avantajoasa pentru ca la schimbarea de putere la marii jucatori internationali conteaza foarte mult cunoasterea anterioara, in care nu este nevoie sa se piarda timp in ceea ce priveste modelele de cooperare pana cand partile se acomodeaza una cu cealalata. Din acest punct de vedere, plecam cu un avantaj.

Pe de alta parte, trebuia avut in vedere ca SUA vor reveni in Europa, dupa cum a spus Biden, astfel ca si un anume tip de prioritizare a parteneriatului european va fi cat se poate de importanta pentru Romania in ideea transpunerii acesteia intr-o relatie de substanta cu Statele Unite", a mai precizat Cristian Diaconescu.

Romanii stiu foarte bine ce inseamna lumea libera

Despre aparitia steagului Romaniei prezent in imaginile cu multimea de oameni care a protestat la Washington, Cristian Diaconescu spune ca nu crede ca are vreo relevanta cu implicatii nationale.

"Insa trebuie remarcat un lucru: este o diferenta intre cei care protesteaza, care isi exprima un punct de vedere, si extremisti. Deci, din acest punct de vedere, nu cred ca s-a pus problema ca vreun roman, chiar daca este sustinator in mod evident al unui alt punct de vedere decat cel majoritar, sa fie considerat in egala masura si extremist.

Pericolul pentru orice societate, deci si cea americana, vine din directia extremismului radical, a celor care vor sa distruga sistemele, a celor care vor sa calce in picioare modelele democratice, fara a sti ce s-ar putea pune in loc.

Dupa parerea mea, niciunul dintre romanii plecati in America nu s-ar asocia cu un astfel de demers. Deci, prezenta unui steag, a unor oameni care protestau nu reprezinta, dupa parerea mea, un semnal preocupant. Romanii stiu foarte bine ce inseamna lumea libera, si-o doresc, o sustin, iar faptul ca isi pot exprima si un alt punct de vedere decat cel al majoritatii nu este o problema in America sau oriunde in lume".


Cristian Diaconescu a mai precizat ca "visul american" va ramane in continuare.

"Da, categoric ca va ramne "visul american". Si as da ca argument modul in care s-a depasit acel incident, atat din punctul de vedere al reactiei proportionale si atent monitorizate atat din partea institutiilor politienesti, cat si din atitudinea politicienilor, ulterior, in Camera Reprezentantilor si in Senat.

America va ramane acel model la care au aderat milioane de oameni, marea lor majoritate refugiindu-se in Statele Unite, pentru a se apara de regimuri totalitare, de dictaturi. Din acest punct de vedere, meritul Americii la nivel global este cat se poate de clar", a mai spus fostul ministru de Externe.

Starea de urgenta a fost prelungita cu 15 zile in Washington, pana dupa ziua instalarii lui Joe Biden la Casa Alba. Patru persoane au murit in urma incidentelor violente de miercuri, 6 ianuarie, de la Capitoliu, iar 57 de persoane au fost arestate. Sesiunea Congresului SUA destinata certificarii victoriei lui Biden este in desfasurare, fiind condusa de Mike Pence.

Citeste si:

Internautii si unele mass-media din China ironizeaza haosul din Washington: "A fost un spectacol pe cinste"

Cine este barbatul cu caciula de blana si coarne, imaginea asaltului de la Capitoliu, cunoscut drept "samanul QAnon"

Vedetele de la Hollywood condamna violentele de la Capitoliu: "O lovitura de stat. Ce nu a facut politia a fost socant"

Stare de urgenta la Washington. Congresul SUA a ratificat victoria presedintelui ales Joe Biden

Citeste mai multe despre atac Washington atac Capitoliul SUA Donald Trump Joe Biden Cristian Diaconescu politica externa

Sursa: Ziare.com

Cum a fost posibil să fie invadat Capitoliul. Culisele schimbării misiunii Gărzii Naţionale de către Pentagon - de Cristina Ene - 8 ianuarie 2021, 12:56 - Sursă : Adevărul.ro

                                                                                           Foto AFP

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cum a fost posibil să fie invadat Capitoliul. Culisele schimbării misiunii Gărzii Naţionale de către Pentagon

 8 ianuarie 2021, 12:56

de

Cristina Ene

   Pentagonul a limitat misiunea Gărzii Naţionale din Districtul Columbia la suport în monitorizarea traficului înaintea mitingului de miercuri al susţinătorilor preşedintelui în exerciţiu Donald Trump în contextul certificării de către Congres a victoriei lui Joe Biden, relatează Washington Post, potrivit chron.com. După asaltul asupra Capitoliului, misiunea a fost schimbată, Iar unii oficiali locali acuză întârzieri ale intervenţiei 

Pentagonului.

  Pentagonul a interzis ca membrii Gărzii Naţionale să fie înarmaţi sau în echipamente de revoltă, să interacţioneze cu manifestanţii sau să folosească resursele de supraveghere şi aeriene fără aprobarea secretarului apărării, potrivit unor memo-uri emise la solicitarea primarului Districtului Columbia, spun oficiali familiari cu ordinele.

  Garda Naţională din D.C avea permisiunea de a desfăşura o forţă de răspuns rapid doar ca soluţie de ultimă instanţă.

  Poliţia Capitoliului. cea care raportează Congresului şi are sarcina de a asigura protecţia acestuia, nu a solicitat suport din partea Gărzii decât în cursul zilei de miercuri, când mitingul la care chemase preşedintele în exerciţiu a escaladat prin luarea cu asalt a clădirii Capitoliului.

   Miercuri în preajma prânzului, şeful poliţiei Capitoliului a cerut ajutorul unor oficiali de rang înalt ai Pentagonului alături de oficiali ai municipalităţii.

  Unul dintre oficialii familiari cu apelul telefonic a declarat că şeful poliţiei a confirmat că are nevoie de ajutorul Gărzii Naţionale, iar răspunsul - care a venit aba după un moment de tăcere din partea unui oficial al secretarului Apărării - a fost că acest nu va fi posibil.

  Oficialul a răspuns în numele Secretarul Apărării, comandantul de facto al Gărzii Naţionale din D.C, care nu era prezent, motivând că nu doresc să audă „optica„ soldaţilor de la Capitoliu, au declarat doi oficiali din muncipialitatea districtului. 

  Muriel Bowser, primarul oraşului Washington DC, democrat, a confirmat aceste detalii într-un interviu cu The Washington Post explicând că poliţia Capitoliului „a dat foarte clar de înţeles că au nevoie de ajutor excepţional, inclusiv din partea Gărzii Naţionale. Exista preocupare în rândul armatei legată de prezenţa personalului militar înarmat în preajma Capitoliului”. O altă îngrijorare a fost măsura în care Congresul a a invitat la această intervenţie.

   Un oficial din cadrul ministerului Apărării a declarat că generalul de la telefon nu a respins formal solicitarea, ci doar a subliniat imaginea negativă creată de prezentţa personalului militar la Capitoliu, un punct cu care primarul a fost de acord, iar ulterior a discutat chestiunea cu superiorii săi.

   Acesta a adăugat că Bowser a fost de acord că poliţia din DC să vină în sprijinul forţelor de ordine de la Capitoliu, iar Garda să acorde asistenţă poliţiei DC în afara clădirii.

  Oficialul citat a mai spus că armata a vrut să fie soluţie de ultimă instanţă, în vreme ce oficialii militari îl îndemnaseră pe Bowser să ceară sprijin suplimentar din partea forţelor de ordine federale, ceea ce aceasta a făcut abia miercuri.

  Liderii de rang superior ai Pentagonului au evaluat ulterior solicitarea şi au activat Garda Naţională ca apoi să ceară guvernatorilor statelor vecine să trimită întăriri din partea propriilor gărzi.

                                                                                FOTO EPA-EFE

  Totodată, oficialii au ridicat unele din limitările misiunii, permiţând echipamentul de revoltă, dar nu şi armele, pentru a stabili un perimetru de securitate în jurul Capitoliului.

   În schimb legiuitorii şi alţi oficiali ai statelor, între care guvernatorii statului Maryland şi Virginia au dat de înţeles că ar fi vrut ca Pentagonul să se mişte mai rapid în tranziţia între misiuni şi în chemarea de trupe din Garda Naţională a statelor vecine. 

   Larry Hogan, guvernatorul republican din Maryland, a spus că a fost sunat de unul din liderii camerei Reprezentanţilor, Steny Hoyer, care i-a spus că se află într-o locaţie sigură alături de preşedinta Camerei Nancy Pelosi şi liderul minorităţii democrate din Senat Chuck Schumer. 

  „Eram la telefon cu Hoyer care se ruga de noi să trimitem Garda. Striga la Schumwer şi spunea că avem autorizarea să o facem, iar eu l-am contrazis: Îţi spun că nu avem autorizare”. 

    În cele circa trei ore în care Pentagonul a schimbat misiunea Gărzii Naţionale, poliţia Capitoliului a fost copleşită, iar manifestanţii au luat cu asalt clădirea, unde legiuitorii au fost nevoiţi să se pună la adăpost şi să se baricadeze în birourile lor.   

   Pentagonul a lăsat apoi în seama forţelor de ordine federale să evacueze protestatari din clădire, ezitând să trimită garda în clădire. Până la lăsarea serii însă membrii ai Gărzii Naţionale s-au alăturat poliţiei Capitoliului şi agenţilor federali şi de poliţie pentru a restabili un perimetru de siguranţă în jurul clădirii.

  Joi, au fost trimise forţe ale Gărzii Naţionale din mai multe state.

            La 24 de ore de la breşa de securitate de la Capitoliu, secretarul interimar al Apărării Christopher Miller a calificat violenţele „reprobabile şi contrare principiilor Constituţiei Statelor Unite”.

  Ryan McCarthy, secretarul armatei SUA, comandantul de facto al Gărzii Naţionale a Districtului Columbia în numele preşedintelui, întrucât D.C nu e un stat, a spus că 6.200 de soldaţi din Garda Naţională, inclusiv din alte state, vor fi desfăşuraţi în oraş şi în jurul oraşului  pentru a asigura securitatea în zilele următoare.

   Autoritatea prezidenţială asupra Gărzii Naţionale din D.C este delegată Secretarului Apărării, iar apoi secretarului armatei, care ia deciziile de comandă.

   
    McCarthy a declarat joi că soldaţii au acţionat cât au putut de repede odată ce autorităţile locale au solicitat sprijin suplimentar, explicând că oficialii nu au anticipat incidente de asemenea natură, deşi pe platformele online se lansau chemări la acţiuni violente.

  Un oficial al apărării a explicat că armata emite memo-uri ce trasează parametrii unei misiuni, iar limitele intervenţiei stabilite înainte de certificarea de miercuri a rezultatelor alegerilor prezidenţiale au fost de înţeles având în vedere că oficialii din D.C. au solicitat trimiterea a circa 340 de agenţi ai Gărzii Naţionale cu sarcina de a monitoriza traficul.

   Oficialul a spus că natura misiunii iniţiale cerute de D.C şi structura de comandă a Gărzii Naţionale din Districtul Columbia sunt factori care cel mai probabil au îngreunat acţiunea autorităţilor de a trimite prompt agenţi la Capitoliu.

    Liderii Pentagonului au apărat momentul reacţiei Gărzii menţionând confuzia în revizuirea misiunii iniţiale de-a lungul a multiple agenţiii şi jurisdicţii pe parcursul unei situaţii haotice derulându-se rapid.

    McCarthy a explicat că după izbucnirea violenţelor la 14.00 (ora locală) a discutat cu Bowser şi s-a convenit asupra unui număr de 200 de soldaţi suplimentari ai Gărzii Naţionale.

   Apoi l-a informat pe Miller care a autorizat trimiterea tuturor membrilor disponibili ai Gărzii din D.C. şi anume în jur de 1.000 de soldaţi, care să ajungă la D.C Armory în decurs de 4 ore. 

   În tot acest timp agenţii din Garda Naţională erau retraşi din misiunea lor limitată la trafic şi chemaţi să îmbrace echipamentele de revoltă, fiind direcţionaţi să asiste forţele de ordine de la Capitoliu. 

  Context
       

  Forţa federală de poliţie a afirmat săptămâna trecută că are un plan cuprinzător pentru a asigura siguranţa Congresului în timp ce aleşii americani ratifică victoria obţinută în Colegiul Electoral de Joe Biden.


  Ceea ce s-a văzut însă a fost un eşec, potrivit deputatului Tim Ryan, preşedinte Comisiei de alocări pentru ramura legislativă din Camera Reprezentanţilor, care supervizează bugetul alocat Poliţiei Capitoliului.

  "Au existat în mod clar eşecuri enorme, strategice şi de planificare ale Poliţiei Capitoliului, ale ofiţerilor legislativului şi ale oricui altcuiva a făcut parte din coordonarea acestui efort aici", a spus Ryan, un democrat din Ohio. 

  "Aceasta este clădirea Capitoliului american, cu Congresul SUA în sesiune, ocupându-se de procesul electoral prezidenţial", a mai spus el.

  Citiţi şi: 

Joe Biden: „Dacă era vorba de o manifestaţie Black Lives Matter, ar fi fost un tratament foarte diferit”

citeste totul despre: pentagon asalt capitoliu garda nationala a sua
Citeste mai mult: adev.ro/qmm2nr

Donald Trump ar vrea să se autograţieze - de Afrodita Cicovschi- 8 ianuarie 2021, 11:52 - Sursă: Adevărul.ro

                                                                                    FOTO EPA-EFE

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

                            Internaţional / Statele Unite

Donald Trump ar vrea să se autograţieze 

8 ianuarie 2021, 11:52

de

Afrodita Cicovschi
 

      Donald Trump a evocat posibilitatea de a se autograţia, declară surse apropiate dosarului pentru Reuters, precizând că o astfel de graţiere ar fi întru totul excepţională, notează news.ro.

  Casa Albă, contactată de Reuters, a refuzat să comenteze.

    Cotidianul The New York Times dezvăluia recent, citând două surse, că Donald Trump le-a spus consilierilor săi că intenţionează să se graţieze, în urma alegerilor de la 3 

noiembrie.

 ”În mai multe discuţii, care au avut loc după alegerile prezidenţiale, Donald Trump le-a spus consilierilor săi că se gândeşte să-şi acorde o graţiere prezidenţială şi a întrebat care ar fi efectele asupra sa din punct de vedere juridic şi politic, potrivit acestor surse”, scris NYT.

       Ziarul scrie însă că era neclar dacă Donald Trump a revenit asupra acestui subiect după violenţele sângeroase care au avut loc miercuri seara la Capitoliu

    De altfel, procurorul interimar din Washington, Micheal Sherwin, a anunţat că va analiza rolul tuturor persoanelor implicate în protestele violente de la Sediul Congresului, inclusiv posibila contribuţie a lui Donald Trump. „Dacă cineva a avut vreun rol şi dovezile întrunesc elementele unei infracţiuni, vor fi inculpaţi”, a adăugat procurorul.

  Procurori federali din Washington au întocmit deja 15 dosare penale după violenţele de la Capitoliu. Cele mai multe acuzaţii se referă la intrarea neautorizată în sediul Congresului şi la deţinerea de arme de foc.

   „Toate opţiunile sunt pe masă”, inclusiv acuzaţii de conspiraţie sedicioasă, revoltă şi insurecţie, a adăugat acesta.  
   O parte din ofiţerii de poliţie de la Capitoliu au apărut în înregistrări video în care pozau pentru selfie-uri alături de protestatarii pro-Trump care au pătruns în clădirea ce găzduieşte Camera Reprezentanţilor şi Senatul SUA.

   Sherwin a mai declarat că au fost furate aparate electronice din birourile senatorilor americani, ceea ce ar putea pune în pericol securitatea naţională.

  „Au fost furate materiale şi trebuie să identificăm ce s-a făcut, să atenuăm (consecinţele)” deoarece există riscul ca securitatea naţională să fie afectată, a spus el. „Deocamdată nu cunoaştem dimensiunea pagubelor în acest moment - dacă au existat pagube, nu cunoaştem amploarea acestora”, a completat el, citat de Agerpres.

citeste totul despre: donald trump gratiere statele unite alegeri sua 2020
Citeste mai mult: adev.ro/qmlzpo

Vor intra oare în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii?- Autor : Cristian Unteanu - 8 ianuarie 2021, 09:45 - Sursă : Adevărul .ro

                                                        FOTO EPA-EFE / Michael Reynolds

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cristian Unteanu:

Vor intra oare în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii?

 8 ianuarie 2021, 09:45

 Aşa se pare. Aşa ar fi firesc după asaltul mulţimii sprijinitorilor lui Trump, care şi-a motivat la Washington trupele extremei drepte indicând foarte clar ţinta: Capitoliul.

  Ceea a urmat, ştiţi foarte bine. Ceea ce va urma, nimeni nu ştie foarte precis cu toate că, cu greu, foarte lent, apar primele semnale că autorităţile se mobilizează la rândul lor pentru a aplica legile (teoretic foarte dure) în cazul constatării unui atac bine pregătit şi organizat împotriva ordinii statului şi al simbolurilor sale. Cadrul de intervenţie există, din moment ce foarte numeroşi membri ai celor două camere ale Congresului, dar şi Preşedintele-ales Joe Biden, au caracterizat evenimentele drept „insurecţie“, deschizând astfel, foarte precis, o zonă de acuzaţii directe dintre cele mai grave, toate în domeniul ordinii şi securităţii naţionale. Sigur că o soluţie imediată poate fi cea formulată de liderii democraţi adică organizarea unei proceduri imediate de „impeachment“, posibilă în contextul acordului aproape unanim şi bicameral asupra responsabilităţilor personale ale lui Trump în toată povestea asta care devine din ce în ce mai sordidă şi primejdioasă. A şi apărut un termen potrivit: „snap impeachment“, procedură de urgenţă destinată unei situaţii excepţionale.

  De ce se grăbesc atât? Pentru a da un semnal mai puternic ca niciodată în istoria SUA că actualul Preşedinte în funcţie a încălcat deloc simbolica linie roşie care desparte ţara de haos, cu convingerea că trebuie adus de urgenţă în faţa justiţiei, unele surse juridice specializate în cazuri cu problematică asemănătoare explicând că, fără o asemenea decizie şi inculpare instantanee pentru îndemn la revoltă împotriva statului, cu interdicţia de a părăsi ţara, Trump ar putea să dispară într-un safe-heaven. Posibil, dar, personal, cred că asta ar fi o lovitură teribilă, poate ultima, adusă credibilităţii şi prestigiului SUA, un lucru de care absolut nimeni nu are nevoie, fie prieten sau duşman.

 Cred, mai degrabă, că a intrat în viteză de croazieră ancheta anunţată personal de Directorul General al FBI

„FBI Director Christopher Wray issued the following statement regarding the January 6, 2021, violent activity at the U.S. Capitol.

  ”The violence and destruction of property at the U.S. Capitol building yesterday showed a blatant and appalling disregard for our institutions of government and the orderly administration of the democratic process. As we’ve said consistently, we do not tolerate violent agitators and extremists who use the guise of First Amendment-protected activity to incite violence and wreak havoc. Such behavior betrays the values of our democracy. Make no mistake: With our partners, we will hold accountable those who participated in yesterday’s siege of the Capitol

  Let me assure the American people the FBI has deployed our full investigative resources and is working closely with our federal, state, and local partners to aggressively pursue those involved in criminal activity during the events of January 6. Our agents and analysts have been hard at work through the night gathering evidence, sharing intelligence, and working with federal prosecutors to bring charges. Members of the public can help by providing tips, information, and videos of illegal activity at fbi.gov/USCapitol. We are determined to find those responsible and ensure justice is served.“

     Asta este deja o indicaţie majoră în sine, deoarece sentimentele de disperare şi furie sunt atât de puternice - pe plan intern şi demonstrate de reacţii internaţionale - încât FBI-ul a decis să anunţe două elemente esenţiale care să dovedească naţiunii că-şi ia în serios treaba şi că va ataca baza organizaţiilor extremiste, cerând (ceea ce face rar şi doar în cazuri foarte deosebite) sprijinul populaţiei în ceea ce ar putea să devină cea mai importantă vânătoare din istoria organizaţiei. În consecinţă, aveţi cumva informaţii, fotografii sau înregistrări video, iată al doilea comunicat FBI:


„FBI Seeking Information Related to Violent Activity at the U.S Capitol Building


  The FBI is seeking information that will assist in identifying individuals who are actively instigating violence in Washington, D.C. The FBI is accepting tips and digital media depicting rioting and violence in the U.S. Capitol Building and surrounding area in Washington, D.C., on January 6, 2021.

  If you have witnessed unlawful violnt actions, we urge you to submit any information, photos, or videos that could be relevant at fbi.gov/USCapitol.

  Please use this form to submit any images, videos, or other multimedia files you have related to possible violations of federal law committed. Our goal is to preserve the public’s constitutional right to protest by protecting everyone from violence and other criminal activity.

You may also call ‪1-800-CALL-FBI (1-‪800-225-5324) to verbally report tips and/or information related to this investigation.

  If you do not have an attachment but have information to provide, please submit it at tips.fbi.gov.“

 „Reward:

  The FBI is offering a reward of up to $50,000 for information leading to the location, arrest, and conviction of the person(s) responsible for the placement of suspected pipe bombs in Washington, D.C. on January 6, 2021

   Details:

   At approximately 1:00 p.m. EST on January 6, 2021, multiple law enforcement agencies received reports of a suspected pipe bomb with wires at the headquarters of the Republican National Committee (RNC) located at 310 First Street Southeast in Washington, D.C. At approximately 1:15 p.m. EST, a second suspected pipe bomb with similar descriptors was reported at the headquarters of the Democratic National Committee (DNC) at 430 South Capitol Street Southeast #3 in Washington, D.C.“

   Foarte interesantă situaţie deoarece se constituie ca o imagine negativată în oglindă a „situaţiei insurecţionale“ la care s-au gândit legislatorii americani atunci când au formulat „Insurrection Act“

        Textul din 3 martie 1807 este extraordinar de interesant şi niciodată abrogat, „Insurrection Act“ în care (vezi foto) şi unde se afirmă următoarele: „În toate cazurile de insurecţie sau încălcarea legilor, fie ale Statelor Unite, fie ale oricărui stat sau teritoriu, acolo unde este legitim ca Preşedintele SUA să cheme milţia în scopul înăbuşirii unei asemenea insurecţii, sau pentru a face ca legile să fie corect aplicate, va fi legitim să folosească în aceste scopuri, aşa cum crede că este necesar, orice parte a forţelor terestre sau navale ale forţei militare a SUA, după ce mai întâi a urmat cerinţele legii în acest sens.“ Înainte de a invoca această lege, preşedintele „trebuie mai întâi să emită o proclamaţie prin care ordonă insurgenţilor să se disperseze într-o anumită perioadă de timp. Dacă situaţia nu se rezolvă, Preşedintele poate emite un Ordin Executiv prin care să dispună trimiterea de trupe“.

    Dar - şi asta este discuţia de acum între sprijinitorii necondiţionaţi ai lui Trump - foarte puţină lume ştie că actul legislativ respectiv a fost amendat  în 2006 (aveţi aici modificările) şi autorizează preşedintele să facă apel la forţele armate sau miliţiilor sau prin orice alte mijloace în cazul unui „dezastru natural sau atac terorist“ specificând că „atunci când Preşedintele că obstrucţii, combinaţii sau adunări sau o rebeliune împotriva SUA fac nepractică impunerea legilor SUA în oricare Stat prin demersul obişnuit al procedurilor judiciare, poate face apel la la un Serviciu Federal precum miliţia oricărui Stat şi să folosească asemenea forţe armate precum consideră el necesar pentru impunerea acelor legi sau pentru înăbuşirea rebeliunii“. Legea a fost invocată frecvent, spre exemplu, în anii '60 pentru a face faţă revoltelor din Detroit, apoi pentru a pune capăt violenţelor şi furturilor din case le şi magazinele abandonate după trecerea uraganului Hugo în 1989 şi în timpul revoltelor de stradă din Los Angeles (1992) provocate de achitarea unor ofiţeri de poliţie albi în cazul omului de culoare Rodney King.

       A folosi aceste texte de lege reprezenta însă un pariu extrem de riscant pe care nici măcar Trump nu a mai îndrăznit să-l facă până la capăt, de unde brusca sa schimbare de mesaj de acum. E oare rezultatul unei negocieri sau un pod creat pentru a depăşi primejdia anchetei care, până acum, combină acuzaţii de complot împotriva ordinii statului şi conspiraţie de a prelua cu forţa controlul instituţiei simbolice a democraţiei SUA?

Oricum ar sta lucrurile, este vorba, să nu uităm nici un moment acest lucru, despre o investigaţie şi în privinţa cauzelor care au provocat moartea a cinci persoane, dintre care şi un poliţist din dispozitivul de securitate de la Capitoliu. În principiu, asta nu ar trebui niciodată uitat, nici rămas nepedepsit. Căci urmează un alt moment, 20 ianuarie, în care lucrurile ar putea derapa în lipsa unui mesaj foarte clar care să spună că au intrat în funcţiune mecanismele de autoapărare ale Americii.

citeste totul despre: statele unite capitoliu insurectie donald trump
Citeste mai mult: adev.ro/qmlttv

E vorba despre „o insurecţie provocată de preşedintele SUA“, spune senatorul republican Mitt Romney. Şi mai zice că vor exista consecinţe - Autor : Cristian Uneanu - 7 ianuarie 2021, 11:49 - Sursă : Adevărul.ro

Unul dintre cei care au luat cu asalt clădirea Capitoliului, pozând pentru presă în biroul liderului Camerei Reprezentanţilor 

SUA FOTO AFP

http://silethismillennium.blogspot.com2017youtube-broadcast-yourself.html

Cristian Unteanu:

E vorba despre „o insurecţie provocată de preşedintele SUA“, spune senatorul republican Mitt Romney. Şi mai zice că vor exista consecinţe 

7 ianuarie 2021, 11:49 

      Asta este realitatea dramatică şi putem doar să presupunem care vor fi consecinţele mişcărilor care urmează, cele dictate de logica supravieţuirii diverselor sisteme politice din întreaga lume.

   Toate afectate - începând cu puterile aliate - de descoperirea brutală, publică, transmisă în direct şi la oră de vârf, discutată pe toate canalele de presă, a şirului de vulnerabilităţi grave, structrale, care au permis evenimentele fără precedent din seara trecută.

   Nimeni nu a fost pregătit deoarece nimeni nu era pregătit să creadă că aşa ceva ar putea fi posibil, urmare a unei condiţionări americane şi globale că democraţia SUA este perfect structurată, că este exemplul ultim de maturitate, soliditate şi predictibilitate care face că rupturile de sistem să fie nu improbabile, ci, pur şi simplu, imposibile datorită barierelor de protecţie impenetrabile. Atât la nivel de mentalitate, cât şi, fizic, datorită forţei extraordinare a sistemelor de prevenţie asigurate de NSA, în special de FBI şi agenţiile asociate de protecţie internă, cât şi de cele militare de supraveghere şi eventual de intervenţie conform prevederilor care descriu acţiunile care pot fi întreprinse în „situaţii insurecţionale“.

  

                                                             FOTO EPA-EFE ADVERTISING

    Eşecul este cu atât mai grav cu cât semnalele şi rapoartele informative fuseseră transmise în flux continuu spre Washington, desigur ajunseseră pe biroul prezidenţial, dar Trump a ales - şi în acest caz - să le ignore şi să le treacă în registrul de „probleme locale care trebuie rezolvate de autorităţile locale“ (vezi un caz asemănător, tras la indigo, când demonstranţii proveniţi dintr-o grupare de extremă dreapta au luat cu asalt birourile unui parlament local, antrenament util pentru a demonstra că se poate), fără să fi declanşat acţiunile penale în consecinţă. Cadrul mai mult decât favorizant care să susţină apariţia unui sentiment al impunităţii susţinut ieri prin apariţia în mijlocul lor a însuşi conducătorului iubit şi Măreţului Cârmaci care, repetând alegaţiile obişnuite şi niciodată dovedite privind furtul alegerilor, le-a indus certitudine că, cumva, sunt acoperiţi de autoritatea prezidenţială superioară. De aici şi uluirea manifestanţilor când poliţia, într-un final, a contra-atacat, susţinută de elemente ale Gărzii Naţionale.

      Cum de n-au existat nici perimetre de securitate vizibile de descurajare şi nici forţe de intervenţie gata pregătite, în condiţiile în care de zile întregi, între membrii grupărilor de extremă-dreapta circulau apeluri la violenţă? Cum s-a ajuns ca pe zidurile Capitoliului să se poată urca de parcă băieţii s-ar fi aflat într-una din taberele de antrenament deţinute de diviziile lor para-militare?

   Brusc, tuturor li s-a făcut frică. Foarte frică din două motive. Primul este că, aşa cum spun unele servicii de informaţii, chiar dacă este absolut clară soarta jocului politic iniţiat de Trump, nu este deloc sigur că ceea ce s-a petrecut ieri la Washington nu s-ar putea repeta , dar cu mult mai mare intensitate, în ziua de 20 ianuarie, la depunerea jurământului de Joe Biden. Şi nu numai la Washington ci, mai ales, în diferite oraşe din SUA, în statele unde există mişcări extremiste de dreapta fervent susţinătoare - chiar şi în aceste condiţii - a politicilor lui Trump. Iar asta nu ar face decât să continue dezastrul care s-a produs de data asta, cu certitudine, la nivelul imaginii internaţionale şi credibilităţii SUA, cea mai importantă moştenire politică lăsată în urmă de preşedintele Donald J. Trump.

        Dar nu e numai atât. Liderilor politici din întreaga lume li s-a făcut frică şi de faptul că scenele de ieri de la Washington ar putea sau chiar pot slăbi temeliile ordinii internaţionale şi aduce un prejudiciu important în ce înseamnă credibilitatea construcţiei de securitate bazată pe criteriile democraţiei occidentale. Care, până ieri seară, echivala cu cea americană.

Aşa se explică şirul de reacţii-avertisment din partea liderilor politici.

  Fostul preşedinte George W. Bush a condamnat în termeni foarte duri o „insurecţie“ demnă de o „republică bananieră“, fostul preşedinte Bill Clinton îl acuză direct pe Trump de a fi responsabil de „scânteia declanşatoare a exploziei“, iar Barack Obama a declarat că regretă „scenele ruşinoase“ petrecute la Washington. Şeful diplomaţiei europene a anunţat că am asistat „la un asalt inedit împotriva democraţiei americane“, iar Heiko Maas, ministrul de Externe german ,a dat un mesaj spunând că „Trump şi partizanii săi at trebui ca, în fine, să accepte verdictul urnelor şi să înceteze să calce în picioare democraţia“, amintind şi că „vorbele incendiare s-au transformat în acte de violenţă“. Prim-ministrul Boris Johnson a condamnat „scenele ruşinoase“ de la Washington, iar ministrul de Externe francez Le Drian a evocat „un atac grav împotriva democraţiei“ şi Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a spus pe Twitter: „Scene şocante la Washington. Trebuie respectate rezultatele acestor alegeri democratice“.

  Numai revoltă pur şi simplu?

   Evident că nu.


  Pe de o parte, panica cuprinde rândurile celor care, din convingere, oportunism sau banale interese materiale, au susţinut, idolatrizat şi făcut o propagandă neruşinată în favoarea lui Trump personal încercând sâ-l proiecteze ca personalitate mesianică la orizonturile istoriei omenirii. Dar mai sunt şi jucătorii de nivel înalt din tabăra respectivă care anunţă că urmează o nouă etapă în acţiunile care se desenează deja împotriva lui Trump, susţinute cu fervoare şi de o parte dintre liderii republicani. Şi se vorbeşte despre chestiuni grave, aşa cum o face Mitt Romney, unul dintre liderii cei mai influenţi ai republicanilor. Citiţi cu mare atenţie ce spune:

         „Ne-am reunit azi din cauza ego-ului rănit al unui om egoist şi al furiei partizanilor săi pe care i-a dezinformat în mod deliberat în decursul ultimelor două luni şi pe care i-a stârnit din nou în această dimineaţă. Ceea ce se petrece acum este o insurecţie provocată de preşedintele SUA....Cei care au ales să continue să susţină maşinaţiunile sale primejdioase, opunându-se rezultatelor unor alegeri legitime şi democratice, vor fi pentru totdeauna consideraţi drept complici la un atac fără precedent împotriva democraţiei noastre. Ne vom aminti de rolul lor în acest episod ruşinos al istoriei americane. Va fi moştenirea pe care o vor lăsa.“

   Pe surse, sunt deja nominalizate atât lista cu infracţiuni pentru care se va cere inculparea unui grup de persoane (incluzându-l pe Trump) pentru infracţiunea prezumată de organizare şi încurajare de acţiuni insurecţionale la adresa statului, cât şi o alta, se pare deschisă, care se va oficializa după 20 ianuarie, cu persoane care susţin acest viitor demers juridic, în continuarea celui deja cerut FBI de doi membri ai Congresului. Au dreptate?


    Chiar dacă, în urmă cu foarte puţin timp, Senatul a confirmat definitiv victoria lui Joe Biden, chiar dacă lucrurile sunt legalmente imposibil de contestat, Turmp nu renunţă. Pe Twitter, adjunctul şefului de cabinet al Preşedintelui a pus un mesaj din partea şefului său (cu acces interzis 12 ore pe FB şi Twitter): „Chiar dacă personal sunt în complet dezacord cu rezultatul acestor alegeri, iar realitatea îmi conformă spusele, cu toate astea pe 20 ianuarie se va desfăşura o tranziţie ordonată a puterii. Am spus întotdeauna că ne vom continua lupta pentru ca doar voturile legal exprimate să fie luate în seamă...Cu toate că asta reprezintă încheierea celui mai formidabil mandat din istoria prezidenţialelor, nu este decât începutul luptei noastre pentru a face ca America să devină din nou formidabilă“.

        Adică cum? Cu cine de partea sa? În ce condiţii „de luptă“?

P.S. Mi se pare foarte grav, nespus de grav, că în mulţimea aflată în marş pentru asaltul asupra Capitoliului, flutura şi un steag românesc. Deranjează pe cineva dintre autorităţile noastre apariţia acestei imagini oarecum neobişnuite? Dacă da, există vreo explicaţie?

citeste totul despre: donald trump insurectie washington statele unite mitt romney
Citeste mai mult: adev.ro/qmk4xb